ARTEFACTE DE EXCEPȚIE EXPUSE LA MUZEUL CALLATIAN

Cu scopul de a atrage cât mai mulți vizitatori, directorul Muzeului de Arheologie Callatis Mangalia, cercetător ştiinţific dr. Sorin Marcel Colesniuc, a prezentat, pentru „Editia de Sud“, cele mai importante exponate din muzeu și siturile arheologice din zona Mangaliei.

Acesta afirma ca vechea cetate a Callatisului a fost întemeiată, conform izvoarelor literare antice, la sfîrşitul sec. VI a.Chr. de către coloniştii dorieni veniţi din Heracleea Pontică. Cetatea a fost ridicată la porunca unui oracol pe locul unei aşezări getice numită Acervetis sau Cerbatis. Materialele arheologice, descoperite până în prezent în zona Mangaliei, nu sunt însă mai vechi de sec. IV a.Chr. În sec. IV a.Chr. oraşul-cetate a fost cucerit de macedoneni, iar în sec. I a.Chr. a intrat sub stăpânire romană. Callatisul a fost distrus la începutul sec. VII p.Chr. de către popoarele migratoare, mai exact de avari şi slavi.

Muzeul de Arheologie Callatis Mangalia prezintă o variată ofertă culturală începând cu exponatele aflate în expoziţia muzeului şi siturile arheologice din zona municipiului Mangalia și terminând cu activitățile cultural-științifice organizate la sediul muzeului. În expoziţia de bază publicul poate remarca numeroase fragmente arhitectonice (coloane, capiteluri, arhitrave, frize cu metope, cornişe cu bucranii etc), diverse vase ceramice (amfore, hidrii, kantharos, lekythos), opaiţe, apeducte, statuete de tip Tanagra, vase din sticlă, stele funerare, inscripţii, reprezentări în piatră ale unor divinităţi, podoabe, bijuterii, monede, obiecte din metal etc.

Singurul papirus descoperit în România și cel mai vechi papirus din Europa

Intrând în muzeu, vizitatorii mai pot vedea vestitul mormânt cu papirus datând din secolul IV a.Chr., cercetat în anul 1959, restaurat şi conservat în cadrul expoziţiei de bază. Mormântul era înconjurat de un ring de piatră, care se poate observa şi astăzi, și era acoperit cu trei lespezi de piatră, iar în interiorul său a fost descoperit un papirus scris în limba greacă. Imediat după descoperire, papirusul a fost trimis la Moscova pentru conservare și, timp de jumătate de secol, lumea științifică românească l-a considerat ca fiind pierdut.

„Printre proiectele pe care mi le-am propus a fost să găsesc și să readuc în țară acest deosebit de important artefact pentru istoria Dobrogei. Împreună cu dr. Ion Pâslaru am început căutările acestui papirus în anul 2009 și, după doi ani, l-am găsit la Centrul de Conservare I.E. Grabar din Moscova. În ziua de 22 august 2011, în prezența a numeroase personalități, dr. Alexander Lesovoi, directorul Centrului de Conservare I.E. Grabar din Moscova, mi-a predat acest artefact de o valoare inestimabilă, el fiind singurul papirus descoperit în România și cel mai vechi papirus din Europa“, ne povesteste Sorin Colesniuc.

 În faţa Muzeului de Arheologie Callatis Mangalia se află expuse, în aer liber, fragmente arhitectonice (coloane, capiteluri, arhitrave) din perioada antică, iar în spatele clădirii se pot vedea alte fragmente arhitectonice, dar şi un rug de incineraţie. La aproximativ 50 de metri de muzeu, către centrul oraşului, se afă expuse, în parcul arheologic, alte coloane antice şi diverse fragmente arhitectonice, precum şi sarcofage din perioada romană. În imediata apropiere a parcului arheologic se poate observa Colţul de nord-vest al cetăţii Callatis, unde se află şi un turn de apărare. Cercetările arheologice sistematice din acest punct sunt încă în derulare.

