Cluburile de arte marţiale din Mangalia şi Constanţa îşi prezintă cei mai buni dintre sportivi. Clasificarea a ţinut cont de rezultatele obţinute la campionate, în ordinea: seniori, juniori, cadeţi şi copii.

 Toţi aceşti sportivi sunt antrenaţi de Florin Iordănoaia, ajutat de instructorii Mihai Cîju, Adriana Lepădatu la Constanţa, iar la Mangalia de Costel Safta şi Laurenţiu Iorguş Radu. Cel mai bun sportiv al anului 2013 este Alexandru Neagu, de la C.S.U. “Neptun” Constanţa, preşedinte Prof. Univ. Dr. Ing. Cornel Panait. Sportivul a obţinut 11 medalii de aur la campionatele mondiale, europene si naţionale, la toate probele la care a participat. Acesta este declarat şi de către Asociaţia Română de Kung-Fu, ca fiind cel mai bun sportiv din România în anul 2013.

Cele mai multe medalii, dintre toţi sportivii, le-a obţinut Tudor Bocai. Acesta a totalizat un număr de 23 de medalii la campionate şi cupe, dar au fost luate considerare doar 19 medalii obţinute la campionatele naţionale, europene şi mondiale, din care 10 de aur, 7 de argint şi 2 de bronz.

TABEL NOMINAL CU REZULTATELE SPORTIVILOR IN ANUL 2013

1.CLUBUL SPORTIV „SHAOLIN CALLATIS” MANGALIA

PRESEDINTE

SEF LUC. DR. IORDĂNOAIA FLORIN

2. CLUBUL SPORTIV „NOUA GENERATIE” MANGALIA

       PREŞEDINTE                                                                                                              

PROF. BROASCA CIPRIAN                       

3.CLUBUL SPORTIV „MAREA NEAGRĂ” CONSTANTA

PRESEDINTE

SEF LUC. DR. IORDĂNOAIA FLORIN

4.CLUBUL SPORTIV UNIVERSITAR „NEPTUN” CONSTANTA

PRESEDINTE

PROF. UNIV. DR. CORNEL PANAIT

Așezarea fortificată de la Albești se află la cca 15km vest de municipiul Mangalia și la cca 2 km sud-vest de satul Albești. Indicatoarele cu fortificația Albești indică drumul spre acest sit arheologic, doar ca ultimul indicator, care este amplasat la ieșire din satul Albești spre satul Coroana și indică o direcție spre est, a fost pus greșit. Pentru a ajunge la fortificație trebuie mers pe drumul care duce spre satul Coroana și după ce urcați pe primul deal (cca 500m de la ieșire din satul Albești) trebuie mers spre vest, pe partea sudică a văii din acel loc. După cca 800m, pe  un drum de pământ, ajungeți la locul unde a fost construit satul și fortificația grecească antică.

În anul 1971 au fost reperate blocuri masive de calcar care aparțin turnului fortificației. Din 1974 au fost începute cercetările arheologice sistematice în acest punct de către un colectiv de la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), format din Adrian Rădulescu (responsabil), Maria Bărbulescu și Valeriu Georgescu (Muzeul de Arheologie Callatis-Mangalia – până în 1990 secție a MINAC). Colectivul de cercetare astăzi este format din Livia Buzoianu (responsabil), Irina Nastasi, Vitali Bodolică (MINAC) și Nicolae Alexandru (Mangalia).

Ne aflăm în fața unui sat din secolele IV-III î. d. Hr., creație a callatienilor, care a ocupat un întreg deal. Satul a fost amplasat strategic pe un bot de deal, protejat astfel la est, nord și vest de valea abruptă iar la sud de un val de pământ. Pentru a descuraja eventuale atacuri a fost construită (cel puțin) o fortificație, pe această fortificație s-au concentrat și cercetările arheologice. Punctul fortificat are trei faze constructive, prima de cca 60x60m, următoarele două de cca 45x40m, cu un turn de 9x9m în colțul de sud-vest.  Zidurile fortificate aveau o grosime cuprinsă între 1,20 și 1,40m, au fost construite din blocuri masive de calcar, tăiate perfect sub forma unui paralelipiped dreptunghic, montate exact unul lângă celalalt, fără a fi folosit un liant, ele rezistau prin propria greutate. 

