Ortodocşii şi catolicii îi serbează, pe 21 mai, pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, datorită cărora creştinismul a devenit religie permisă, jertfele sângeroase au fost interzise şi duminica a fost stabilită zi de odihnă în Imperiul Roman.

„Fericitul şi pururea pomenitul Constantin – după cum ne aflăm din volumul «Vieţile Sfinţilor de peste tot anul» – a fost fiu al lui Constanţiu, care se numea Clor, şi al cinstitei Elena. Constanţiu a fost nepot de fiică lui Claudiu cel ce a împărăţit în Roma mai înainte de împărăţia lui Diocleţian şi a lui Carin. Acest Constanţiu, după ce a fost primit de Diocleţian şi de Maxenţiu Erculiu ca să fie părtaş al împărăţiei lor, când Maximian Galeriu, dimpreună cu alţi prigonitori, cu tărie ridicaseră prigonire asupra tuturor creştinilor, el singur întrebuinţând blândeţea şi mila, mai vârtos pe cei ce se luptau pentru credinţa lui Hristos îi întrebuinţa sfetnici şi părtaşi ai slujbelor împărăteşti”.

Constanţiu l-a învăţat bunacuviinţă pe fiul său, Constantin, care avea să devină primul împărat al creştinilor. Sinaxarul ne spune că „după ce Constantin a fost înştiinţat de lucrurile necinstite, desfrânate, pierzătoare şi proaste, pe care le făcea în Roma Maxenţiu, fiul lui Erculiu, şi îndemnat de dumnezeiasca râvnă şi chemând pe Hristos împreună oştilor, a pogorât împotriva lui Maxenţiu”. (…) văzând Dumnezeu curăţenia sufletului lui i s-a arătat mai întâi în somn, după aceea în amiaza zilei, închipuind semnul Crucii scris cu stele: l-a arătat lui şi celor ce erau vrednici. Deci, îndrăznind în chipul cinstitei Cruci şi făcând cu aur semnul Crucii pe arme, a mers la Roma, şi pe însuşi pierzătorul Maxenţiu l-a aruncat în râul Tibon, înecându-l lângă podul Milvia, şi aşa a izbăvit pe cetăţenii Romei de tirania acestuia”.

În vremea Împăratului Constantin, prin Edictul de la Milano, din anul 313, creştinismul fost recunoscut de stat. Biserica a fost scutită de impozite, permiţându-i-se să primească donaţii, fiind înlăturate totodată răstignirea, zdrobirea picioarelor sau arderea cu fierul înroşit. Împăratul Constantin este cel care a convocat primul Sinod Ecumenic de la Niceea, unde a fost condamnată greşita învăţătură a lui Arie.

Mama sa, Flavia Iulia Helena, s-a născut în provincia Bitinia. După ce  generalul roman Constanţiu Chlorus a divorţat de ea la îndemnul împăratului Diocleţian, a trăit departe de viaţa publică, în preajma fiului său, Constantin. În cartea “Vieţile Sfinţilor de peste tot anul” se spune că Împăratul Constantin “deoarece căuta scumpătatea credinţei celei din vremea noastră, a trimis încă şi pe maica sa Elena la Ierusalim pentru căutarea cinstitului lemn pe care a fost pironit cu trupul Hristos, Dumnezeul nostru”. Potrivit tradiţiei, în timpul săpăturilor de pe dealul Golgotei, împărăteasa Elena a găsit trei cruci. Ca să descopere Sfânta Cruce pe care a fost răstignit Mântuitorul, a atins cu ele un mort. La atingerea Crucii Domnului, mortul a înviat. 

Sfântul Constantin cel Mare

Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus (27 februarie 272 – 22 mai 337), cunoscut ca Sfântul Constantin cel Mare, a fost împărat roman, proclamat Augustus de către trupele sale în data de 25 iulie 306.

Istoricii bisericeşti Eusebiu de Cezareea şi Lactanţiu afirmă că înaintea luptei de la Pons Milvius (Podul Vulturului), din 28 octombrie 312, contra lui Maxenţiu, Constantin a văzut pe cer, ziua, o cruce luminoasă, deasupra soarelui, cu inscripţia „prin acest semn vei învinge”. Noaptea, în vis, i s-a arătat Mântuitorul, cerându-i să pună pe steagurile armatei sale crucea creştină, ca semn protector în lupte. Constantin a câştigat bătălia, iar dovadă a credinţei sale în ajutorul divin este inscripţia de pe Arcul lui Constantin din Roma, păstrată până astăzi, prin care el mărturiseşte că a câştigat lupta „prin inspiraţie divină”.

În ianuarie 313, împăratul Constantin cel Mare emite Edictul de la Milan, prin care creştinismul devine „religie permisă”, alături de altele din imperiu. El ia totodată măsuri în favoarea Bisericii creştine, înlătură din legile penale pedepsele contrare creştinismului, îmbunătăţeşte tratamentul în închisori, uşurează eliberarea sclavilor acordând episcopilor şi preoţilor dreptul de a-i declara liberi în biserici. Protejează prin lege pe săraci, orfani şi văduve, modifică legislaţia privind căsătoria, îngreunează divorţul şi pedepseşte adulterul.

De asemenea, el a atribuit Bisericii creştine casele imperiale de judecată (basilikos oikia), care vor purta în continuare numele de bazilici. Încă din anul 317, a început să bată monedă cu monograme creştine. Împăratul Constantin cel Mare a declarat, în 321, duminica, sărbătoarea săptămânală a creştinilor, drept zi de odihnă în imperiu, zi în care şi soldaţii asistau la slujbă.

Împăratul şi familia sa au sprijinit repararea bisericilor, dar au ajutat şi la construirea altora mai mari şi mai frumoase la Ierusalim, Roma, Antiohia, Nicomidia, Tyr etc. Totodată, împăratul Constantin cel Mare a construit o nouă capitală – inaugurată la 11 mai 330 -, transformând oraşul Bizantium în oraşul Constantinopol, care timp de o mie de ani va fi capitala creştină a Imperiului Roman. Aici a construit numeroase lăcaşuri de cult printre care Biserica Sfinţiilor Apostoli.

