„Tradițiile și obiceiurile tătarilor din Dobrogea”

Muzeul de Arheologie „Callatis” Mangalia și Organizația de Femei Mangalia a UDTTMR, în colaborare cu Primăria Municipiului Mangalia,  organizează joi, 1 noiembrie 2012, începând cu ora 11.00, la sediul muzeului callatian, o nouă expoziție temporară intitulată „Tradițiile și obiceiurile tătarilor din Dobrogea”.

Cu acest prilej, directorul Muzeului de Arheologie „Callatis” Mangalia, cercetător științific dr. Sorin Marcel Colesniuc, a făcut următoarele precizări: „Scopul acestui nou proiect cultural-științific este de a prezenta, vizitatorilor noștri, obiceiurile și tradițiile tătarilor din Dobrogea. În această perioadă, cei mai mulți dintre vizitatori sunt elevi ai instituțiilor de învățământ din Mangalia, care participă la lecțiile deschise pe care noi le organizăm la muzeu. Tomai de aceea, am considerat că este important ca elevii, pe lângă patrimoniul antic al muzeului callatian, să poată vedea și câteva creații populare ale tătarilor din Dobrogea.

Vizitatorii noștri vor putea vedea, până în luna decembrie, numeroase exponate tătărești printre care: îmbrăcăminte tradițională, covoare, obiecte de podoabă, cămăși de nuntă, basmale, prosoape, diverse alte broderii, obiecte de uz casnic, cum ar fi: sandâc (cufăr), tekne (covată), urșuk (fus) și altele. Un exponat deosebit de important este Coranul, alături de care au fost expuse manuale ajutătoare pentru înțelegerea lui.

La vernisajul expoziției, participanții vor fi primiți de o tânără de etnie tătară, îmbrăcată în costum tradițional. Pe un fond muzical adecvat, vom descrie obiceiurile legate de naștere, căsătorie și moarte la tătarii din Dobrogea. De asemenea, vom vorbi despre sărbătorile religioase, între care și recenta Sărbătoare a sacrificiului – Kurban Bayram, dar și despre sărbătorile legate de anotimpuri. Câțiva copii vor recita versuri în limba tătară”.

Au fost invitați la eveniment: primarul Mangaliei Cristian Radu, deputatul UDTTMR Amet Aledin, candidatul la Camera Deputaților Amet Varol, consilierul Actuan Murat de la DJCCPCN Constanța, prof. univ. dr. Ibram Nuredin de la Universitatea “Ovidius” Constanța, hogea Halil Ismet și hogea Ablachim Onder. De asemenea, sunt bine-veniți, la deschiderea expoziției temporare, toți cei interesați de tradițiile și obiceiurile tătarilor din Dobrogea.




Ce au suplimentat si ce au "taiat" la buget consilierii locali

Aleşii locali au aprobat recent rectificarea bugetului de venituri şi cheltuieli al Consiliului Local al Muncipiului Mangalia pentru anul financiar 2012, alături de cea a bugetului ADPP. În ceea ce priveşte Administraţia Domeniului Public şi Privat, printre altele, s-a aprobat suplimentarea banilor pentru lucrări de reparaţii ale iluminatului stradal – cu 200.000 de lei şi cea a reparaţiilor curente – 150.000 de lei, în timp ce, pentru încălzit şi iluminat propriu al serviciului s-a făcut o economie de 80.000 de lei.

Suplimentările băneşti acceptate de consilierii locali pentru primărie se referă la „achiziţionarea unui sistem informatic, servicii găzduire pentru operarea site-urilor www, pachete sofware proiectare asistată calculatoare“ – de la „0“ lei la 80.000 de lei, dar şi la „servicii de proiectare pentru site-uri www“ – 23.000 de lei şi „pachete software de proiectare asistată calculator CAD“ – 20.000 de lei.

Pentru pregătirea şi perfecţionarea cadrelor de la Ordine Publică s-a aprobat o suplimentare de la 4.000 de lei la 80.000 de lei, în timp ce ajutoarele sociale pentru energie termică au fost majorate de la un milion de lei la 1,2 milioane de lei. „Studiile de fezabilitate, servicii de consultanţă, analize amenajare şi reabilitare obiective turistice în staţiunea Olimp“ vor scoate, de la buget, 75.000 de lei, iar „combustibilul şi energia“ cu un milion de lei mai mult decât fusese prevăzut.

Se fac şi reduceri la buget: 10.000 de lei mai puţin pentru salariile de bază, 319.000 de lei pentru locuinţele sociale, 299.000 de lei pentru locuinţe în regim de închiriere şi 165.000 de lei pentru programul multianual de reabilitare a faţadelor blocurilor.




Noi reglementari pentru reabilitarea termica a locuintelor din fonduri publice

Guvernul a aprobat, in sedinta de astazi, 30 octombrie a.c., proiectul de Ordonanta de Urgenta propus de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului pentru modificarea Ordonantei de Guvern nr. 18/2009 privind cresterea performantei energetice a blocurilor de locuinte.

Schema de finantare, care se refera atat la lucrarile de interventie, cat si la realizarea auditului energetic si a expertizei tehnice, este urmatoarea:

– 60% din finantare este asigurata din fonduri structurale si de coeziune ale Uniunii Europene si din alocatii de la bugetul de stat;

– 40% reprezinta contributia insumata a consiliilor locale si a asociatiilor de proprietarilor, astfel: contributia proprie a autoritatilor administratiei publice locale se stabileste pe baza unor criterii socio – economice, in limita a maxim 30% din valoarea activitatilor/lucrarilor, care se aproba prin hotarare a consiliilor locale/Consiliului General al Municipiului Bucuresti si, in completare, din fondul de reparatii al asociatiei de proprietari constituit in acest sens. Cota de contributie a proprietarilor nu poate fi mai mica de 10% din valoarea activitatilor/lucrarilor.

Noul act normativ prevede posibilitatea primariilor de a prelua si sarcina financiara a asociatiilor de proprietari, dar cu recuperarea ulterioara a sumelor, in termen de maxim 10 ani.

Ordonanta excepteaza de la recuperarea acestor sume anumite categorii de persoane: 

a) persoane cu handicap sau familii cu persoane cu handicap aflate in intretinere;

b) persoane singure/ familii care, in ultimele trei luni anterioare efectuarii anchetei sociale de catre autoritatea administratiei publice locale, au realizat venituri medii nete lunare pe persoana singura/membru de familie sub castigul salarial mediu net pe economie;

c) veterani de razboi si soti/sotii supravietuitori/supravietuitoare ai acestora;

d) pensionari, indiferent de statutul acestora, ale caror venituri medii nete lunare pe persoana singura/membru de familie este sub castigul salarial mediu net pe economie;

In cazul acestora, cheltuielile sunt considerate cheltuieli de natura sociala.