            Fortificația a avut planul unei case grecești, cu curte interioară, cu etaj pe latura sudică, din motive strategice aici, iar restul anexelor erau adosate de jur-împrejurul zidului fortificat. Exista și o construcție centrală, care, datorită obiectelor de cult descoperite aici, este posibil să fi fost un templu rural. Intrarea în punctul fortificat era pe latura de sud, o intrare boltită probabil, protejată de o cameră a porții sub etajul de pe această latură, cum se poate vedea în vestigiile mai bine păstrate a acestor tipuri de construcții din Cyrenaica.

            Casele satului, care ocupau întreg dealul, au fost construite din blocuri mici de calcar legate cu pământ, acoperișul era protejat cu olană și erau deservite de vetre, interioare sau exterioare. Forma caselor, în afara fortificației, era una rectangulară, de cca 6x13m, cu trei compartimentări și aliniate/orientate față de fortificație sau față de valea de la nord. Au fost identificate și case de mai mari dimensiuni, de 8x20m, care seamană mai mult cu spații de depozitare. Viața acestei așezări încetează la sfârșitul secolului III î.d.Hr., când și cetatea Callatis își restrânge aria fortificată. Nu cunoaștem exact motivele, dar putem bănui că din cauza așezării în teritoriul callatian a “scitilor plugari”, fapt despre care vorbesc izvoarele literare pentru acea periodă.

Istoricii români au vorbit de caracterul agrar al Callatidei încă de la începuturile cercetărilor făcute asupra coloniei doriene, acest lucru s-a datorat în primul rând emisiunilor monetare, care au loc cu a doua jumătate a sec. IV î.d.Hr. şi care au ca simboluri: Hercules, Apollon, Athena, Demeter şi Dionysos, apoi thirs-ul dionysiac şi mai ales o cunună de spice, dar şi faptului că principala divinitate se pare că era Demetra. Tot în sprijinul celor afirmate vine şi existenţa unei sărbători cacracteristice callatienilor, Diombria, sărbătoare dedicată direct “umezelii de toamnă”.

La Callatis modul de administrare a teritoriului agricol s-a înscris în cel obişnuit în coloniile greceşti, mai ales doriene, prin delimitarea unei chora (teritoriul agricol) şi construirea la limitele ei a unor fortificaţii, cum este cazul fortificaţiilor de la Hagieni, Coroana sau Albeşti. Ridicarea acestor tipuri de construcţii, cu un turn, este caracteristic vieţii rurale în toată lumea greacă antică, în teritoriile coloniilor greceşti ţineau de o strategie cu un caracter ofensiv în modul ocupării de noi terenuri agricole de către oraşele-stat greceşti. Rolul acestor fortificaţii era acela de a apăra teritoriul agricol al orașelor-stat, cu tot ce însemna el, dar şi drumurile folosite pentru a pătrunde în interiorul platoului continental cu diferite mărfuri. 

Denumirile atribuite acestor construcţii din mediul rural sunt: pyrgos care se referă numai la turnul care era adosat unei case şi acesta era singura construcţie fortificată; teihe, zid fortificat; phrourá sau phrourion care derivă de la  phrourós care însemna garnizoană. În cazul fortificaţiei de la Albeşti, unde avem exitenţa unor ziduri cu blocuri de parament ce fac parte dintr-un zid cu lăţimea de 1,20/1,40m, care cuprind şi un pyrgos în colţul de sud-vest, prin analogie cu situaţia din teritoriul Chersonesului ne aflăm în faţa unei teihe,  a unei phrouródomos, o garnizoană a callatienilor în cadrul unei aşezări rurale, un avanpost de observaţie în teritoriu. Acest lucru este susţinut şi de existenţa unui phrourarchos,  strateg care  activa în teritoriul callatian, în secolul III î. d. Hr.