Din dorinţa de a ajuta Biserica, a convocat Sinodul I Ecumenic de la Niceea din anul 325, împotriva ereziei lui Arie. Sub influenţa Sfântului Atanasie cel Mare, Sinodul a proclamat învăţătura ortodoxă despre dumnezeirea Fiului care este „Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut nu făcut, Cel de o fiinţă cu Tatăl, prin care toate s-au făcut” (Simbolul credinţei sau Crezul).

Sfântul Constantin cel Mare a murit în Duminica Rusaliilor, la 22 mai 337, şi a fost înmormântat în Biserica Sfinţii Apostoli din Constantinopol, ctitoria sa.

Sfânta Împărăteasă Elena

Originară, probabil, din Drepanum (numit după aceea Helenopolis), din Golful Nicomidia, se presupune că era fiica unui hangiu. O legendă ulterioară, menţionată de Geoffrey of Monmouth, spune că era fiica regelui Coel, care a căsătorit-o cu Constantius Chlorus I pentru a evita războaiele dintre britanici şi Roma. Constantius Chlorus a divorţat de ea, în jurul anului 292, pentru a se căsători cu fiica vitregă a lui Maximian, Teodora. Constantin, fiul Elenei, a devenit apoi împărat al Imperiului Roman şi, ca urmare a ascensiunii acestuia, ea a devenit o prezenţă importantă la curtea imperială.

Potrivit istoricului Eusebiu, Sfânta Elena a primit botezul în anul 313. Sfânta împărăteasă a fost o creştină foarte evlavioasă sprijinind ridicarea a numeroase lăcaşuri de cult, printre care Biserica Învierii Domnului zidită lângă Sfântul Mormânt, biserica din Ghetsimani, precum şi alte 18 lăcaşuri de cult. De asemenea, Sfânta Elena a mers la Ierusalim, unde a găsit crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos. Sfânta Cruce a fost mai apoi înălţată solemn în văzul poporului creştin de episcopul cetăţii Ierusalimului, Macarie I, la 14 septembrie 326. Sfânta Împărăteasă a murit la Roma, în anul 327.

În ziua de 21 mai, în calendarul popular este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constandinu Puilor sau Constantin Graur. Se crede că în această zi, păsările îşi învaţă puii să zboare.

În această zi, era interzis să se muncească iar, prin odihna de la muncile câmpului, se credea că recoltele nu vor fi mâncate de păsări. Ziua de Constandinu Puilor era ultima zi în care se mai semănau porumbul, ovăzul şi meiul. În popor se spune că tot ce se seamănă după această zi se usucă.

Este ziua în care păstorii hotărăsc cine va fi baci, unde se vor face stânele şi pe cine vor angaja să le păzească pe timpul păşunatului. Se măsoară şi se înseamnă pe răboj laptele de la oile fiecăruia. Pentru apărarea de forţele malefice, ţăranii stăteau în jurul unui foc. Prin fumul de la acest foc erau trecute şi oile, ca să fie ferite de rele, pe timpul cât vor sta singure, la stână.

În general, percepţia cetăţenilor legată de activitatea funcţionarilor publici este că aceştia, deşi plătiţi din banii publici, manifestă un dezinteres total faţă de munca pe care o au de prestat. În situaţia în care avem de a face cu un funcţionar sau colaborator al instituţiilor statului capabil, priceput şi bun la toate, imaginea creată vizavi de acesta este mult îmbunătăţită dacă nu la superlativ. Deşi poate părea surprinzător, Primăria Mangalia se mândreşte cu un astfel de angajat/partener care dispune de atâtea abilităţi, încât îi sunt repartizate cât mai multe misiuni şi atribuţii, toate duse la bun sfârşit cu profesionalism, poate şi datorită avantajelor financiare primite, că doar la cât este de valoros, n-o să facă voluntariat!

Este vorba despre nimeni altul decât Dorinel Colgiu, care după venirea edilului Cristian Radu a fost cadorisit, pardon, a primit funcţia de purtător de cuvânt al Primăriei. Curios este faptul că în organigrama Primăriei, Compartimentul Mass-Media figurează cu toate locurile vacante, iar numele lui Colgiu nu se regăseşte nicăieri. Având o aşa misiune serioasă, Dorinel Colgiu a demonstrat, în repetate rânduri, faptul că transparenţa în administraţie este mai mult opacă decât vizibilă. Dovadă solicitările scrise, trimise în baza Legii 544/2001 pe care nu le soluţionează în perioada maximă de 30 de zile, ci în 60 – 90 de zile sau niciodată.

Preşedinte al CA Goldterm, Colgiu se roagă ca aleşii să voteze decontarea transportului şi apelurile telefonice

Fascinat de competenţele sale multiple, edilul Mangaliei a decis ca Dorinel Colgiu să devină şi preşedintele al Consiliului de Administraţie al SC Goldterm SA Mangalia. După expirarea primului mandat, consilierilor locali li s-a cerut ca Dorinel Colgiu să fie reconfirmat, numai că aleşii au respins proiectul. Cum dorinţa primarului, ca Dorinel Colgiu să fie votat, din nou, preşedinte al CA Goldterm, era extrem de arzătoare, nominalizarea acestuia a ajuns de mai multe ori pe masa consilierilor până când aceştia s-au înmuiat şi au votat „pentru”.

După ce s-a reuşit reconfirmarea preşedintelui CA, în şedinţa din martie 2014, directorul Goldterm, Dan Georgescu a venit, indirect, în faţa consilierilor cu un proiect de hotărâre prin care se specifică posibilitatea solicitării unor avantaje financiare. Proiectul viza aprobarea completării contractului de mandat pentru membrii CA ai societăţii, urmând să fie completat art. IV, punctul 2.