 De asemenea, Ordonanta stabileste ca blocurile ce urmeaza a fi supuse reabilitarii termice vor fi prioritizate in functie de nivel de performanta energetica (incepand cu blocurile de locuinte cele mai ineficiente din punct de vedere energetic); numar de apartamente (incepand cu blocurile de locuinte cu cel mai mare numar de apartamente) si anul construirii (incepand cu blocurile de locuinte cu vechimea cea mai mare).

 „Ca element de noutate, am introdus in Ordonanta posibilitatea finantarii reabilitarii termice si pentru locuintele unifamiliale (adica pentru case), dar si pentru locuinte sociale si celelalte unitati locative, aflate in proprietatea/administrarea consiliului local, indiferent daca sunt amplasate in blocuri de locuinte sau sunt locuinte unifamiliale. Au prioritate, insa, blocurile si locuintele familiale”,  a adaugat ministrul dezvoltarii regionale si turismului, Eduard Hellvig . Acesta a mai precizat  ca actuala forma a OG 18 cuprinde si un capitol de sanctiuni si amenzi, aplicabile atat executantilor care nu respecta anumite standarde ale lucrarilor si materialelor, dar si autoritatilor locale (coordonatori locali) care nu respecta anumite obligatii prevazute de actul normativ. Amenzile pot varia de la 5.000 la 50.000 de lei.

 O alta prevedere importanta se refera la faptul ca, pentru protejarea valorii arhitecturale a  cladirilor declarate monument istoric sau a celor amplasate in centrele istorice, in zonele de protectie a monumentelor istorice si/sau in zonele construite protejate ale localitatilor, acestea nu vor mai putea intra in program.

Totodata, pentru asigurarea unei solutii tehnice unitare din punct de vedere al aspectului si cromaticii, in cazul blocurilor cu mai multe scari, s-a impus ca programele locale si solutiile de interventie, sa fie avizate, din punct de vedere urbanistic, de catre comisiile tehnice de amenajare a teritoriului si urbanism.

In termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a ordonantei de urgenta aprobate astazi, consiliile locale au obligatia sa finalizeze identificarea si inventarierea  blocurilor de locuinte, precum si a locuintelor unifamiliale aflate in proprietatea persoanelor fizice, realizate dupa proiecte elaborate in perioada 1950 – 1990.




Spitalul extinde sectia de pediatrie

Spitalul Municipal Mangalia doreşte să îşi reorganizeze o parte a secţiilor de specialitate. În acest sens, consilierii locali au aprobat reamenajarea unor spaţii din cadrul spitalului, în vederea prestării de servicii medicale în condiţiile cerute de legislaţia în vigoare. Într-o notă înaintată de conducerea unităţii medicale primăriei se arată că, pentru amenajarea ambulatoriului de pediatrie s-a conturat soluţia mutării serviciului de ambulanţă în Pavilionul „A“, în spaţiul fostei centrale termice, după reamenajarea acesteia. Extinderea Pediatriei este mai mult decât binevenită, aglomeraţia creată îndeosebi în timpul sezonului estival în această secţie, extrem de de neîncăpătoare, fiind deja legendară.

Totodată, pe termen lung, conducerea spitalului doreşte construirea unui spaţiu care va îngloba toate cabinetele din ambulatoriul de specialitate al unităţii, lângă aripa de nord a Pavilionului „B“, precum şi laboratoarele de specialitate. Spaţiul ar urma să aibă aproximativ 670 mp. „Cu excepţia cabinetului de pediatrie, care este deja desemnat în clădirea secţiei de pediatrie, prin mutarea ambulanţei, celelalte cabinete nu funcţionează în spaţii adecvate, grupate, cu facilităţi obligatorii“, se arată în expunerea înaintată de conducerea spitalului către consilierii locali.




Taxa de paragina, legala?

In cadrul sedintei de consiliu care tocmai s-a incheiat la primarie, secretarul institutiei, Petrina Boita, a declarat ca instanta a dat castig de cauza fostei administratii in privinta taxei de paragina impuse de aceasta agentilor economici care nu si-au ingrijit spatiile de cazare si alimentatie publica. Decizia ar fi fost luata in urma cu o saptamana, in dosarul fostului prefect, Claudiu Iorga Palaz, impotriva fostei conduceri a primariei Mangalia. O data cu aceasta taxa, Palaz a mai atacat si taxa verde si taxa de promovare a turismului.

Taxa de paragina are o valoare de 40 lei/zi pentru spaţiile mai mici de 100 mp şi 400 lei/zi pentru spaţiile ce depăşesc 100 mp şi va fi percepută în perioada sezonului estival.




Mangaliotii, chemati la referendum pe 9 decembrie, in problema gazelor de sist

 

Consilierii locali au aprobat – cu excepţia a 2-3 puncte de pe ordinea de zi ce au fost retrase – toate proiectele propuse în şedinţa ordinară care tocmai s-a încheiat la primărie, ba, chiar şi alte 15 „suplimentare“. Printre altele, consilierii locali au votat un proiect privind majorarea de la 50 la 70 de lei a valorii tichetului social pentru apă şi medicamente, acordarea de locuinţe sociale unor familii cu venituri reduse, precum şi eliminarea taxei de căsătorie pentru cetăţenii municipiului Mangalia. Totodată, s-a decis prelungirea hotârârilor anterioare, prin care se stabilea acordarea de drepturi băneşti cadrelor didactice care fac naveta.

În cadrul şedinţei, s-a mai votat Regulamentul de Funcţionare a Consiliului Local Mangalia, trecerea lacurilor Neptun în administrarea ADPP şi a Căminului de Bătrâni în administrarea Serviciului Social. Consililierii au aprobat şi proiectul de hotărâre privind aprobarea Planului de ocupare a funcţiilor publice din aparatul de specialitate al primarului şi al serviciilor publice de interes local subordonate CL pentru anul 2013.

Printre punctele suplimentare de pe ordinea de zi, care a trecut, cu majoritate de cvorumul celor 13 consilieri prezenţi la şedinţă, s-a numărat şi cel al demarării unui referendum privind gazele de şist ce ar urma să fie exploatate în zona de sud a litoralului. Consilierii au fost de acord ca acest referendum să aibă loc pe 9 decembrie, odată cu alegerile parlamentare, pentru a diminua, spun aceştia, costurile ce le-ar presupune un astfel de scrutin.