Coloniştii care au fondat  Callatis aparţineau poporului heracleot format la rândul său din colonişti veniţi din zone cu o puternică tradiţie agricolă –Beoţia şi Thessalia. Ei au adus modul de exploatare a terenurilor agricole (cazul tessalienilor)  şi la Heracleea, este cunoscută situaţia de aici unde populaţia băştinaşă, triburi trace înrudite cu bithynienii, mariandynii, au fost redusi la o categorie de semi-dependență, obligaţi să plătească noilor stăpâni ai teritoriului o parte din producţia agricolă.

Nu avem informaţii dacă şi callatienii au folosit populaţia băştinaşă într-un regim de semi-dependenţă, pentru a lucra pământurile. În cazul aşezării de la Albeşti, singura cercetată sistematic, materialele arheologice de factură locală sunt în cantitate foarte mare, atât în interiorul fortificaţiei cât şi în locuinţele din aşezarea deschisă. Aceasta demonstrează o locuire împreună, între greci şi geți, cel puţin în astfel de sate.

Conform izvoarelor literare care transmit că geţii aveau „pământul nehotărnicit”, atunci putem crede că cei care întocmesc primii un cadastru al acestor terenuri sunt coloniştii greci, prin unitatea de măsură cunoscută lor, pelethron, care reprezenta o treime dintr-un hectar, sau prin unitatea cadastrală de măsură tipică dorienilor, schoinos. Existenţa acestui sistem cadastral, a delimitărilor terenului agricol, a devenit importantă pentru statul callatian, în cazul în care şi aici s-a trecut de la reprezentativitatea pe triburi la reprezentativitatea teritorială, reformă aplicată în majoritatea oraşelor-stat greceşti. O astfel de reformă este cunoscută şi în cazul metropolei Callatidei, Heraclea Pontică.

La Callatis cadastrările şi delimitările au continuat și în perioadă romană după un sistem roman, acest lucru este normal, mergând pe logica necesităţii unei cadastrări centralizate necesară recrutării şi colectării taxelor, ca statul roman să-şi impună sistemul său de administrare şi organizare teritorială. Dar chiar dacă sistemul măsurătorilor şi delimitărilor a fost schimbat, moşia poporului callatian a rămas, oarecum, între aceleaşi graniţe, până la sfârşitul antichităţii.

Nicolae Alexandru

Crestinii ortodocsi de pretutindeni sarbatoresc in fiecare an, in data de 7 ianuarie Soborul Sfantului Ioan Botezatorul, fiul Elisabetei si al preotului Zaharia, nascut in cetatea Orini. El este cunoscut sub denumirea de „Inaintemergatorul”, pentru ca a anuntat venirea lui Hristos.

Biserica a inchinat lui Ioan sase sarbatori pe an: zamislirea lui – 23 septembrie, nasterea – 24 iunie, soborul lui – 7 ianuarie, taierea capului – 29 august, prima si a doua aflare a capului – 24 februarie si a treia aflare a capului – 25 mai. Ioan este un nume iudaic: „Iohanan” prescurtare din „Iehohanan” si inseamna „Dumnezeu s-a milostivit”. Foarte multi romani poarta numele de Ion (forma neaosa), Ioan sau Ioana, fie ca atare, fie in diferite variante: Ionel, Nelu, Ionica, Nica, Ionut, Onut, Ionela, Nela, Ionica sau Oana, alcatuind cea mai bogata familie onomastica din Romania.

In aceasta zi de sarbatoare nu lipsesc nici traditiile si obiceiurile populare. In trecut de Sfantul Ioan avea loc Torontoiul sau Iordanitul femeilor, un ritual din care s-a mai pastrat doar ospatul final, ospat ce incheie astfel ciclul sarbatorilor de iarna. Iordanitul femeilor avea un ritual strict, in care nevestele batrane le primeau in grupul lor pe cele mai tinere, le duceau la râu sa le stropeasca şi apoi faceau o masa comuna.

Sărbătoarea de Sfântul Ion mai este cunoscută și sub numele de „Sânt-Ion”, „Înaintemergătorul Domnului” sau „Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”. Se știe din tradiția populară că Sfântul Ioan este protectorul pruncilor. Totodată, ziua de Sfântul Ion este o zi de bucurie, iar cine nu se veselește în această zi va fi trist tot timpul anului. Unii oameni serbează ziua de Sfânt Ion pentru ca Dumnezeu să le ferească gospodăriile de foc și animalele de fiarele sălbatice.