Concret, era vorba despre:

– posibilitatea de a solicita decontarea cheltuielilor de deplasare realizate în interesul societăţii pe baza documentelor justificative;

– societatea să asigure administrarea dreptului de folosinţă a următoarelor bunuri: un autoturism aflat în proprietate sau utilizarea societăţii, cu un plafon de maximum 200 de litri lunar, la solicitarea administratorului; un telefon mobil cu abonament (proprietatea societăţii), plafon maxim de cheltuieli 150 de lei/lună; în situaţia utilizării autoturismului proprietatea personală a administratorului sau a unui alt autoturism aflat în utilizarea administratorului şi care nu este proprietatea societăţii, aceasta să se angajeze că va deconta cheltuielile de transport efectuate în interesul societăţii de către administrator, corespunzător unui consum de 7,5 la 100 de km parcurşi; sunt considerate cheltuieli de transport efectuarea în interesul societăţii deplasarea făcută cu ocazia şedinţelor CA, comitetelor consultative, AGA şi alte deplasări în intersul societăţii.

Deloc impresionaţi de aceste solicitări, consilierii locali au respins proiectul supus dezbaterii şi votului în cadrul şedinţei din luna martie ac.

Cum iniţiatorul (edilul) este foarte perseverent, a introdus pe ordinea de zi a şedinţei din 16 mai ac un nou proiect în care nu s-au mai dat informaţiile menţionate mai sus, ci doar s-a precizat la art. 1, completarea art. IV, punctul 2 din contractul de mandat pentru membrii CA ai Goldterm, conform solicitărilor Comitetului de nominalizare şi remunerare cuprinse în referatul nr. 545/20.03.2014 ce face parte integrantă din prezenta propunere.

Surpriza a fost că nici de această dată proiectul, sărac în informaţii, nu a fost pe placul aleşilor, care l-au respins. Surse din interiorul consilierilor ne-au spus că este nefiresc ca din banii publici să fie suportate transportul şi convorbirile telefonice ale unor persoane ce se întrunesc rar şi care nici nu vin de la distanţă pentru a participa la şedinţe. Printre acestea, Dragoş Angelescu şi Dorinel Colgiu, care, deşi au domicilii la Constanţa, respectiv Bucureşti, sunt prezente aproape zilnic la Mangalia, deoarece deţin şi alte funcţii aici.

Specialist în sondaje şi proiecte europene

Dar să revenim la coordonatorul Compartimentului Mass-Media, Dorinel Colgiu. Pentru că poate şi mai mult, tot în şedinţa de vineri, 16 mai ac, acelaşi Dorinel Colgiu a fost desemnat membru al Asociaţiei „Euroregiunea Marea Neagră” – BSER. Aceasta are ca scop să dezvolte cooperarea între membrii săi, să reprezinte şi să sprijine interesele comune şi să coopereze cu organizaţiile internaţionale existente în zona Mării Negre. Structura numără 14 membri, printre care şi Mangalia.

Aceeaşi persoană ne-a prezentat, anul trecut, pe larg, proiectul Clubului Nautic, poate, pentru că o fi contribuit la promovarea acestuia… Şi tot Dorinel Colgiu a coordoat prin Societatea SC Research, Political, Economic and Social Consulting Campaign Concept Consulting SRL Bucureşti sondajul efectuat în vara lui 2012 în preajma şi ziua alegerilor locale. Nu ne-am mira ca Dorinel Colgiu să nu fie străin nici de sondajul efectuat în luna aprilie a acestui an, când, din câte se pare, procentele liberalilor, dar nu numai, n-ar fi ieşit prea ridicate.

La cât îl ştim de ambiţios şi cu potenţial nemăsurat, avem convingerea că funcţiile deţinute de către Dorinel Colgiu nu se vor opri aici. Cine ştie, poate, curând, prin vreo vrajă cum nu mai el ştie s-o facă, va lua locul celor 19 consilieri locali şi va decide singur asupra tuturor proiectelor asociate Goldterm, asociaţiilor din care Mangalia face parte, altor „comitete şi comiţii” pe care să le reprezinte şi, chiar, dirijeze.

O femeie din satul 2 Mai a suferit arsuri grave pe braţe, în urma unui incendiu izbucnit în propria locuinţă. Femeia a observat că zona din preajma ceasului buteliei din bucătărie era în flăcări şi a încercat să închidă dispozitivul, moment în care flacăra s-a extins brusc, provocându-i arsuri pe mâini.

Un echipaj SMURD a fost chemat de urgenţă pentru a-i acorda primul ajutor, femeia fiind, ulterior, transportată la Spitalul Municipal Mangalia pentru îngrijiri.

Având în vedere situaţia hidrologică actuală şi prognoza evoluţiei situaţiei hidrometeorologice din Bazinul Dunării în amonte de intrarea în ţară (secţiunea Baziaş), ne aflăm sub COD GALBEN, începând cu data de 18.05.2014, ora 06:00, pe Dunăre, pe sector aval Zimnicea (judeţele Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Brăila, Ialomita, Constanţa, Galaţi şi Tulcea), până în data de 26.05.2014, ora 18:00. Pentru prevenirea efectelor negative cauzate de creşterea nivelului Dunării, specialiştii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Dobrogea” al judeţului Constanţa le recomandă cetăţenilor următoarele măsuri preventive: a) pastraţi-vă calmul. Nu intraţi în panică! b) respectaţi cu stricteţe măsurile stabilite de autorităţi; c) mentineţi în permanenţă deschise receptoarele radio-TV; d) folosiţi telefonul doar pentru urgenţe; e) pregatiţi, din timp, un stoc de provizii (apă, alimente, medicamente, pături etc.); f) dacă sunteţi sfătuit să vă evacuaţi, faceţi-o prompt, luând cu dumneavoastră lucrurile de primă necesitate, documentele de identitate şi obiectele de valoare; g) evacuaţi animalele din gospodărie în afara zonei de pericol; h) dacă sunteţi surprinsi de inundaţie, urcaţi-vă către părţile superioare ale locuinţei sau pe acoperiş; i) staţi departe de zonele calamitate; j) acordaţi primul ajutor celor care au nevoie până la sosirea echipelor de salvare; k) asteptaţi cu încredere, intervenţia autorităţilor; l) dupa trecerea pericolului sau în cazul în care aţi fost evacuat, anunţaţi rudele că sunteţi în siguranţă. Pentru prevenirea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, le reamintim autorităţilor că trebuie să întreţină corespunzător şanţurile şi rigolele de scurgere a apelor pluviale, să îndepărteze materialul lemnos şi deşeurile din albia majoră a cursurilor de apă, respectiv din secţiunile de scurgere a podurilor şi podeţelor. Având în vedere că au primit informaţia autorizată, transmisă de inspectoratul judeţean, privind avertizarea hidrologică, le reamintim primarilor că au obligaţia să avertizeze populaţia prin aducerea la cunoştinţă a informaţiilor preventive necesare, inclusiv să asigure permanenţa la sediul primăriei în vederea primirii prognozelor şi avertizărilor meteorologice ce vor fi transmise ulterior.