Medicii din Policlinică, acuzaţi de primar că nu oferă pacienţilor serviciile de calitate. În replică, cadrele medicale au părăsit sala, iritate de criticile ce le-au fost aduse

Scandal neaşteptat la întâlnirea dintre primarul Mangaliei, Cristian Radu şi medicii care deţin cabinete în incinta Policlinicii. Discuţiile, purtate pe marginea cabinetelor ocupate sau a celor libere, ajunse într-un stadiu avansat de degradare, au atins punctul culminant în momentul în care edilul i-a apostrofat pe invitaţi pe motiv că în România şi chiar la Mangalia se moare din cauza actului medical de proastă calitate şi a aparaturii depăşite. „În calitate de medic, trebuie să recunoaşteţi faptul că în ţara noastră mor oameni din cauza serviciilor inferioare, prestate de cadrele medicale. Nu puteţi rămâne indiferenţi, deoarece pacienţii preferă să se trateze la Constanţa sau Bucureşti, decât să vină la Policlinica Mangalia!”, a spus, iritat, primarul Cristian Radu.  Deranjaţi de tonul şi acuzele lansate de către primar, cadrele medicale au vrut să părăsească sala, nu înainte de a-i reproşa lui Cristian Radu că are un comportament nu tocmai adecvat. „Considerăm că nu mai are rost să discutăm, având în vedere acuzaţiile şi criticile care ni se aduc. Noi am venit la şedinţă pentru a discuta despre problemele Policlinicii, dar, se pare, că suntem luaţi peste picior. Nu toţi cetăţenii din Mangalia sunt primari, astfel să-şi permită să se trateze la Constanţa. Noi, medicii din Policlinică, prestăm un serviciu medical aproape social, de care beneficiază inclusiv categoriile defavorizate”, a declarat, supărat, dr. Viorel Oleniuc.

Văzând că medicii sunt pe cale să plece, furioşi, din sală, primarul Mangaliei şi-a cerut scuze, admiţând că „am sărit calul, dar cunosc cazuri concrete, chiar şi experienţe personale triste, care m-au determinat să spun că în România şi chiar la noi în oraş mor oameni din cauza actului medical deficitar şi a lipsei dotărilor”.




Gunoaie, rugină, eprubete cu sânge aruncate pe jos şi multă nepăsare la Policlinica Mangalia

–  Deşi clădirea are un aspect deplorabil, nimeni nu se grăbeşte să pună în aplicare o măsură viabilă

Seria de întâlniri dintre primarul Cristian Radu şi cetăţeţenii Mangaliei a continuat, vineri, la prânz, tot la Casa de Cultură, de această dată cu cadrele medicale ce deţin cabinete în incinta Policlinicii.

Edilul Mangaliei nu şi-a menajat, deloc, invitaţii, dimpotrivă, a descalificat şi desfiinţat starea dezastruoasă în care a fost lăsată clădirea Policlinicii Mangalia. „Am venit cu dovezi, priviţi aceste fotografii cu spaţiile, subsolul şi holul Policlinicii. Observaţi mizeria, gunoaiele, rugina care au pus stăpânire pe singura unitate sanitară de acest gen din oraş. Sunteţi medici şi am pretenţii de la dumneavoastră! Nu este posibil să vă desfăşuraţi activitatea într-un focar de infecţii. Lucraţi cu oameni, cu pacienţi care vin să se trateze în aceste spaţii sub orice critică! Nici în interiorul anumitor cabinete lucrurile nu stau mai bine, ce să mai zic de holuri?! Puteaţi strânge bani pentru a da cu o bidinea, însă toată lumea, la Mangalia, nu face decât să bată cu pumnul în masă, pentru ca Primăria să le rezolve pe toate! Dacă aţi fi adus bani mulţi la bugetul local, adică dacă aţi fi achitat o chirie lunară de 300 de euro, aş fi înţeles ca Primăria să renoveze clădirea! Dar când achitaţi 1 euro/mp, nu puteţi avea pretenţii ca Primăria să investească în Policlinica în care dumneavoastră vă desfăşuraţi activitatea! Apoi, dotările sunt învechite, cel puţin la Radiologie, aparatul existent cred că este acelaşi pe care

l-am văzut când eram mic. Ar fi bine ca în scurt timp, să ajungem, împreună, la o soluţie, astfel ca Policlinica să arate asemănător unităţilor medicale private din Constanţa, cu recepţie, cu cât mai multe specializări şi cu condiţii optime”.

„Vrem un administrator care să reabiliteze Policlinica!”

Replica medicilor de familie şi specialişti nu s-a lăsat aşteptată, aceştia spunând, răspicat, că nu sunt proprietarii cabinetelor pe care, de altfel, vor să le cumpere, dar „la un preţ corect”, după cum au precizat. „Timp de patru ani, fostul primar a vrut să distrugă Policlinica. Nu i-a păsat de această clădire. Noi am investit atât cât am putut. Am şi încercat, de mai multe ori, să ne întâlnim, noi, medicicii, să vorbim despre spaţiile comune, dar, de fiecare dată, nu eram prezente decât şase-şapte persoane. Cel mai bine ar fi ca Primăria, în acord cu medicii din Policlinică, să găsească o firmă care să administreze clădirea. Administratorul va fi, astfel, obligat printr-un contract să facă investiţii de amploare de care unitatea sanitară, recunosc, are mare nevoie”, a declarat dr. Viorel Oleniuc.

Reprezentanţii Primăriei Mangalia au recomandat celor prezenţi să aleagă una dintre cele două propuneri născute ad-hoc: fie ca medicii să-şi găsească singuri un administrator serios care să scimbe, radical, aspectul Policlinicii, fie ca aceştia să se reunească într-o asociaţie care va avea putere de decizie.

Deoarece discuţiile au degenerat şi s-a lăsat cu acuze, critici şi ameninţări, a fost reprogramată o altă întâlnire, peste o săptămână.

Dincolo de schimbul dur de replici, toţi cetăţenii Mangaliei şi localităţilor limitrofe care trec pragul Policlinicii se plâng de starea jalnică şi condiţiile execrabile din incintă. Iarna, frigul este insuportabil, în condiţiile în care, pe holuri aşteaptă nou-născuţi ori vârstnici suferinzi, accesul la grupurile sanitare este blocat, acestea fiind încuiate, iar canapelele şi obiectele decorative de pe pereţi ne readuc aminte de perioada, comunistă, mai cu seamă că din acea vreme „tronează” în incintă. În plus, lipsa medicilor specialişti creează cozi interminabile la cabinetele ORL şi de Oftalmologie, unde pacienţii pot aştepta şi patru ceasuri!




Preluarea centralelor termice ne va costa 35 de miliarde de lei vechi, in rate pe doi ani

Comisia ce reprezinta Consiliul Local Mangalia in discutiile cu Callatis Therm, fosta firma  de termoficare, va semna, in curand, procesul de predare-primire a centralelor termice. Consilierul local Paul Foleanu, care face parte din aceasta comisie, ne-a declarat ca suma ce urmeaza sa fie achitata de Consiliul Local pentru centrale si pentru investitiile facute de Callatis Therm in interiorul acestora, s-ar ridica la circa 35 de miliarde de lei vechi. „Acestia ar urma sa fie achitati in doi ani: 10 miliarde de lei vechi in 2013 si restul in 2014“, afirma consilierul local. Banii vor fi platiti de la bugetul local.