În ziua de Sfânt Ion există obiceiul „Iordănitul femeilor”,  care este, de fapt, o petrecere a nevestelor. Femeile se adună la o gazdă, unde aduc fiecare alimente și băutură, apoi petrec până dimineața, spunând că se „iordănesc”.

Un alt obicei întâlnit în ziua de Sfântul Ion este „Iordăneala”. Mai mulți tineri care au luat de la preot, în ajunul Sfântului Ion, agheasmă de la Bobotează, merg în dimineața zilei de Sfântul Ion la biserică și după terminarea slujbei stropesc fiecare om care iese, apoi îl urează. Oamenii „iordăniți” trebuie să-i răsplătească pe urători cu bani, cu care seara chefuiesc.

Tradiția ne spune că în dimineața zilei de Sfântul Ion fiecare om trebuie să se stropească cu agheasmă nouă, pentru a fi feriți de boli în decursul anului.

Se spune conform tradiției populare că după Sfânt-Ion se botează gerul, adică se înmoaie frigul și începe să se facă mai cald.

Din analiza efectuată asupra dinamicii accidentelor de circulaţie şi a consecinţelor acestora în perioada 30 decembrie – 05 ianuarie a.c., a rezultat faptul că la nivelul judeţului Constanţa s-au înregistrat 14 accidente de circulaţie soldate cu o persoană decedată, 2 persoane rănite grav şi 16 de persoane rănite uşor.

1. Cauzele de producere ale acestor accidente au fost:

1. VITEZĂ NEADAPTATĂ LA CONDIŢIILE DE DRUM – 3 accidente,
2. NEACORDARE PRIORITATE VEHICULE – 1 accident,
3. NEACORDARE PRIORITATE PIETONI – 3 accidente,
4. TRAVERSARE NEREGULAMENTARĂ PIETONI – 3 accidente,
5. NEASIGURARE SCHIMBARE DIRECŢIE – 3 accidente,
6. NEATENŢIE ÎN CONDUCERE – 1 accident,

2. Zilele de producere a accidentelor rutiere

1.LUNI- 3  accidente,

2.MARŢI – 1 accident,

3.MIERCURI – 3 accidente,

4. JOI –  2 accidente,

5. VINERI – 4 accidente,

6. SÂMBĂTĂ – 1 accident,

7. DUMINICĂ – 0.

3. Orele de producere a accidentelor rutiere

            1. 03.00- 04.00 – 1 accident,

            2. 06.00- 07.00 – 1 accident,

            3. 07.00 -08.00 –  1 accident,

            4. 08.00- 09.00 – 1 accident,

            5. 13.00- 14.00 – 2 accidente,

            6. 14.00 – 15.00 – 1 accident,

            7. 15.00- 16.00 – 1 accident,

            8. 16.00- 17.00  – 1 accident,

            9.18.00 – 19.00 – 2 accidente,

          10.19.00 – 20.00 – 1 accident,

          11.20.00 – 21.00 – 2 accidente,

4. Locul de producere al accidentelor rutiere

1. Municipiul Constanţa – 6 accidente, din care

   – 6 accidente au fost înregistrate pe bulevarde,

2. DN-uri – 5 accidente,

3. DJ-uri – 1 accident,

3. Alte localităţi – 2 accidente.

          Pentru reducerea numărului de accidente rutiere soldate cu victime omeneşti, poliţiştii rutieri vor organiza zilnic acţiuni, exclusiv pe principalele cauze generatoare de evenimente rutiere relevate prin analiza de risc, în intervalele de timp în care au fost înregistrate un număr foarte mare de accidente dar şi acţiuni preventiv – educative în rndul participanţilor la trafic.

Consiliul Local Mangalia a revocat, recent, una dintre deciziile pe care le aprobase în urmă cu jumătate de an. Este vorba despre Regulamentul de colectare a deşeurilor feroase şi neferoase pe raza oraşului, act intens promovat, la vremea respectivă, de către municipalitate. Anularea sa a venit ca urmare a unei adrese trimise de Consiliului Concurenţei Primăriei Mangalia. În comunicarea oficială, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, arată că, în urma unei plângeri primite, instituţia pe care o conduce s-a sesizat cu privire la Regulamentul de colectare a deşeurilor feroase şi neferoase pe raza oraşului, adoptat de Consiliul Local Mangalia.