Din analiza efectuată de poliţiştii rutieri asupra dinamicii accidentelor de circulaţie şi a consecinţelor acestora, pentru perioada 12 mai  – 04 mai a.c., a rezultat faptul că, la nivelul judeţului Constanţa, în perioada anterior menţionată, s-au înregistrat 21 accidente de circulaţie, dintre care 9 uşoare şi doar două grave, toate acestea soldate cu o persoană decedată, 2 persoane rănite grav şi 36 rănite uşor.

Principalele cauze de producere ale acestor accidente au fost traversarea neregulamentară a pietonilor – 6 accidente, neasigurarea la schimbarea direcţiei de mers şi viteza  neadaptată la condiţiile de drum – 4 accidente pentru fiecare cauză.

Distribuţia accidentelor în funcţie de zilele săptămânii se situează astfel: luni s-au produs 5 accidente, joi şi sâmbătă câte 4 accidente, marţi, miercuri, vineri şi duminică câte două accidente în fiecare zi.

Cele mai multe accidente s-au produs în perioadele de vârf (dimineaţa, la prânz şi după-amiaza), între orele 8 şi 9, 13 şi 14, 15 -16, 16 şi 17, fiind înregistrate câte 3 accidente pentru fiecare oră menţionată anterior.

În referire la mediul de producere a accidentelor rutiere, apare cu o uşoară preponderenţă de producere a acestora în zonele aglomerate. Astfel, în perioada analizată, în municipiul Constanţa au avut loc 14 accidente, dintre care 5 accidente au fost înregistrate pe principalele bulevarde, 9 fiind înregistrate pe diferite alte străzi, restul de 7 producându-se pe drumurile naţionale din judeţ.

Se pare că licitaţia privind concesionarea Serviciului Ecarisaj către o firmă privată a avut succesul scontat de Primărie: contractul cu societatea câştigătoare va fi semnat, potrivit declaraţiilor edilului Cristian Radu, în cursul zilei de marţi, 20 mai ac. Aşa se face că, de miercuri, se trece la strângerea căţeilor fără stăpân. După cele două săptămâni în care câinii vor fi ţinuţi în Biobază (unde vor fi deparazitaţi, vaccinaţi şi trataţi), în cazul în care nu vor fi revendicaţi, aceştia vor fi eutanasiaţi.

Primăria îi avertizează şi pe deţinătorii de animale de casă (câini sau pisici), că au obligaţia să le înregistreze la Biroul de Registratură, până la finele anului. Tot până pe 31 decembrie 2014, animalele trebuie vaccinate, sterilizate şi microcipate.

Revenind la finalul unei licitaţii care va rezolva, spune administraţia locală, problema celor circa 4.000 de câini fără stăpân, am fi dorit să vă prezentăm şi cine este câştigătorul şi, implicit, viitorul „salvator“ al Mangaliei. Deşi este o informaţie publică, iar ziarul nostru a înaintat o cerere oficială în acest sens, Primăria ne-a refuzat, solicitarea, până în momentul apariţiei articolului. În cazul în care va frunzări Legea 544/2001 cu care se şi mândreşte, dealtfel, pe site-ul său oficial, mangalia.ro, vom oferi Primăriei posibilitatea de a ne comunica câştigătorul licitaţiei publice.

Consilierilor locali li s-a propus, spre aprobare, în şedinţa ordinară ţinută acum câteva zile, o rectificare bugetară de 22,5 milioane de lei. Cele mai „fericite“ servicii, cărora li s-au suplimentat, generos, fondurile sunt următoarele: Autorităţile executive, Ordinea Publică, Asistenţa Socială şi Dezvoltarea Publică, neuitând, însă, Salubrizarea sau Energia.

Prin urmare, Autorităţile executive (Primăria) au primit o „porţie“ de 1.681.000 lei, pe care, generos, i-au împărţit, printre altele, pentru: telefonie, poştă, internet – 50.000 de lei (suma totală ajungând, până acum, la 350.000 de lei), materiale şi servicii cu caracter funcţional – 195.000 de lei (415.000 lei), deplasări în ţară şi străinătate – 25.000 lei (75.000 de lei până la ora actuală), echipamente, software şi IT – 40.500 de lei.

În plus, pentru „Consultanţă“, primăria, instituţie ce pare că nu îşi găseşte deloc specialişti printre proprii angajaţi, deşi a angajat peste 100 de noi funcţionari, va scoate, în plus, din banii publici, 225.000 de lei (ridicând suma totală la 545.000 lei), iar pentru „Reclamă şi Publicitate“ – 143.000 lei (aducând suma totală, pentru primul semestru al anului, la acest capitol, la aproape 200.000 de lei).

Salubrizarea, suplimentare de 3 milioane de lei!

Consilierii locali au aprobat, deasemenea, sumele necesare procesului de votare: 267.000 lei pentru secţii şi 67.000 de lei pentru salariile preşedinţilor acestora.