Dupa incheierea actului de predare-primire a bunurilor, Consiliul Local (proprietarul Goldtherm) va inainta ANRSC o propunere a pretului gigacaloriei (dupa ce, in prealabil, va gasi cel mai bun pret pentru combustibil). Dupa ce institutia isi va fi dat acordul pentru suma cu pricina, Consiliul Local va aproba pretul catre populatie si de productie al gigacaloriei. Promisiunea ferma facuta de edilul local este ca gigacaloria sa nu depaseasca 300 de lei pentru populatie.




Consilierii, chemati sa aprobe noua organigrama a primariei

Vineri, 26 octombrie, va avea loc, de la orele 17.00, sedinta ordinară a Consiliului Local, în cadrul căreia vor fi dezbătute mai multe proiecte de interes local. Astfel, consilierii vor discuta despre Regulamentul de Funcţionare a instituţiei din care fac parte şi vor analiza un proiect privind rectificarea bugetului pe anul în curs. Pe ordinea de zi se mai află un proiect privind  stabilirea unor măsuri ce se impun faţă de persoanele fizice şi/sau juridice care au încheiat cu autorităţile publice locale contracte de închiriere, concesiune, asociere şi care nu au respectat clauzele contractuale.

Membrii CL vor analiza trecerea lacurilor Neptun şi a Căminelor de Bătrâni în administrarea Serviciului Public Pentru Administrarea Domeniului Public şi Privat. Totodată, se va dezbate un proiect privind aprobarea modificării unor taxe şi impozite aprobate de către CL pentru anul financiar în curs. Consilierii locali vor mai discuta despre măsurile ce pot fi luate în privinţa terenurilor şi clădirilor abandonate din oraş şi staţiuni, reamenajarea unor spaţii din Policlinică şi Spitalul municipal, precum şi despre stabilirea tarifelor pentru închirierea tonetelor şi spaţiilor comerciale din incinta Pieţei Saturn. Pe ordinea de zi se mai află un proiect de hotărâre privind aprobarea Planului de ocupare a funcţiilor publice din aparatul de specialitate al primarului şi al serviciilor publice de interes local subordonate CL pentru anul 2013, precum şi câteva proiecte ce vizează măsuri de protecţie socială pentru pensionari şi persoanele cu venituri reduse.




Musulmanii sarbatoresc, astazi, Kurban Bayram

Pe 25 octombrie, musulmanii din România, alături de ceilalţi credincioşi de aceeaşi religie din întreaga lume, vor sărbători Kurban Bayram-ul, Sărbătoarea sacrificiului. Kurban Bayram-ul celebrează momentul în care profetul Ibrahim – Avraam – a acceptat ca, la îndemnul lui Allah, să îşi sacrifice preaiubitul fiu, pe Ismail, în numele credinţei sale.

„Pentru a-i arăta dragostea şi supunerea lui Allah, Ibrahim (Avraam) l-a pus pe Ismail pe o piatră, dar, după cea încercat de mai multe ori să îşi ucidă fiul, lovindu-l în zadar cu cuţitul, la un moment dat, Allah a trimis din ceruri un batal, cu care a fost înlocuit Ismail. Dumnezeu văzuse că profetul şi-a dovedit credinţa şi sinceritatea în faţa sa. De atunci credincioşii musulmani sărbătoresc, timp de patru zile, una dintre cele două cele mai mari sărbători religioase musulmane: Kurban Bayram-ul“, povesteşte hogea de la Geamia „Esmahan Sultan“, din Mangalia, cel mai vechi lăcaş de cult musulman din România. „Carnea de Kurban Bairam este cea mai dulce”, afirmă hogea.

În zilele de sărbătoare Kurban Bayram, credincioşii musulmani, cei care îşi pot permite material, dar şi fizic acest lucru, merg la Mecca, la Casa lui Allah, o clădire cubică cu un etaj, ridicată, se spune, de Adam şi reconstruită de profetul Ibrahim (Avraam) şi de fiul său Ismail. Sărbătoarea Kurban Bayram se consumă la capătul unui ciclu de 12 zile de hagialâc în locurile sfinte ale islamului, la Mecca, Medina, pe muntele Arafat şi în Valea Mina, pe dealul Mudjalifa, la care participă anual peste 2 milioane de pelerini.  

La Mecca, milioane de musulmani vor înconjura, de şapte ori, Piatra Neagră – Kaaba. „Toţi musulmanii plecaţi în pelerinaj trebuie să fie la poalele Muntelui Arafat cu o zi înainte de Kurban Bayram“, afirmă hogea Halil Ismet din Mangalia. „Toate milioanele de credincioşi vor fi îmbrăcaţi în alb şi se vor ruga lui Allah, în „punctul“ cel mai important al credinţei noastre – Kaaba. Hajj – pelerinajul – este cel de al cincilea stâlp al Islamului. Fiecare credincios trebuie să ajunge cel puţin o dată la Mecca, este ţelul fiecăruia dintre noi. Eu personal am reuşit să ajung de două ori acolo şi m-am întors mai purificat ca niciodată“.

Respectând vechile tradiţii, în dimineaţa de joi 25 octombrie, cei 22 de mii de credincioşi musulmani din Dobrogea vor parcurge simbolismul sacrificiului ritualic, la finalul Marii Rugăciuni Comune (Bayram Namazi) săvârşită în moscheile şi geamiile din localităţi.

Animalele sacrificate – perfect sănătoase

 Pentru a întâmpina Kurban Bayram-ul, credincioşii fac curăţenie în case, în curte şi împrejurimi. Întreaga familie, cu mic cu mare, se primeneşte şi se îmbracă în haine speciale de bayram. Din prima zi de Kurban, pe 31 decembrie anul acesta, musulmanii aduc mulţumiri lui Allah, pentru sănătatea familiei, iar în aceste zile de sărbătoare, cu zâmbetul pe buze faţă de vecini, rude, încearcă să îi ajute pe cei nevoiaşi. Se fac rugăciuni acasă şi în colectiv, la geamie şi, după posibilităţi, fiecare familie sacrifică un animal: oaie, batal, vită, bivol, cămilă şi capră, în funcţie de câţi membri are familia respectivă.

Animelele pentru sacrificiu trebuie să îndeplinească anumite condiţii: oaia si capra trebuie să aibă cel puţin un an, vaca sau bivolul doi ani, cămila cinci ani împliniţi. Toate trebuie să fie perfect sănătoase, şi „fără nici un cusur“, adică să nu fie oarbe, să nu aibă coarnele rupte, să nu fie şchioape, să nu fie slabe sau bolnave.