În acest sens, se spune în adresa înaintată primăriei, potrivit articolului 9 al legii de bază a Consiliului Concurenţei, Legea nr. 21/1996, republicată, sunt interzise orice acţiuni ale administraţiei publice centrale sau locale, având ca obiect restrângerea, împiedicarea sau denaturarea concurenţei, precum: limitarea libertăţii comerţului sau autonomiei întreprinderilor, exercitate cu respectarea reglemntărilor legale sau stabilirea de condiţii discriminatorii pentru activitatea întreprinderilor.

Mai mult, în urma analizei Consiliului Concurenţei, se pare că regulamentul luat la puricat a fost întocmit în baza unor „acte normative abrogate încă din 2011“.

În plus, se mai arată în raportul trimis de Bogdan Chiriţoiu primăriei, decizia consilierilor de aprobare a acestui regulament a fost luată cu încălcarea Codului Fiscal, întrucât taxele şi impozitele fuseseră aprobate pe 21 decembrie 2011, iar o eventual majorare a acestora nu s-ar fi putut face, în următorii trei ani, decât cu rata inflaţiei. Însă, prin decizia votului majorităţii consilierilor locali, taxa anuală de autorizare a agenţilor economici ce se ocupă cu colectarea de fier vechi pe raza Mangaliei s-a majorat, în luna mai 2012, de la maximum 1.400 de lei cât fusese anterior, la 15.000 de lei.

Anul trecut, timp de mai multe săptămâni, reprezentanţii primăriei şi Consiliului Local Mangalia au bătut pe la porţile societăţilor colectoare de fier vechi şi au avut mai multe runde de discuţii cu administratorii acestora. Nemulţumirea liderilor urbei consta în numărul foarte mare de infracţiuni de furt de fier vechi, ai căror principali beneficiari ar fi, în 80% dintre cazuri, societăţile colectoare. Din banii contribuabililor au fost acoperite, ulterior, aceste pagube, estimate, numai în vara lui 2012, la peste 100.000 de lei.

Creştinii ortodocşi sărbătoresc astăzi, 6 ianuarie, Botezul Domnului (Boboteaza), eveniment religios care aminteşte de botezul Mântuitorului nostru Iisus Hristos de către Sfântul Ioan Botezătorul în apa Iordanului. Cu Boboteaza, urmată de Soborul Sfântului Ioan Botezătorul în data de 7 ianuarie, se încheie ciclul tradiţionalelor sărbători de iarnă.

Tradiţia spune că Boboteaza este momentul când cerurile se deschid, iar îngerul păzitor dezvăluie tinerilor care le este norocul şi ursita în dragoste.

Fetele care doresc să îşi viseze ursitul trebuie sa „fure” sau să accepte de la preot un firicel de busuioc sfinţit. Se spune că dacă îl vor ţine în sân sau îl vor pune sub perna înainte de a adormi, dar şi daca postesc şi se roagă Sfântului Ioan în ajun de Bobotează, îl vor vedea in vis pe cel cu care le este hărăzit să se căsătoreasca.

În unele zone ale ţării, în ajunul Bobotezei, se spune că, pentru a-şi visa alesul, fetele trebuie să mănânce o turtă frământata doar cu 9 degete din 8 linguri de făină şi o lingură de sare şi să-şi lege pe inelar un fir roşu de mătase. Prin tradiţie, se ţine post negru (sau zi de sec) în Ajunul Bobotezei. Se spune că, cei care reuşesc să nu mănânce şi să nu bea nimic în această zi vor avea parte de noroc, sănătate şi binecuvântare de la Dumnezeu pe tot parcursul anului.

După ce iau agheasma de la preot, fetele tinere obişnuiesc să se îmbăieze de trei ori în râu sau să-şi toarne apă pe cap simbolic. Precum s-a adunat poporul la malurile Iordanului, tot aşa se vor strânge petitorii la uşa fetei respective.