Ordinea Publică are, de la aleşii locali, un „supliment“ de 370.000 de lei, pentru „materiale“, unul dintre cele mai încărcate subcapitole fiind cel al deplasărilor: 107.8000 lei (cu un total, până acum, de 127.0000 lei). În ceea ce priveşte „Învăţământul“, aici sumele alocate suplimentar sunt pentru cheltuieli materiale – 418.000 lei, tabere de copii – 350.000 lei, investiţii – 1,7 milioane de lei şi burse şcolare – 352.580 lei. Centrul Cultural Mangalia a primit 153.000 de lei, ce vor fi folosiţi pentru salariile angajaţilor.

Capitolul Asistenţă Socială a fost rectificat, suplimentar, cu 2 milioane de lei, dintre aceştia materialele şi ajutoarele primind 1,6 milioane de lei (ajutoarele către pensionari crescând cu 650.000 de lei, suma finală, până în prezent fiind de 2 milioane de lei), iar investiţiile – 225.000 lei.

În ceea ce priveşte Dezvoltarea Publică, aici vorbim despre 884.500 alocaţi investiţiilor primăriei, 4,5 milioane de lei – transferuri ADPP şi 244.000 lei cheltuieli materiale Serviciul Social (bani folosiţi pentru Biobază şi Clubul Pensionarilor, acestea utilizând, din bani publici 1,2 milioane de lei, pe 2014).

În fine, Salubrizarea a primit, dintr-un condei, un supliment de 3 milioane de lei, iar subvenţiile pentru energie termică – 3 milioane de lei, în timp ce cheltuielile pentru investiţiile primăriei (tot la capitolul „Energie“) au fost rectificate, în plus, cu 3,8 milioane de lei.

Proiectul propus aleşilor va mai fi dezbătut şi mâine, la primărie, întrucât consilierii locali mai doresc unele amendamente.

Consilierii locali au aprobat, ieri, alocarea a 80.000 de lei (800 de milioane de lei vechi) pentru organizarea „Carnavalului Copiilor“, eveniment ce va avea loc pe 1 Iunie. Manifestarea va cuprinde, printre altele, defilarea elevilor de la toate unităţile de învăţământ, concursuri de face-painting, un spectacol pe scena-scoică din Portul Turistic, pinata, concurs de pantomimă, desene pe asfalt.

Potrivit declaraţiilor angajaţilor primăriei, cei 80.000 de lei vor fi cheltuiţi pe 1.000 de premii a câte 40 de lei pentru elevii care vor câştiga concursurile din cadrul evenimentului, dar şi pentru sonorizare, animatori şi… acadele! Cum tocmai fusese discutat subiectul crizei banilor din şcoli (directorii unităţilor de învăţământ afirmând că s-ar mulţumi şi cu modica sumă de 2.000 de lei cu care să îşi poată achiziţiona „consumabile“), consilierul Ghiulgiean Membulat a susţinut propunerea ca, şcolile cărora le lipsesc copiatoare să primească, în cadrul sumei de 80.000 de lei, câte un astfel de aparat.

O altă problemă a fost ridicată de alesul local Paul Foleanu, care a arătat că, în cazul unui control al Curţii de Conturi, va fi greu să se facă dovada că sumele pentru „acadele“ au fost chiar cheltuite pentru micuţii participanţi.

Proiectul a „trecut“ cu unanimitate voturilor consilierilor locali.

Consilierul local, prof. Gheorghe Mazâlu, a ridicat, în cadrul ultimei şedinţe ordinare, o problemă spinoasă pentru sistemul de învăţământ din localitate. Acesta a afirmat că are sesizări din partea unităţilor de învăţământ că, din cauza subfinanţării, unele dintre acestea nu vor putea susţine examenele de evaluare din luna iunie. „Există probleme cu materialele de curăţenie, cu birotica, cu hârtia, cu tonerul… S-a trecut la strângerea de bani de la copii, pur şi simplu nu au de unde să facă rost de sumele necesare. Sunt două şcoli unde nu există copiatoare, acolo există pericolul să nu se poată organiza examenul de evaluare“. Prof. Mazâlu mai spune că, discutând cu directorii de şcoli, aceştia au spus că suma necesară fiecărei unităţi ar fi de circa 2.000 de lei, bani cu care şi-ar acoperi minimum de necesităţi. În acest sens, mai spune alesul local, s-au făcut o serie de referate, înregistrate la primărie, dar care nu au primit niciun răspuns.

Cerinţele directorilor amintiţi de consilierul local au stârnit indignarea edilului local, Cristian Radu, care afirmă că, dacă au astfel de doleanţe, managerii şcolari ar trebui să vină la primărie să ceară bani, personal: „Nu am fost informat, nu am de unde să ştiu. Dacă aşteptăm la primărie toate soluţiile, nu vom găsi niciodată. Dacă mă invită, voi merge în şcoli. Dacă nu sunt invitat, eu nu intru în şcoală“, a replicat primarul urbei. „Directorii ţin legătura cu primăria, nu cu dumneavoastră, direct, pentru că nu au acces…“, a mai adăugat prof. Mazâlu.

„De-a lungul timpului, în şcoli nu s-a investit, ci s-a cheltuit. Mie nu-mi plac sălile de curs“, a mai spus primarul, care a fost, însă, contrazis de către consilierul Paul Foleanu: „Cei mai mulţi bani nu au venit de la primărie, ci de la părinţi. De bani publici şcolile au beneficiat foarte puţin, vorbim aici despre sume date de părinţi, pentru videoproiectoare, table interactive etc. Ni se cer bani la şedinţele cu părinţii, un lucru ce nu este normal“…

Magazinul „Levent Market“, unul dintre cele mai cunoscute unităţi de alimentaţie din Mangalia a împlinit 20 de ani de existenţă. Cu această ocazie, clienţii ce trec, astăzi, pragul supermarket-ului, sunt întâmpinaţi cu dulciuri şi baloane. Levent Beghim, patronul magazinului, ne-a spus că unitatea a fost deschisă în 1994, pe un loc unde, înainte, existau numai garaje.

