19 aprilie 2024

Astăzi a fost sărbătorită Ziua Geamiei „Esmahan Sultan”. Puțini știu că moscheea a fost repusă pe picioare de afaceristul Capa Tunc!

Ziua Moscheei „Esmahan Sultan” din Mangalia a fost marcată, astăzi, în jurul prânzului, de comunitatea musulmană din localitate, alături de reprezentanți ai administrației locale și invitați din Mangalia, dar și din Turcia și Constanța. Printre aceștia din urmă s-au aflat Iusuf Murat, muftiul Cultului Musulman din România și Arif Cevlek, atașat pe Servicii Religioase al Republicii Turcia la Constanța. În cadrul întâlnirii din curtea geamiei s-au ținut discursuri și au fost acordate plachete persoanelor care și-au adus aportul la promovarea culturii și obiceiurilor turcești și tătărești din zona sudului litoralului.

Muftiul Iusuf Murat a ținut să să sublinieze importanța unității în rândul comunității din Mangalia și a declarat că, în această zonă, în colaborare cu oamenii de afaceri români, dar și turci, se dorește construcția unei noi geamii. “Nu trebuie să fim dezbinați, indiferent de ideile pe care le avem fiecare”, a mai adăugat șeful cultului musulman din România.

Arif Cevlek, atașatul pe Servicii Religioase al Republicii Turcia la Constanța a admirat clădirea celei mai vechi geamii din România, reamintind că, peste tot în lume, moscheea reprezintă, pentru musulmani, nu doar un locaș de rugăciune, ci și “locul unde credincioșii socializează, unde ne împărțim atât fericirea, cât și tristețea unii celorlalți”.

Plachetele au fost acordate atât invitaților de onoare și celor trei hoge care slujesc la Esmahan Sultan – Halil Ismat, Ablachim Onder și lui Mehmet Selim Basutgu, cât și președinților celor două comunități musulmane – UDTM, Suliman Elmi și UDTTMR, Ismail Facredin, precum și unor oameni de afaceri din Mangalia. A primit o plachetă și cea mai vârstnică credincioasă musulmană, Senia Mustafa, dar și Rușen Abdula, al cărui tată este celebru pentru șuberek-ul pe care îl vindea, în urmă cu 50 de ani, în zona Poștei vechi.

“Tata, Mustegep, este cel care a inventat cuvântul suberek. În tătărește produsul se numește ciborek, iar în turcă, un produs aproape similar, borek. La vremea aceea mai marii de la partid au considerat că ciborek este un cuvânt un pic nepotrivit, deoarece are și un înțeles trivial. De aceea, tata a propus să îl redenumească și să îi spună șuberek. După doi-trei ani, șuberek-ul a ajuns până la Constanța și, apoi, a fost cunoscut în toată țara. Aș putea spune că tata, Mursegep, este cel care a inventat această denumire. A fost unul dintre cei mai celebri locuitori ai Mangaliei”, a povestit, pentru “Ediția de Sud”, Rușen Abdula.

După slujba de la orele prânzului, s-a putut vizita moscheea, ocazie cu care localnici și turiști au putut cunoaște îndeaproape istoria geamiei din Mangalia, dar și obiceiurile și tradițiile musulmanilor din Dobrogea.

După manifestările de la moschee, începând cu orele 17.00, pe Stadionul Central din localitate, vor avea loc celebrele lupte tătărești, structurate pe trei categorii: localnici, tineret până în 21 de ani și open – fără limită de vârstă. Organizatorii anunță că pentru fiecare secțiune, cei care se vor clasa pe primul loc vor primi ca premiu un berbec, conform tradiției. Pentru ceilalți câștigători ai întrecerilor specifice musulmanilor, premiile vor fi în bani.

Un milion de euro investiți de Capa Tunc pentru reabilitarea moscheei

Prima mentiune a reabilitarii gemiei, realizată din fondurile statului român este din 1947, în timpul hogei Gemil Semil Reşit. În 1961 Direcţia Monumentelor Istorice începe în 1961 restaurarea şi consolidarea moscheei, în baza unui proiect al arhitectului Rodica Mănciulescu, în acelaşi an având loc şi prima refacere a mormintelor din curtea locaşului de cult.

Experţii români care au studiat, în 2007, gradul de degradare al construcţiei şi cimitirului musulman care o înconjoară au constatat că partea superioară a minaretului era foarte înclinată, riscând să cadă la cel mai mic cutremur, clădirea geamiei era serios deteriorată, la fel şi stâlpii de susţinere din lemn, în timp ce cimitirul musulman era năpădit de buruieni crescute în ultimii 40 de ani.

Reabilitarea Geamiei „Esmahan Sultan“ nu ar fi avut loc dacă s-ar fi aşteptat fonduri de la Ministerul Culturii şi Cultelor, cel ce ar trebui să se îngrijească de soarta locaşului. Moscheea şi cimitirul acesteia sunt înregistrate în lista Monumentelor Istorice din România, fiind considerate, ca importanţă, de clasă „A“. Însă, cum fondurile pentru reabilitarea acestora au fost infime, „salvatorul“ geamiei a fost un afacerist turc, Capa Tunc. Lucrările, al căror cost s-au ridicat la peste un milion de euro, au fost suportate aproape 100% de către fostul bancher şi proprietar al unui mall din Bucureşti. Această sumă face parte din vechiul obicei musulman al “zakah“-ului (deniei), care se plăteşte o dată pe an săracilor sau pentru slăvirea lui Allah.

Din păcate, Capa Tunc a decedat în urmă cu doi ani.

Turiştii, invitaţi să asiste la rugăciune

Reparaţiile gemiei au fost făcute de muncitori turci şi români. Acestea au cuprins atât clădirea – acoperişul, interiorul şi exteriorul clădirii, dar şi minaretul, care ajusese atât de înclinat încât nici hogea nu mai îndrăznea să urcea în el, pentru a chema la rugăciune credincioşii – cât şi curtea geamiei. O dată înlăturate buruienile din curte, au putut fi redescoperite şi mormintele de aici. Cele mai multe datează din anii 1200-1212, deci înainte de ridicarea moscheei, aici fiind înmormântaţi hogi, comandanţi de oşti, în general personalităţi ale Imperiului Otoman care au decedat în zona aceasta. Toate inscripţiile sunt în limba arabă veche şi traducerea lor înseamnă o muncă extrem de dificilă pentru specialiştii aduşi din Turcia. În curte au fost construite o fântână şi o clădire specială unde credincioşii musulmani se pot purifica înainte de slujbă. Tot aici a fost amenajată o potecă, din piatră, care înconjoară toată curtea dând posibilitatea vizitatorilor să admire întreg edificiul.

Clădirea a fost realizată din piatră cioplită de meşterii turci, fiecare bucata cu o grosime de 85 de centimetri. Zidăria a fost realizată din blocuri de piatră, fiind făcută fără a se fi folosit vreun liant, ci scoabe din oţel, turnate în orificii din piatră.

Turiştii, fascinaţi de chemarea la rugăciune ce se revarsa din minaret, pot vizita geamia, mormintele şi chiar şi minaretul, de la înălţimea căruia pot admira întreg oraşul. Hogea de aici le va povesti întreg istoricul locaşului de cult şi, ulterior, îi va pofti şi înăuntru, pentru a asista la rugăciunea credincioşilor musulmani.