Tradiţii şi obiceiuri de Bobotează

Vremea din ziua de Bobotează o prevesteşte, conform credinţei populare, pe cea de peste an. Daca ploua, urmeaza o iarna lunga, iar timpul frumos prezice o vara frumoasa. Daca bate crivatul, este semn ca vor fi roade bogate, iar daca va curge apa din streasina, se va face vin bun. Totodata, daca de Bobotează pomii sunt imbracati in promoroaca, va fi belşug si sanatate.

Boboteaza: Ritualuri pentru spor şi sănătate

Sărbătoarea Bobotezei se asociază cu practicarea unor ritualuri care diferă, de multe ori, de la o zonă geografică la alta. După liturghie, preotul, însoţit de credincioşii dintr-o localitate anume, merg în procesiune pe malul apei din localitatea respectivă pentru sfinţirea apei. Spre seară, vânătorii şi pădurarii trag cu puşca peste oglinda apei, pentru alungarea duhurile rele, care se spune că sunt cuibărite în apă. Râurile, fluviile şi lacurile sunt purificate acum şi, de aceea, femeile nu au voie să spele rufe în apele curgătoare vreme de opt zile, iar aceste ape rămân sfinţite trei-şase săptămâni. Când este foarte frig (proverbialul ger al Bobotezei), se pregăteşte „Crucea de gheaţă a Bobotezei“. Potrivit tradiţiei ortodoxe, agheazma se bea dimineaţa, înainte de micul dejun, în zilele de post, de sărbători sau la ceas de boală sau de mare necaz.

Boboteaza: Tradiţia Iordănitului

La Bobotează, datina cea mai importantă era Iordanul sau Sfinţirea cea mare a apei. Încă din vechime, în tradiţia populară se spunea că oricine ar intra în această zi în apă va fi apărat de toate bolile. Sfinţirea apei se făcea într-un loc special amenajat lângă o fântână sau o apă curgătoare. Din Agheazma binecuvântată în această zi obişnuiau să bea toţi membrii familiei, iar o parte se punea şi în mâncarea vitelor, pentru ca şi acestea să fie sănătoase.

Şi în zilele nostre, în popor se spune că Boboteaza este dricul iernii; după gerul mare, tradiţional, zilei de Bobotează, iarna se pregăteşte să plece. În ziua de Bobotează, preoţii sfinţesc cu agheazmă oamenii, casele şi lucrurile din gospodăria fiecărui credincios, pentru ca toată. Cu apă sfinţită se stropesc şi animalele din gospodărie-oile, porcii şi boii, animale binecuvântate de Dumnezeu. În schimb, nu se împrăştie agheasmă peste cai şi peste iepuri, care se pot preface în diavoli. Cu agheasmă, adunată de la trei biserici, se stropesc ogoarele, pâinea făcută în casă şi portofelul, care conţine cel puţin trei bancnote noi, pentru ca sporul să nu fie alungat din casă de gândurile rele ale duşmanilor.

Chiraleisa – datină de purificare

Pe lângă înţelesurile creştine, Boboteaza este o mare sărbătoare cu caracter popular. În această zi se practică un obicei de purificare a spaţiului şi de invocare a rodului bogat. În mediul rural, frecvent în localităţile din Moldova, în ajunul Bobotezei sau chiar în ziua de Bobotează, mici grupuri de băieţi intră în curţile oamenilor şi înconjură casele, grajdurile, adăposturile pentru fân, sunând din clopoţei şi tălăngi, rostind în cor : „Chiraleisa,/ Spic de grâu/ Până-n brâu,/ Roade bune,/ Mană-n grâne!”. Tinerii colindători poartă la căciuli diferite plante cu puteri magice:busuioc, brad, vâsc şi salcie. Exista credinţa că, rostind formula liturgică „Chiraleisa” de trei ori ( termen grecesc care se traduce prin Doamne miluieşte !), oamenii devin mai puternici, toate relele fug şi anul care vine va fi „curat” până la praznicul Sfântului Andrei.