„Magazinul a avut, întotdeauna, acelaşi profil, cel de alimentaţie publică. Au fost făcute, în schimb, o serie de modernizări, atât în interior, cât şi în exterior. Lanţul nostru de unităţi alimentare mai cuprinde câte un magazin în Saturn şi Neptun şi unul pe Strada Rozelor. Mă bucur că am reuşit performanţa de a atinge 20 de ani de activitate, e un record cu care foarte puţini agenţi economici cu profilul nostru se pot lăuda, ne-a declarat Levent Beghim.

Poliţiştii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă au interceptat pe raza judeţului Constanţa două transporturi de peşte din specia calcan, în cantitate de 2.669 kilograme, pe care doi cetăţeni bulgari şi un român intenţionau să le scoată din ţară prin P.T.F. Vama Veche, fără a deţine documente legale.

În data de 14.05.2014, în jurul orei 19.00, lucrători ai Grupului de Nave Constanţa au oprit pentru control, în baza unei informaţii, o autoutilitară marca Iveco, înmatriculată în R. Bulgaria, în care se aflau doi cetăţeni bulgari, Pavel B., Ilian I. şi un român, Bogdan B. În urma controlului, in autoutilitara a fost descoperită cantitatea de 1.500 kilograme din specia calcan, pentru care persoanele in cauza au prezentat documente fiscale neconforme cu cantitatea transportată. Din declaraţiile celor trei persoane a rezultat faptul că marfa trebuia să ajungă în R. Bulgaria.

Având suspiciuni cu privire la legalitatea transportului şi provenienţa peştelui, poliţiştii de frontieră au ridicat întreaga cantitate de peşte în vederea continuării cercetărilor. După 24 de ore, în data de 15.05.2014, în jurul orei 19.30, în P.T.F. Vama Veche s-au prezentat pentru efectuarea formalităţilor de frontieră de ieşire din ţară aceiaşi cetăţeni bulgari şi cel român, care călătoreau cu acelaşi mijloc de transport.

În urma controlului autoutilitarei a fost identificată cantitatea de 1.169 peşte din specia calcan, pentru care bărbaţii în cauză au prezentat alte documente fiscale, tot neconforme cu transportul efectuat. Din verificări a rezultat că ambele transporturi de peşte erau expediate de la o firmă din judeţul Constanţa pentru o societate comercială din R. Bulgaria.

Poliţiştii de frontieră au ridicat în vederea continuării cercetărilor autoutilitara şi mai multe documente fiscale, iar cantitatatea totală de peşte a fost predată spre valorificare unor societăţi comerciale de profil, conform procedurilor legale. Cercetările sunt continuate de poliţiştii de frontieră constănţeni, în cooperarare cu reprezentanţi ai  Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură – Direcţia Maritimă Constanţa, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa.

Cei doi cetăţeni bulgari şi cel român, cu vârste cuprinse între 40 şi 56 ani, sunt cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală, respectiv complicitate la evaziune fiscală, fapte prevăzute şi sancţionate de art. 9, lit. b din Legea 241/2005, şi „deţinerea, transportul sau comercializarea fără documente legale a peştelui, icrelor ori produselor din peşte”, faptă prevăzută şi sancţionată de art. 64 din O.U.G. 23/2008 modificată şi aprobată prin Legea 317/2009, cu aplicarea art. 38 din Codul Penal privind concursul de infracţiuni.

Senatorul Mircea Banias, se va afla, astăzi, de la orele 16.00, la sediul filialei locale a Partidului Conservator Mangalia. Scopul întâlnirii dintre membri PC şi senatorul Banias este acela de discutare a pregătirii activităţii filialei Mangalia pentru alegerile europarlamentare, în cadrul alianţei PSD-PC-UNPR.

Vasile Blaga, liderul Partidului Democrat Liberal, alături de cadidaţii la alegerile europarlamentare Theodor Stolojan şi Traian Ungureanu, au fost prezenţi la Mangalia, în cadrul unei întâlniri cu alegătorii din Colegiul 5 Constanţa. Alături de aceştia s-au aflat preşedintele PDL Mangalia, Zanfir Iorguş şi preşedintele PDL Constanţa, Christian Gigi Chiru.

Vasile Blaga a subliniat, în discursul ţinut în faţa celor peste 400 de membri şi simpatizanţi ai formaţiunii, reuniţi la Casa de Cultură, că doreşte să tragă un semnal de alarmă vizavi de faptul că „niciun baron din ţara asta, cât de puternic s-ar crede el, nu este mai presus de lege“, făcând referire la dosarele pe care le au în derulare Radu Mazăre şi Nicuşor Constantinescu. La rândul său, liderul PDL Mangalia, Zanfir Iorguş, a chemat la unirea dreptei în România: „Ştiu, în orice familie sunt şi certuri. Mesajul nostru, al celor din teritoriu, este acela să lăsaţi orgoliile şi să ne unim într-o dreaptă puternică“.

„Prioritare pentru Mangalia trebuie să fie proiecte din fonduri europene. Gândiţi-vă că, Mangalia, a fost printre primele oraşe din România care au accesat fonduri structurale, în timp ce, la ora actuală, 80% dintre funcţionarii publici de la primărie, aduşi de prin toate colţurile ţării, nu au studiile necesare să conceapă proiecte europene. Tocmai, de aceea, în ultimii doi ani nici nu au fost realizate proiecte majore cu astfel de fonduri“, a concluzionat Zanfir Iorguş.

Reprezentanţii Serviciului Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor (S.P.C.L.E.P.) anunţă modificarea programului de lucru cu publicul, după cum urmează:

          – program normal în perioada 19 – 23 mai, a.c.;

          – sâmbătă, 24 mai, în intervalul orar 08.00 – 16.00;

          – duminică, 25 mai, în intervalul orar 08.00 – 21.00.

Precizăm că modificările enunţate mai sus au loc în contextul desfăşurării alegerilor  europarlamentare din 25 mai, a.c., respectivul program de lucru fiind valabil doar pentru perioada 19.05.2014 – 25.05.2014. După această dată, activitatea S.P.C.L.E.P. se va desfăşura conform programului de lucru obişnuit.