Sacrificiul animalelor de Kurban Bayram se face numai în prima, a doua şi a treia zi a Sărbătorii Sacrificiului. Măcelarul – obligatoriu un musulman – trebuie să respecte anumite reguli şi să ştie rugăciunea conform Coranului. Tăierea se face în prezenţa hogei (imamului), iar dacă toate aceste condiţii nu sunt respectate, carnea nu mai poate fi mâncată.

Carnea batalului – animalul cel mai des sacrificat în comunitatea turco-tătară din România – se împarte, după tradiţie, în trei părţi: una care se împarte săracilor, una rudelor şi vecinilor, iar cea de a treia se consumă în familie. Există şi excepţii. De exemplu, în cazul în care o persoană este bolnavă şi promite înaintea lui Allah că, în cazul în care se va face bine, va sacrifica un batal, carnea animalului va fi împărţită exclusiv săracilor. La fel de important în timpul Kurban Bayram-ului, ca de altfel şi în cazul celorlalte sărbători musulmane, credincioşii sunt sfătuiţi să nu consume alcool sau să o facă cu măsură.

Balcavale, tochitură de batal şi plăcinte cu carne – specialităţile care nu vor lipsi de pe mesele credincioşilor

 Dimineaţa de Kurban Bayram gospodinele îl aşteaptă pe hogea, care trebuie să asiste la tăierea batalului. Chiar în curţi se fac, ad-hoc, mici „petreceri“, ceva asemănător „pomenii porcului“ de la creştini. Meniul pentru Kurban Bayram este alcătuit din ciorbe, fasole cu carne de batal, sarmale, iahnie (carne tocată cu ceapă), pilaf, fripturi, salate, orez cu lapte (sutlac).

Cu câteva zile înainte harnicele musulmane începe să facă dulciurile şi mâncărurile tradiţionale, în afară de cele la se va folosi carnea de batal. Se fac plăcinta cu brânză – kârde, pida, sarailii, baclavale (care la tătari se fac cu nucă, iar la turci cu fistic) cu iaurt. După tăierea batalului se face geantâk-ul, şuberek-uri cu carne, precum şi tradiţionala tochitură din batal“.

Copiii vor veni vin la colindat, urmând ca adulţii şi bătrânii să îi răsplătească cu dulciuri şi mici sume de bani. În fiecare dimineaţă bărbaţii se vor duce la geamie, la rugăciune, iar în toate cele patru zile, familiile de musulmani se vor vizita reciproc, se va merge la rude, la părinţi.




Libanezii vor spital-balnear si universitate la Mangalia

Delegaţia libaneză condusă de preşedintele municipalităţii Byblos, Ziad Hawat, a avut miercuri o întâlnire oficială cu primarul Cristian Radu şi liderii grupurilor de consilieri din CL Mangalia. Pe parcursul discuţiilor, oaspeţii libanezi s-au arătat interesaţi ca într-o primă etapă să aducă investitori pentru a construi în zona municipiului Mangalia o universitate şi un spital cu centru balnear.

Primarul Mangaliei a manifestat disponibilitatea implicării în demararea celor două proiecte, urmând ca municipalitatea să pună la dispoziţie terenul şi utilităţile necesare celor două construcţii, respectiv universitate şi spital cu centru balnear. Cei doi primari au mai spus că vor desemna echipe de specialişti care să lucreze la documentaţia necesară, astfel încât până la sfârşitul anului să se contureze dimensiunea investiţiilor străine în Mangalia.




„Barăcile“ – raiul traficanţilor, peştilor şi prostituatelor din Mangalia

Au trecut mai bine de zece ani de când lua fiinţă, la ieşirea din Mangalia, pe strada M.I. Dobrogeanu, a Cartierului „Barăci“, conceput ca o salvare a cetăţenilor (în majoritate ţigani) ce nu aveau unde să locuiască, fie din cauză că abia îşi întemeiaseră o familie, fie fuseseră evacuaţi din casele naţionalizate sau îşi duceau traiul în locuinţe improvizate. Pentru cei peste 1.000 de ţigani s-au derulat, în vremea respectivă, proiecte de alfabetizare, de reducere a naşterilor, de igienă… insă niciunul dintre acestea nu mai este în derulare.

În scurt timp de la darea în folosinţă, barăcile s-au degradat, mizeria a umplut spaţiile abia renovate, cai, măgari şi capre au populat curtea blocurilor ridicate în centrul ţigănimii. La fiecare dintre camerele barăcilor, numărul locuitorilor s-a dublat. Sute de „rude“ din ţară s-au aciuat în Bronx-ul Mangaliei: violatori, infractori de drept comun, şmenari şi vânzători de ţigări de contrabandă, peşti şi prostituate ce „ţin“ centura urbei.

În ultimii patru ani, zona a devenit aproape de nelocuit pentru mangalioţii ce locuiesc în blocurile din centrul barăcilor, fapt semnalat, periodic, de ziarul nostru. Postul de jandarmi, aflat la parterul unuia dintre aceste blocuri a fost desfiinţat, poliţia trece în plimbare prin zonă, pentru că „nu sunt cadre destule“ pentru a securiza, permanent zona. Grătarele sunt furate, din curte, cu carnea sfârâind pe ele, puradeii escaladează balcoanele aflate chiar şi la nivele superioare, locatarii ajungând în prag de infarct în momentul în care se trezesc cu ei în casă, copiii nu pot merge de la şcoală şi înapoi decât însoţiţi de adulţi. Mizeria veşnică, ce pluteşte peste „Barăci“, începe să urce şi în locuinţe: invazii de căpuşe, gândaci, urechelniţe şi, uneori chiar şi şerpi ce se târăsc din balta din apropiere, se întâlnesc cu regularitate, sub ochii îngăduitori ai autorităţilor publice locale.

Partide interminabile de babaroase, mizerie şi trafic cu ţigări, ziua în amiaza mare

Pe strada mare, în plin noroi şi băltoace formate de unica cişmea ce curge neîntrerupt, ţigănci tacticoase şi plictisite de şedere vând, la  grămadă, ţigări, mere pe băţ şi jucărele. „Soţii“ au alte preocupări, mult mai masculine: nu, nu merg în grupuri la muncă, deşi primesc indemnizaţii şi ajutoare pentru lene, ci, în grămezi de 30-40 de persoane, adunaţi în spatele blocurilor, încing câte o partidă de „babaroase“ timp de cinci-şase ore, asezonate cu urlete şi ameninţări.