Boboteaza: Recuperarea Crucii din apă

În cele mai multe sate, dar şi în mediul urban există obiceiul de a arunca, la Bobotează, o Cruce în apă. Astfel, după oficierea slujbei religioase din biserică, credincioşii însoţiţi de preot pornesc în procesiune către o apă curgătoare pentru „sfinţirea apelor”. Atunci, preotul aruncă o cruce în apa îngheţată, iar flăcăii mai curajoşi se scufundă să o recupereze. Cel care scoate crucea din apă este răsplătit cu colaci, cu fructe şi cu bani.

Boboteaza: Ce alimente se consumă

De Bobotează, potrivit tradiţiei, se consumă alimente specifice: grâu fiert cu miere, iar după apusul soarelui se poate mânca şi piftie.

Ieri, ofiţerii de investigare a fraudelor din cadrul Poliţiei municipiului Mangalia, împreună cu poliţişti din cadrul Serviciului Rutier Constanţa au depistat în trafic un autoturism condus de un bărbat în vârstă de 31 ani, din Mangalia, în interiorul autoturismului fiind identificată cantitatea de 20.000 de ţigarete, nemarcate în România, în valoare de 12.000 lei.

Întreaga cantitate de ţigarete a fost indisponibilizată în vederea continuării cercetărilor. Cel în cauză a fost reţinut pe bază de ordonanţă sub aspectul săvârşirii infracţiunii de contrabandă urmând ca astazi să fie prezentat Parchetului de pe Lângă  Judecătoria Mangalia cu propunere de sesizare a instanţei de judecată în vederea luării măsurii arestării preventive

Anul 2014, vine cu proiecte noi pentru Complexul Cultural ”Callatis”, conducerea instituţiei trecând pe agenda de lucru lucrări de reamenajare şi modernizare inclusiv pentru Muzeul de Arheologie. Directoarea complexului, dr. Tatiana Odobescu ne-a declarat că este vorba despre un proiect de rearanjare interioară şi exterioară a sediului muzeului. ”Intenţionăm să modernizăm şi să extindem muzeul prin crearea unui Centru de Studii Danubiano-Pontice, motivate de vechea tradiţie a cercetării arheologice a acestor zone şi funcţionarea la Mangalia a unei prestigioase Comisii Internaţionale pentru Promovarea Studiilor Indo-Europene şi Trace, între anii 1993-2001. Acest proiect se doreşte a fi unul de anvergură, implicând modificarea structurii expoziţiei de bază (vitrine securizate, antiseismice, crearea unui circuit de vizitare după criterii cronologice şi tematice, cum ar fi ilustrarea poveştii papyrus-ului callatian), dar şi refacerea designului interior prin amplasarea unor panouri informative atractive. În acelaşi timp, vor fi continuate cercetările în zona necropolei tumulare callatiene şi se va iniţia proiectul de restaurare a monumentului funerar de la Movila Documaci şi de pietruire a căii de acces spre acest obiectiv. Nu în ultimul rând, vom analiza posibilitatea demarării unui proiect de refacere a mormântului cu psalmi”, a declarat directoarea Complexului, dr. Tatiana Odobescu.

2014 va aduce un festival internaţional de film şi tabere de ceramică, pictură şi sculptură

Tot pentru 2014, se va lua în calcul demararea unui proiect transfrontalier intitulat “Dunărea şi Marea Neagră – axe de cultură şi civilizaţie europeană”. Scopul acestei iniţiative îl reprezintă constituirea unor reţele europene alcătuite din operatori culturali cu experienţă în derularea de programe culturale, care au demonstrat, de-a lungul timpului, că pot colabora eficient în dezvoltarea unor proiecte inovatoare cu impact pe termen lung. Proiectul îşi propune  susţinerea mobilităţii transnaţionale pentru specialiştii ce îşi desfăşoară activitatea în domeniul cultural. De asemenea, pe parcursul acestui an, vor fi marcate toate monumentele aflate pe raza municipiului Mangalia şi vor fi editate materiale publicitare care să promoveze patrimoniul arheologic callatian. Mai exact, vor fi editate un catalog şi pliante în limbile de circulaţie internaţională engleză, franceză, rusă şi germană.  Ar mai fi de spus că tot anul acesta, Mangalia ar putea găzdui un festival internaţional de film, dar şi tabere de creaţie (arheologie, ceramică, pictură sau sculptură).

