Mâine, musulmanii din Mangalia, alături de cei din întreaga lume, vor sărbători Kurban Bayram!

Maine, la Geamia „Esmahan Sultan“ din Mangalia, cea mai veche moschee din România va fi sărbătoare mare: credincioşii din localitate se vor bucura, alături de toţi musulmanii din lume, de Kurban Bayram-ul, Sărbătoarea sacrificiului.

Kurban Bayram-ul celebrează momentul în care profetul Ibrahim – Avraam – a acceptat ca, la îndemnul lui Allah, să îşi sacrifice preaiubitul fiu, pe Ismail, în numele credinţei sale.

Pentru a-i arăta dragostea şi supunerea lui Allah, Ibrahim (Avraam) l-a pus pe Ismail pe o piatră, dar, după cea încercat de mai multe ori să îşi ucidă fiul, lovindu-l în zadar cu cuţitul, la un moment dat, Allah a trimis din ceruri un batal, cu care a fost înlocuit Ismail. Dumnezeu văzuse că profetul şi-a dovedit credinţa şi sinceritatea în faţa sa. De atunci credincioşii musulmani sărbătoresc, timp de patru zile, una dintre cele două cele mai mari sărbători religioase musulmane: Kurban Bayram-ul. Credincioșii musulmani consideră că, de Kurban Bayram, carnea sacrificată  este cea mai dulce.

În zilele de sărbătoare Kurban Bayram, credincioşii musulmani, cei care îşi pot permite material, dar şi fizic acest lucru, merg la Mecca, la Casa lui Allah, o clădire cubică cu un etaj, ridicată, se spune, de Adam şi reconstruită de profetul Ibrahim (Avraam) şi de fiul său Ismail. Sărbătoarea Kurban Bayram se consumă la capătul unui ciclu de 12 zile de hagialâc în locurile sfinte ale islamului, la Mecca, Medina, pe muntele Arafat şi în Valea Mina, pe dealul Mudjalifa, la care participă anual peste 2 milioane de pelerini.

La Mecca, milioane de musulmani vor înconjura, de şapte ori, Piatra Neagră – Kaaba. Toţi musulmanii plecaţi în pelerinaj trebuie să fie la poalele Muntelui Arafat cu o zi înainte de Kurban Bayram. Toate milioanele de credincioşi vor fi îmbrăcaţi în alb şi se vor ruga lui Allah, în „punctul“ cel mai important al credinţei musulmane – Kaaba. Hajj – pelerinajul – este cel de al cincilea stâlp al Islamului. Fiecare credincios trebuie să ajungă cel puţin o dată la Mecca, este ţelul fiecăruia dintre ei.

Respectând vechile tradiţii, mâine, credincioşii musulmani din Dobrogea vor parcurge simbolismul sacrificiului ritualic, la finalul Marii Rugăciuni Comune (Bayram Namazi) săvârşită în moscheile şi geamiile din localităţi.

Animalele sacrificate – perfect sănătoase

 Pentru a întâmpina Kurban Bayram-ul, credincioşii fac curăţenie în case, în curte şi împrejurimi. Întreaga familie, cu mic cu mare, se primeneşte şi se îmbracă în haine speciale de bayram. Din prima zi de Kurban, musulmanii aduc mulţumiri lui Allah, pentru sănătatea familiei, iar în aceste zile de sărbătoare, cu zâmbetul pe buze faţă de vecini, rude, încearcă să îi ajute pe cei nevoiaşi. Se fac rugăciuni acasă şi în colectiv, la geamie şi, după posibilităţi, fiecare familie sacrifică un animal: oaie, batal, vită, bivol, cămilă şi capră, în funcţie de câţi membri are familia respectivă.

Animelele pentru sacrificiu trebuie să îndeplinească anumite condiţii: oaia si capra trebuie să aibă cel puţin un an, vaca sau bivolul doi ani, cămila cinci ani împliniţi. Toate trebuie să fie perfect sănătoase, şi „fără nici un cusur“, adică să nu fie oarbe, să nu aibă coarnele rupte, să nu fie şchioape, să nu fie slabe sau bolnave.

Sacrificiul animalelor de Kurban Bayram se face numai în prima, a doua şi a treia zi a Sărbătorii Sacrificiului. Măcelarul – obligatoriu un musulman – trebuie să respecte anumite reguli şi să ştie rugăciunea conform Coranului. Tăierea se face în prezenţa hogei (imamului), iar dacă toate aceste condiţii nu sunt respectate, carnea nu mai poate fi mâncată.

Carnea batalului – animalul cel mai des sacrificat în comunitatea turco-tătară din România – se împarte, după tradiţie, în trei părţi: una care se împarte săracilor, una rudelor şi vecinilor, iar cea de a treia se consumă în familie. Există şi excepţii. De exemplu, în cazul în care o persoană este bolnavă şi promite înaintea lui Allah că, în cazul în care se va face bine, va sacrifica un batal, carnea animalului va fi împărţită exclusiv săracilor. La fel de important în timpul Kurban Bayram-ului, ca de altfel şi în cazul celorlalte sărbători musulmane, credincioşii sunt sfătuiţi să nu consume alcool sau să o facă cu măsură.

Balcavale, tochitură de batal şi plăcinte cu carne – specialităţile care nu vor lipsi de pe mesele credincioşilor

 Dimineaţa de Kurban Bayram gospodinele îl aşteaptă pe hogea, care trebuie să asiste la tăierea batalului. Chiar în curţi se fac, ad-hoc, mici „petreceri“, ceva asemănător „pomenii porcului“ de la creştini. Meniul pentru Kurban Bayram este alcătuit din ciorbe, fasole cu carne de batal, sarmale, iahnie (carne tocată cu ceapă), pilaf, fripturi, salate, orez cu lapte (sutlac).

Cu câteva zile înainte harnicele musulmane începe să facă dulciurile şi mâncărurile tradiţionale, în afară de cele la se va folosi carnea de batal. Se fac plăcinta cu brânză – kârde, pida, sarailii, baclavale (care la tătari se fac cu nucă, iar la turci cu fistic) cu iaurt. După tăierea batalului se face geantâk-ul, şuberek-uri cu carne, precum şi tradiţionala tochitură din batal.

Copiii vor veni vin la colindat, urmând ca adulţii şi bătrânii să îi răsplătească cu dulciuri şi mici sume de bani. În fiecare dimineaţă bărbaţii se vor duce la geamie, la rugăciune, iar în toate cele patru zile, familiile de musulmani se vor vizita reciproc, se va merge la rude, la părinţi.

 

 

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*