Mândrele tinere, numai bune de muncă, cu fuste înflorate, se aşează pe treptele blocului din preajmă: cu puradeii în braţe, îşi mai împărtăşesc câte o bârfă, câte un zvon. Sunt întrerupte de vocea sfielnică a câte unui locatar, care le roagă să îşi mişte dosurile un pic, pentru a putea ajunge, după o zi de muncă, acasă. Se dau, dar bombăne o scurtă înjurătură…

Copilaşi ce au drept principal loc de joacă ghenele de gunoi, câini hămesiţi, fantomatici, plini de răni, cai şi măgari ce zburdă liberi şi îşi fac nevoile chiar lângă balcoanele locatarilor, peste care tronează, ca o gură ştirbă, clădirea ce se dorea a fi „grădiniţa socială“ a ţiganilor de la barăci. Proiect ce ar fi adus către învăţătură sutele de copiii ai locuitorilor barăcilor, dar care, dintr-o ambiţie de neînţeles a fostului primar autoîntronat „al sudului litoralului“, a rămas la stadiul de abandon total.

Clădirea, ce ar fi trebuit dată în folosinţă în 2008, era finalizată în totalitate, numai mobilierul urmând să fie amplast în interior. De atunci, termopanele şi-au luat zborul, tencuiala stă să cadă, iar în loc de studiu în clase, micuţii practică, acum, uşurarea fiziologică pe pereţii acestora. Între timp, mai marii Inspectoratului Şcolar Judeţean şi cei ai Primăriei se plâng, în adunări simandicoase, de abandonul şcolar, de absenţele copiilor mangalioţilor „din oraş“. Copiii barăcilor aşteaptă şi acum să vadă, din interior, cum arată o sală de clasă dintr-o grădiniţă a unui oraş ce îşi proclamă, prosteşte parcă, titulatura de „municipiu“.

Cartierul ce apare pe harta oraşului doar o dată la patru ani

Cartierul abandonat de mult de Primărie nu îndrăzneşte să îşi rostească ofurile: locuitorii „barăcilor“, cei ce îşi câştigă cinstit existenţa şi chiar vor să îşi de-a copiii la şcoli, au primit, de prea multe, ori uşile mai marilor zilei drept în nas. Nevoile lor sunt amănunţit luate în considerare de autorităţi o dată la patru ani, trecute cu religiozitate în carneţele şi… uitate după o zi de la închiderea urnelor.

Locuitorii blocurilor s-au plâns şi ei, de nenumărate ori, în van. Cum să continui, însă, să te plângi, oficial, când, la scara blocului, gealaţii cu cefe late şi tenuri tuciurii parcă te provoacă să faci un pas greşit, să îţi exprimi nemulţumirea de faţă cu ei sau cu poliţiştii?!




Comerţul şi consumul de etnobotanice, practicate în vecinătatea liceelor din Mangalia

–      Poliţiştii au identificat cel puţin doi elevi care au încercat să intre drogaţi la cursuri

Directorii instituţiilor de învăţământ din Mangalia au participat, astăzi, la o întâlnire cu reprezentanţii Primăriei şi serviciilor din subordine, pe tema prevenirii consumului şi comercializării substanţelor etnobotanice în rândul elevior.

Tema întâlnirii de la Casa de Cultură nu a fost aleasă întâmplător, recent, fiind identificaţi doi elevi de la Grupul Şcolar Industrial „Ion Bănescu” şi Colegiul Economic care au încercat să intre la ore sub influenţa substanţelor etnobotanice. Din fericire, în ambele cazuri s-a intervenit imediat, elevii, opriţi de oamenii legii, fiind programaţi să urmeze şedinţe de consiliere psihologică la Centrul Antidrog Constanţa. Comandantul Poliţiei Mangalia, comisar-şef Nicolae Pescaru a declarat că, din păcate, pe raza municipiului se practică atât consumul, cât şi comercializarea unor astfel de substanţe, dar că s-au luat măsuri pentru eradicarea acestor fenomene. „Am depistat mai multe grupuri de indivizi care încercau să vândă etnobotanice în perimetrul liceelor, dar în urma unor flagrante au fost identificaţi, în prezent, fiind cercetaţi penal. Personal, recomand directorilor unităţilor şcolare să securizeze curţile instituţiilor, adică să le ţină închise pe durata cursurilor. De asemenea, agenţii de pază din şcoli şi licee trebuie să ştie că trebuie să supravegheze nu doar holurile, ci curţile şi zonele adiacente, astfel ca în incinte să nu intre oricine. Directorii sunt cei care trebuie să se preocupe de aceste aspecte, pentru că vor răspunde dacă vor avea loc incidente nedorite. De asemenea, tot directorii trebuie să le pună în vedere elevilor să nu mai acceseze Youtube pentru postarea unor materiale video filmate în clase, în care sunt prezentate bătăi, injurii, unele dintre acestea fiind regizate, tocmai pentru a putea fi vizionate pe Internet”, a declarat Şeful Poliţiei Mangalia.

La discuţii a participat şi inspectorul în cadrul ISJ Constanţa, Liliana Timofte care a cerut directorilor aflaţi în sală să facă demersuri pentru stoparea absenteismului care la Mangalia, ca şi la nivelul întregului judeţ, a luat amploare. În acelaşi timp, primarul Cristian Radu a cerut profesorilor să rezolve problema abandonului şcolar mai ales în rândul elevilor rromi, să aibă grijă ca spaţiile verzi din curţile unităţilor să fie îngrijite şi să ia măsuri astfel ca în incinta instituţiilor să nu fie permis accesul persoanelor străine.

Tot în cadrul acestei întâlniri s-a anunţat intenţia redeschiderii mai multor cercuri de pictură, muzică etc. pentru elevi şi tineri, cu scopul ca aceştia să petreacă timpul liber într-un mod constructiv, într-un mediu adecvat, nu în faţa blocului sau a computerului, având în jur un anturaj greşit care le poate afecta, iremediabil, viitorul.




O delegaţie a oraşului libanez Byblos, în vizită oficială la Mangalia

O delegaţie libaneză condusă de preşedintele municipalităţii Byblos, domnul Ziad Hawat, va efectua o vizită oficială în municipiul Mangalia, în perioada 23-26 octombrie. Din delegaţia străină mai fac parte Wissam Zaarour şi Walid Bilen, membri ai Consiliului municipal Byblos, precum şi Zaher Abi Ghosn, director al Serviciului de Arhitectură al municipalităţii Byblos. Scopul vizitei constă în dezvoltarea relaţiilor bilaterale şi identificarea oportunităţilor de afaceri, precum şi atragerea de investiţii străine în sudul litoralului.

       Conform programului, delegaţia libaneză va sosi în România marţi, 23 octombrie, urmând ca ziua următoare să aibă o întâlnire oficială cu primarul municipiului Mangalia, Cristian Radu. La eveniment va fi prezent şi domnul Charbel Maroun, consul onorific al Republicii Libaneze la Constanţa, precum şi domnul Mohammad Murad, preşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc.