Centrul Meteorologic Regional Dobrogea a emis astăzi  o atenţionare meteorologică de cod galben, începând cu data de 15.05.2014, ora 13.45, în vestul judeţului Constanţa şi se va manifesta prin averse, descărcări electrice, intensificări ale vântului şi izolat căderi de grindină. Cantităţile de apă vor depaşi pe arii extinse 15 – 20 l/mp.

Pentru prevenirea efectelor negative cauzate de instabilitatea atmosferică, specialiştii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Dobrogea” al judeţului Constanţa le recomandă cetăţenilor câteva măsuri preventive:

 Atenţie! – Îndepărtaţi copacii ori ramurile uscate care, pe timpul unei furtuni, ar putea cădea şi provoca victime ori pagube materiale.

Respectaţi regula de salvare 30/30 – Adăpostiţi-vă în interiorul unei clădiri dacă, după ce aţi văzut un fulger nu reuşiţi să număraţi până la 30 înainte de a auzi tunetul. Rămâneţi în interiorul clădirii încă 30 minute după ce aţi auzit ultimul tunet.

În timpul unei furtuni:

– aşezaţi-vă ghemuit la pământ: puneţi-vă mâinile pe urechi, iar capul între genunchi;

– nu vă întindeţi pe pământ;

– evitaţi: obiectele înalte, precum un copac înalt izolat în arie deschisă, câmpuri, plaje sau o ambarcaţiune pe apă, orice obiecte metalice precum utilaje agricole, echipamente de fermă, motociclete, biciclete etc.

– dacă vă aflaţi în pădure, căutaţi adăpost într-o zonă cu copaci mai puţin înalţi;

– dacă sunteţi într-o zonă deschisă, mergeţi spre o zonă joasă (ex: o vale).

Pentru prevenirea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, le reamintim autorităţilor că trebuie  să întreţină corespunzător şanţurile şi rigolele de scurgere a apelor pluviale, să îndepărteze materialul lemnos şi deşeurile din albia majoră a cursurilor de apă, respectiv din secţiunile de scurgere a podurilor şi podeţelor.

La începutul săptămânii, înarmate cu drujbe, containere și supravegheate de trei-patru polițiști locali, echipe de muncitori aparținând firmei de salubrizare au început să-și consume energia acumulată pe parcursul iernii (dovadă buruienile lăsate să atingă înălțimi amețitoare), răzbunîndu-se pe spațiile verzi plantate cu ani în urmă în perimetrul gării și coborând până la sensul giratoriu. Este drept, distrugerea gardului viu nu s-a făcut din propria lor inițiativă, ci după recomandările bine documentate ale specialiștilor, care, paradoxal, se pare, urăsc tot ceea ce este verde. Comanda fiind dată, spațiile verzi au dispărut ca prin farmec, fiind lăsat la vedere pământul auster, pe care vor fi însă așezate cu ochi de specialist, bine pregăti,t bolovani și gazon.

Reacțiile locatarilor blocurilor de pe Șoseaua Constanței nu s-au lăsat așteptate, iar cei mai curajoși au îndrăznit chiar să le ceară explicații atât muncitorilor, cât și polițiștilor. Efectul a fost zero, deoarece echipele știau una și bună, că trebuie să pună la pământ spațiile verzi ochite de profesioniști. „Am plâns, ieri, toată ziua. Sunt bolnavă, dar cu toate acestea, în urmă cu câțiva ani, am plantat doi pomi în fața blocului. Ieri, muncitorii i-au scos din rădăcini și i-au aruncat. Nu se poate așa ceva. Ei știu în cât timp crește un copac?! Erau ca și copiii mei, îi îngrijeam, în fiecare zi, dar am rămas fără ei”, a povestit o femeie care locuiește în apropierea cabinetului veterinar din zonă. Un alt domn ne-a povestit că i-a rugat pe muncitori să nu scoată gardul viu, pentru că oprea noxele autoturismelor ce rulează pe Șoseaua Constanței, însă nu a avut parte de înțelegere, aceștia motivând că fac fix ceea ce li s-a cerut.

Nici aleșii locali nu sunt mulțumiți de executarea acestor lucrări, cu atât mai mult, cu cât cetățenii le-au reproșat că ei sunt cei care au dispus înlăturarea spațiilor verzi. „Există suficiente zone unde firma angajată de Primăria Mangalia nu a atins cu coasa bălăriile crescute atât în oraș, cât și în stațiuni. Nu cred că distrugerea gardului viu și tăierea copacilor sănătoși, plantați inclusiv anii trecuți, fie din banii publici, fie de către cetățeni, reprezintă o prioritate pentru administrația publică locală. Nu sunt peisagist, dar cred că ar fi trebuit ca înainte de a se proceda la îndepărtarea gardului viu și înlocuirea lui cu pietre – cum s-a făcut în Parcul Balnear – ar fi trebuit realizat un proiect de amenajare urbană. Consiliul Local Mangalia nu are cunoștință și nu a aprobat aceste acțiuni de eliminare a spațiilor verzi! Din acest motiv, în prima ședință de Consiliu voi solicita Executivului să ne prezinte în ce bază acționează firma de întreținere a spațiilor verzi”, a declarat pentru „Ediția de Sud” consilierul local av. Paul Foleanu.

Mai trebuie spus faptul că cetățenii, iritați că au rămas fără locurile înverzite, au fost atenționați că după plantarea gazonului, vor fi obligați să-l tundă și întrețină. „Nu mi-e teamă de muncă, dar nu mi se pare normal ca firma plătită din banii mei să mă pună tot pe mine la coasă. Facem noi curățenia, cu condiția ca firma să nu mai primească niciun leu pentru spațiile verzi”, și-a mai spus păsul un alt cetățean din cartier.