Anul calendaristic începe astazi cu sărbătoarea Sfântului Vasile cel Mare – episcop de Cezareea, unul dintre cei mai importanţi sfinţi ai Bisericii Ortodoxe şi, în acelaşi timp, primul ierarh care a întemeiat, pe lânga biserici, spitale şi aziluri pentru săraci. Aproape 600.000 de români, în majoritate bărbaţi, îşi sărbătoresc onomastica miercuri, 1 ianuarie, cu ocazia Sfântului Ierarh Vasile cel Mare, potrivit statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

În tradiţia românilor, Anul Nou, întâmpinat, în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie, se mai numeşte Revelion sau Seara Sfântului Vasile. Se spune că în noaptea de Sf. Vasile cerul se deschide de trei ori pentru câte o clipă. Sfântul Vasile a devenit cel mai bogat între oameni la vârsta de 12 ani, moştenind averea familiei. O atenţie deosebită a acordat Sf. Vasile păturii sărace şi celor oprimaţi, iniţiind nenumărate acte de caritate.

Este primul ierarh care întemeiază, pe lânga biserici, aziluri şi spitale pentru săraci, leprozerie şi un aşezământ pentru recuperarea prostituatelor. Sfântul Vasile cel Mare a trăit în secolul al IV-lea şi provenea dintr-o familie creştină deosebită: sora, Macrina, şi fratele său, Grigore din Nyssa, au devenit, de asemenea, sfinţi. Sf. Vasile a urmat şcoli în Cezareea, Bizanţ şi Atena, remarcându-se de tânăr prin profunde cunoştinţe în filosofie, astronomie, geometrie, medicină şi retorică.

Scrierile sale strălucite pun bazele vieţii monahale sistematice, Sf. Vasile fiind considerat părintele monahismului oriental. Moliftele Sf. Vasile, considerată una dintre cele mai puternice slujbe de dezlegare, sunt citite în cazul demonizaţilor sau în particular a celor care au nevoie de aceste rugăciuni. În iunie 370, Sfântul Vasile a ajuns episcop al Cezareii. El a depus un efort enorm în organizarea Bisericii, a luptat pentru drepturile clerului, punând mare accent pe temeinica pregătire canonică şi spirituală a preoţilor. Între scrierile sale de mare importanţă teologică, la loc de cinste este Liturghia „Sf. Vasile cel Mare”.

Sf. Vasile a murit în anul 379, când încă nu împlinise 50 de ani, iar la înmormântarea sa au participat mulţime de creştini şi păgani, dovadă a marii sale popularităţi, a mai spus părintele Ciprian Apetrei. Sf. Vasile e unul dintre sfinţii care au făcut minunile cele mai mari şi e considerat păzitor de duhuri rele, cu mare putere asupra dracilor. În tradiţia populară, Sfântul Vasile apare stand călare pe poloboc, iar de ziua lui se fac petreceri şi chefuri. De altfel, el s-a rugat de Dumnezeu să-i dea o zi, iar Domnul i-a dat cea dintâi zi, cea a Anului Nou. Fericit, Sfântul Vasile a luat un clopoţel şi i-a legat la toartă o crenguţă de busuioc şi s-a suit la Dumnezeu să-i ureze lucruri bune. De aceea, de Sfântul Vasile există obiceiul de a ura.

Aproape 600.000 de români, în majoritate bărbaţi, îşi sărbătoresc onomastica miercuri, 1 ianuarie, cu ocazia Sfântului Ierarh Vasile cel Mare. Din totalul celor 587.327 de români sărbătoriţi de Sf. Vasile, 500.146 sunt bărbaţi, iar 87.181, femei.

Cele mai multe românce care îşi sărbătoresc onomastica în prima zi a anului, respectiv peste 83.000, poartă numele Vasilica, alte 1.800, pe cel de Vasilca, peste 900 se numesc Sica, iar 528, Vasila.

Dintre bărbaţi, 478.715 se numesc Vasile, circa 20.000, Vasilică, iar alţi peste 1.100 au numele Silică, Sile, Vasi sau Sică.