         Ulterior, oaspeţii libanezi vor avea o întâlnire cu oamenii de afaceri din Mangalia, vor efectua o vizită la Şantierul Naval Daewoo Mangalia, dar şi la câteva obiective turistice din zonă, precum Portul turistic, Herghelia şi siturile arheologice ale vechiului oraş Callatis.

         Pentru ziua de 25 octombrie, programul delegaţiei străine prevede o întâlnire cu mediul de afaceri româno-libanez, participarea la Ceremonialul militar în cinstea Zilei Armatei Române, la monumentul Eroilor din Mangalia, precum şi o întâlnire cu presa locală. Delegaţia libaneză urmează să îşi încheie vizita oficială în Mangalia în ziua de vineri, 26 octombrie.




Magazinele second hand, o afacere înfloritoare ajutată de criza financiară

– Bikinii la mâna a doua, cumpăraţi ca pâinea caldă de doctoriţe, profesoare şi funcţionare

După Revoluţie, printre afacerile, care au răsărit mulţumită „confortului” dat de libertatea câştigată în stradă, sau în faţa televizorului, după caz, se află şi magazinele second-hand. În ultimii trei ani, la Mangalia, cel puţin, acestea s-au înmulţit precum ciupercile după ploaie. De la perdele, cuverturi, perne, lenjerie intimă, până la articole de îmbrăcăminte dintre cele mai diverse, toate umplu rafturile şi standurile unităţilor tip second hand. În funcţie de ţara de unde provin, mărfurile pot ajunge în magazine nou-nouţe, în ambalajul original, însă, evident, în cantităţi foarte mici, majoritatea articolelor fiind folosite sau chiar uzate şi decolorate.

Multe persoane cu care am discutat pe marginea acestui subiect spun că nu au intrat niciodată într-un astfel de magazin şi că nici nu sunt tentate să o facă. „Nu aş putea purta ceva ce a mai folosit altcineva înainte. Nu m-aş simţi în largul meu”, ne-a spus Veronica C. din Mangalia.

La polul opus, se află o categorie mare de clienţi care îşi completează sau schimbă garderoba numai din astfel de magazine. „Sunt produse de calitate, unele sunt noi, iar preţurile sunt mai mult decât avantajoase. Sunt magazine unde, la sfârşit de săptămână, fiecare produs se vinde cu 1 sau 2 lei. Am cumpărat poşete din piele, haine de blană, treninguri, pantaloni pentru schi, pulovere, în general, cam tot ce arată bine. Sunt foarte mulţumită de calitatea lor lor”, a declarat Maria D., tot  din localitate.

Într-o a treia categorie se încadrează cei care trec, frecvent, pragul magazinelor la mâna a doua, dar care nu recunosc acest lucru. Situaţia este similară cu cea a persoanelor care, deşi agreează manelele ori telenovelele, n-ar recunoaşte în ruptul capului că sunt fani. La fel şi cu magazinele second hand, foarte mulţi sunt clienţi fideli, dar foarte puţini admit că le trec pragul.

O categorie aparte o reprezintă însă persoanele cu funcţii mari şi profesii înalte, medici, ingineri, cadre didactice, funcţionari publici care iau cu asalt aceste magazine îndată ce se primeşte marfă. Este adevărat, apariţia acestor persoane nu poate fi surprinsă uşor, deoarece recurg la fel de fel de strategii de camuflare. Fie intră în magazine seara, fie le roagă pe vânzătoare să le aducă produsele acasă ori la locul de muncă, fie sunt matinale, ajung la prima oră, când numărul clienţilor este mic. Însă această din urmă metodă poate da greş în unele locuri, cum ar fi, de exemplu, la unul dintre magazinele de pe strada Oituz. Aici, în ziua în care s-a primit marfă, la ora 8.00, coada din faţa unităţii este uriaşă, de parcă s-ar fi adus cine ştie de delicatese din carne. „Ceea ce m-a mirat la început, când am pornit afacerea, a fost nu doar mediul din care provin anumiţi cumpărători, ci gama de produse pe care o caută în mod special. Mă refer la lenjeria intimă, şosete, pijamale şi halate din baie, pe care doctoriţele sau funcţionarele le cumpără chiar dacă nu au etichetă. Doamnele îmi spun că acele produse sunt mai calitative şi rezistente”, a declarat Loredana P., proprietara unui astfel de magazin.     

La Mangalia, sunt deschise aproximativ 20 de magazine second hand, iar faptul că numărul acestora este într-o continuă creştere demonstrează că sunt profitabile. Şi nici nu este de mirare, în condiţiile în care puterea de cumpărare este foarte scăzută, iar numărul pensionarilor, şomerilor sau al persoanelor cu venituri mici este considerabil. „În nicio lună, nu am ieşit în pierdere. În cel mai rău caz, am fost chit, adică mi-am plătit furnizorii şi nu am rămas cu alte datorii. În general însă încasările sunt foarte bune. Într-o zi de marfă, pot face şi peste 10 milioane lei vechi”, ne-a mai spus întreprinzătoarea din Mangalia.




Anchetele in „dosarul“ ANL continua

„Dosarul“ locuinţelor ANL care, afirmă conducerea primăriei Mangalia, ar cuprinde o serie de nereguli anchetate la ora actuală este departe de a se fi finalizat. În cadrul întâlnirii pe care edilul local Cristian Radu a avut-o ieri cu preşedinţii asociaţiilor de proprietari, acesta a declarat că, din cele 140 de familii ce beneficiază, în prezent, de o locuinţă de tip ANL, 70 au, la dosar, certificate de boală atat pe numele adulţilor, cat mai ales ale copiilor. Este vorba despre boli cronice sau chiar incurabile, ce urmează a fi probate de beneficiari, întrucât, la ora actuală, anchetele declanşate de primărie vizează, printre altele şi veridicitatea acestor afecţiuni.

Mai mult, în urma anchetelor de până acum, se pare că 80% dintre bolile cu pricina ar fi fost certificate de un singur medic.




3 milioane de lei pentru reabilitarea blocurilor din Mangalia, pierdute

Reprezentanţii Primăriei Mangalia au convocat astăzi, 16 octombrie, o întâlnire cu asociaţiile de proprietari din localitate, prilej cu care preşedinţii acestora au putut să îşi prezinte nemulţumirile şi întrebările referitoare la situaţia în care se află oraşul lor.