„Măcelul verde“ de pe Şoseaua Constanţei continuă. După eliminarea gardului viu, plastic denumit de Primăria Mangalia „boschete“, astăzi a venit rândul copacilor să fie ciopârţiţi sau… tăiaţi de la ras. După ce au crescut 30-40 sau chiar 50 de ani, unica sursă de oxigen a Mangaliei (şi aşa împuţinată la minimum), copacii, au ajuns să cadă sub drujbele firmei de salubrizare în câteva secunde. Pentru cei ce au comandat înlăturarea ultimelor resurse de aer curat ale unui oraş ce va fi îngropat în praf şi emisii din ţevile de eşapament ale maşinilor, dar şi pentru cei ce, încă, mai au speranţa că genocidul de la Mangalia se va opri, totuşi, la un moment dat, prezentăm cele unsprezece etape în care, un copac crescut în 30-40 de ani poate dispărea de pe suprafaţa pământului în cinci minute:

Prima etapă a fost aceea a eliminării primelor ramuri ale copacului. Tacticos, angajatul firmei de salubrizare a tăiat cea mai groasă creangă şi aşteaptă, parcă, laude pentru aşa o ispravă…

Angajatul firmei de salubrizare taie, meticulos, câteva crenguţe mai mici. Parcă pentru a provoca şi mai multă durere pomului.

Odihnă binemeritată… Trecătorii se uită, uimiţi, comentează şi înjură, e drept, printre dinţi….

Angajaţii firmei de salubrizare ciopârţesc ramurile tăiate, pentru ca ai lor colegi să le poată „recolta“ mai uşor.

Mustrările par să îl fi năpădit pe angajatul firmei de salubrizare. Îi dau lacrimile, parcă… Rezistă, stoic şi…

… se apucă, din nou, de sfârtecarea copacului.

Unii locatari se aleg şi cu câte un suvenir, două…

Restul „merge“ la firma de salubrizare…

Se mai taie o bucată, aşa, de amorul artei: vorbim despre specialişti, nu?

Se ajunge la „ras“: se taie trunchiul copacului. Dacă ar fi avut curiozitatea, angajaţii firmei de salubrizare ar fi numărat cercurile din interiorul tulpinii: ar fi aflat că bietul pom a fost plantat exact atunci când ei păşeau pe poarta grădiniţei.

Ispravă de toată lauda: încă un copac a căzut sub drujbe, la Mangalia. Vor fi „plantate“ gazon şi pietre.

Între timp, la 100 de metri distanţă, alte resturi a ceea ce au fost copacii Mangaliei, stau cuminţi să fie ridicate de angajaţii de la curăţenie.

Venirea în 2012 a noii administraţii a dat optimiştilor ocazia să spere că doleanţele lor vor deveni realitate. În majoritatea lor, cetăţenii şi-au pus mari speranţe că noua echipă va lua la puricat problemele urbei cu scopul de a le rezolva. De atunci, s-au scurs aproape doi ani, iar neajunsurile, carenţele, deficienţele existente la nivelul municipiului s-au acutizat în loc să fie chiar şi în parte remediate.

Iată, care sunt primele 10 probleme ale Mangaliei pe care cetăţenii, în mod justificat, nu mai speră să le vadă rezolvate de actuala administraţie:

1. Carosabilul ciuruit care distruge tot mai mult autovehiculele ce rulează pe străzile  oraşului. Zonele cele mai afectate: staţia de taximetre de la gară, unde drumul a devenit o mare sită; străzile Rozelor (către Ion Creangă), Ion Creangă, T.S. Săveanu (care arată asemeni şvaiţerului); Oituz, George Murnu, Ştefan cel Mare etc.;
2. Prezenţa pe străzi a numeroşi câini comunitari agresivi (cel mai recent incident s-a petrecut în curtea spitalului, unde două persoane s-au ales cu răni grave în urma muşcăturilor);
3. Câmpurile vaste de buruieni care au luat locul florilor şi arbuştilor ornamentali;
4. Curăţenia ce lasă de dorit din cauza gunoaielor dezorganizate, neridicate periodic;
5. Starea avansată de degradare a locurilor de joacă pentru copii, ce riscă să sufere vătămări corporale din cauza ruginii ce a pus stăpânire pe leagăne şi balansoare;
6.  Aspectul prăfuit al staţiunilor din sudul litoralului decorat cu clădiri dezafectate, ce a avut ca efect prezenţa unui număr extrem de mic de vizitatori veniţi în vacanţa de 1 Mai;
7. Numărul mare de cerşetori ce au acaparat intrările în magazine şi biserici;
8. Bogata activitate infracţională constând furturi şi tâlhării ce se comit în dauna cetăţenilor cărora li se sparg autoturismele, locuinţele şi boxele amplasate la subsolul blocurilor;
9. Stagnarea economică a oraşului, cauzată de lipsa investitorilor care să pornească afaceri în sudul litoralului (cu toate că venirea lor a fost anunţată, în repetate rânduri cu surle şi trâmbiţe);

10.  Tendinţa autorităţilor de a amâna rezolvarea promptă a neregulilor aduse la cunoştinţă, deşi, într-o primă fază, preocuparea, privind soluţionarea acestora este mai mult decât zeloasă (demolarea integrală a staţiei de betoane COMCM, unde, cu toate că am sesizat în urmă cu mai bine de o lună, zidurile sunt în continuare lăsate, parţial în picioare, într-un echilibru precar; camerele video despre care s-a tot spus că vor fi montate în cartierele cu probleme, printre care M.I. Dobrogeanu, Colonişti şi exemplele pot continua).

Pentru neputinţa de care dau dovadă, autorităţile invocă datoriile lăsate moştenire, fără să privească spre sumele astronomice repartizate pentru proiecte inutile urbei, printre care Clubul Nautic, centrele de informare turistică, organizări de conferinţe de presă, spoturi publicitare, consultanţă etc. În acelaşi timp, autorităţile se dovedesc greoaie în a administra banii rezultaţi din încasarea taxelor şi impozitelor achitate, în mare parte, cu regularitate de către cetăţeni şi agenţi economici. În plus, sumele obţinute nu par să se regăsească în programe de relansare a turismului sau primenirea municipiului, în general.