 Zidul de aparare al cetatii Callatis

Un monument arheologic deosebit de important este Zidul de nord al cetăţii Callatis. Zidul de apărare împrejmuia suprafaţa mai importantă a oraşului antic. La Callatis au fost ridicate două incinte: prima – construită la sfârşitul secolului IV a.Chr., iar cea de-a doua, în secolul II p.Chr. Zidul proteja principalele construcţii ale oraşului (temple, pieţe, edificii publice şi private). Zidul a fost construit din blocuri mari de piatră de calcar, de forme paralelipipedice, cu lungimi cuprinse între 0,70 m şi 1,15 m şi cu celelalte laturi de 0,40 m – 0,45 m.

Zidul de apărare din epoca romană a urmărit traseul şi s-a suprapus peste cel grecesc. Sistemul de construcţie roman se aseamănă cu cel grecesc: are două feţe zidite din blocuri de piatră de calcar, legate cu mortar de var. Dacă înălţimea iniţială era de 8 – 9 m, acum se mai păstrează maximum 2 m din acesta, iar lăţimea zidului este cuprisă între 3,12 şi 3, 40 m. Lângă zidul de nord al cetăţii Callatis se află palatul episcopal şi edificiul bazilical.

 Necropola romano-bizantină de epocă târzie (sec IV-V p.Chr.) se află în partea de vest a Mangaliei. Aici au fost descoperite morminte construite din lespezi sau blocuri de piatră cioplite şi morminte de tip hypogeu. Tot aici a fost descoperit şi mormântul pictat cu psalmi.

 Pe drumul către Albeşti, la 3 km depărtare de Mangalia, în anul 1993 a fost cercetat un complex funerar format dintr-un Mormânt princiar şi o construcţie anexă, a cărei funcţionalitate nu a fost încă stabilită. Mormântul este format dintr-o cameră funerară de mari dimensiuni (3,56X3X3,62m). Accesul în cameră se face printr-un dromos, situat în partea de est a mormântului, cu lungimea de 9,55 m şi lăţimea de 1,61 m. Construirea mormântului s-a făcut în două faze: în prima fază s-a construit camera funerară şi o parte a dromosului, cu acoperişul în formă de boltă şi tencuială cu mortar, iar în a doua fază o prelungire a dromosului cu acoperiş în două ape. Intrarea în camera funerară se face printr-o uşă ce avea un ancadrament din marmură, cu sculpturi pictate cu motive geometrice, iar în camera funerară se poate observa o frescă policromă.

Pe locul unde astăzi se află construit Centrul Român de Afaceri Marea Neagră, în anul 1993, pe o suprafaţă de peste 1000 mp, au fost descoperite aspecte de urbanism de epocă romano-bizantină ce aparţin cartierului sudic al cetăţii Callatis. Cartierul era străbătut de o stradă principală orientată est-vest, lată de 6 m şi pavată cu dale cioplite din calcar. Ea era prevăzută cu un canal de scurgere colector, construit din dale mari de calcar, în care se deversau alte canale mai mici ce făceau legătura cu clădirile sau curţile interioare aflate la nord sau la sud de strada principală. Canalul şi strada datează din secolul VI p.Chr. şi începutul secolului VII p.Chr., dovadă fiind și monedele descoperite aici. O parte a zidurilor, ridicate în secolul IV p.Chr., au fost refăcute sau dublate. Construcţiile păstrează, în general, aceeaşi orientare impusă de incinta callatiană şi poarta de sud.

Muzeul de Arheologie Callatis Mangalia poate fi vizitat, pe timpul verii, zilnic între orele 08.30 și 19.30. Prețul biletului de intrare este de 5 lei, cu reducere la numai 2,5 lei pentru elevi, studenți și pensionari. Dacă doresc, vizitatorii mai pot plăti o taxă de 5 lei pentru ghidaj, o taxă de 10 lei pentru fotografiere și o taxă de 20 lei pentru filmare.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*