Prima dintre probleme, cea a anvelopării blocurilor, a fost şi cea mai dezbătută. Preşedinţii de asociaţii s-au declarat nemulţumiţi de faptul că nu li se indică un preţ pentru cota-parte de 20% pe care locatarii trebuie să o achite în cadrul programului naţional de reabilitare termică. Edilul local, Cristian Radu, a declarat că primăria a pierdut o finanţare de 3 milioane de lei (cu care se puteau reabilita 10 blocuri) din cauza faptului că „nu ne-am făcut temele“. Concret, preşedinţii nu au reuşit, din cauza celor din asociaţii care refuză să semneze acordul de principiu, să strângă semnăturile necesare pentru ca, într-o etapă ulterioară, să se realizeze studii de fezabilitate care ar stabili preţul ce ar urma să fie achitat de proprietari. La rândul lor, preşedinţii spun că, în cazul în care unii proprietari şi-au făcut singuri reabilitarea termică, aceştia nu mai doresc să îşi dea acordul prin care vecinii care nu şi-au refăcut faţadele să beneficieze de lucrări achitate, în procent de 20%, tot de cei ce şi-au plătit repararea exterioarelor.

Primarul Radu a spus că, în aceste cazuri, nu poate face studii de fezabilitate pentru 5-10 blocuri şi că, prioritare la reabilitare vor fi blocurile unde s-au strâns acordurile locatarilor. „La sfârşit, vă vor spune cei ce şi-au făcut reabilitarea dacă e bine sau nu. Cine doreşte reabilitare termică să vină la primărie să solicite acest lucru. După strângerea de semnături vom trece la efectuarea studiilor de fezabilitate şi stabilirea preţului pentru fiecare apartament“, a declarat Cristian Radu.

Acesta a reafirmat faptul că Mangalia va avea apă caldă şi căldură la un preţ de sub 300 de lei/gigacaloria, dar şi că va micşora preţul metrului cub de apă rece, care a fost scumpit în urmă cu câteva zile, la 7,66 lei.

Preşedinţii de asociaţii s-au mai plâns de mizeria care zace pe străzile din Mangalia şi staţiuni, de numărul de câini vagabonzi, dar şi de faptul că sunt achitate, lunar, sume foarte mari pentru ajutoarele sociale, deşi beneficiarii acestora refuză să iasă la muncă în folosul comunităţii.




Deşi trăiesc din turism, agenţii economici nu par interesaţi să redreseze activităţile sezoniere din staţiuni

Întâlnirea de luni, după-amiază, organizată de Primăria Mangalia, în sala de spectacole a Casei de Cultură, a încercat să aducă puţină lumină în haosul în care a fost aruncat, în ultimii ani, turismul litoralului sudic. La invitaţia, lansată de către Primărie, nu au răspuns decât foarte puţini agenţi economici, ce desfăşoară activităţi în domeniul turismului, motiv pentru care absenţii au fost apostrofaţi de către edilul municipiului ce aşteaptă un mai mare interes din partea hotelierilor, dar nu numai.

De la agenţii economici, care s-au aflat în sală, dar şi de la cei care nu au onorat invitaţia sunt aşteptate propuneri în scris, teremenul limită fiind 25 octombrie. Toate iniţiativele vor fi analizate, centralizate şi, ulterior, se vor regăsi în statutul Oficiului Local de Turism ce va deveni funcţional spre sfârşitul acestui an.

Un prim pas în reorganizarea turismului a fost împărţirea staţiunilor sudice în patru zone coordonate de către consilieri locali care şi deţin afaceri în domeniu. Zona 1, Saturn, îi are ca responsabili pe Linica Stan şi Leonard Tănase, zona II, Venus – Ghiulgiean Membulat,

Sorin Andrei, Jupiter – Cap Aurora, zona III – Ion Mincă, Ion Petcu, iar zona IV, reprezentată de Neptun-Olimp – Levent Beghim, Cristian Drăgan, Dan Moldovan.  În acelaşi timp, va fi adoptat un regulament pe care toţi agenţii economici vor obligaţi să-l respecte potrivit termenelor prevăzute. „În general, agenţii economici aşteaptă ca Primăria să le facă curăţenie, motiv pentru care foarte multe unităţi arată foarte rău, nu sunt plantate flori, faţadele sunt scorojite. Din această cauză, turiştii îi ocolesc şi se plâng de aspectul staţiunilor. Îi vom sprijini pe întreprinzători, dar aceştia vor avea şi obligaţii”, a declarat primarul Cristian Radu.

Printre aspectele negative ale turismului din zona noastră au fost enumerate  numărul mare de câini fără stăpân, lipsa divertismentului şi infrastructura precară.




Lipia cu branza (pide) de la Mangalia, locul I la Festivalul de Artă Culinară Turcească (foto)

Uniunea Democrată Turcă din România a organizat sâmbătă, 13 octombrie, cea de a VII-a ediţie a Festivalului de Artă Culinară Turcească. Evenimentul, la care au participat  consulul Turciei la Constanţa, Füsun Aramaz, Osman Fedbi, preşedintele UDTR, Amet Melec, preşedintele organizaţiei de femei din cadrul uniunii, deputatul de Tulcea Iusein Ibram, primarii Mangaliei şi comunei Cumpăna, Cristian Radu şi Mariana Gâju, dar şi câteva zeci de turcoaice, care au gătit peste 100 de feluri de mâncăruri tradiţionale, a avut loc la Restaurantul „Cazino“ din Mangalia.

Ansamblurile folclorice „Delikanlilar”, „Fidanlar”, „Destan” şi corurile „Mehtap” şi „Kaynanalar” au susţinut un program artistic pentru invitaţi, dar şi pentru mangalioţii care au venit la festival.

Turcoaicele de la filialele UDTR din Constanţa, Bucureşti, Medgidia, Tulcea, Lazu, Brăila, Babadag, Isaccea, Măcin, Fântâna Mare, Cobadin, Techirghiol, Tuzla, Mangalia, Hârşova, Cernavodă, Cumpăna şi Amzacea au concurat la trei secţiuni: mâncare tradiţională, produse de patiserie şi produse de cofetărie.

La secţiunea „mâncare tradiţională“, pe primele trei locuri s-au clasat sarmalele de la Cumpăna (locul al III-lea), „Hünkar Begendi“-ul de la Bucureşti (locul al II-lea) şi “Imam bayildi“-ul din Măcin (locul I). la categoria „patiserie“, pe locul al III-lea s-a aflat pide-ul de dovleac de la Techirghiol, pe cea de-al doilea kobetele de la Medgidia şi, pe primul loc pide-ul cu brânză de la Mangalia. În ceea ce priveşte „dulciurile“, pe locul al III-lea s-a aflat echipa de la Cobadin ce a pregătit un aşure (budincă cu fructe), pe locul al II-lea s-au clasat sarailiile de la Babadag, iar pe primul loc s-au clasat gutuile însiropate de la Tulcea. Atât câştigătoarele, cât şi celelalte participante au primit premii constând în ustensile de bucătărie şi diplome.