Nu este Revelion fără magia luminilor şi a artificiilor. Situaţia înregistrată în anii anteriori scoate în evidenţă faptul că utilizarea şi folosirea ilegală a produselor pe bază de amestecuri pirotehnice s-a soldat, nu de puţine ori, cu incidente urmate de autoaccidentarea persoanelor care le-au folosit, dar şi cu provocarea de incendii.

Pentru diminuarea riscului de incendiu în perioada imediat următoare, specialiștii Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Dobrogea” al județului Constanța recomandă respectarea următoarelor măsuri:

• nu utilizaţi artificiile, petardele, rachetele şi alte mijloace pirotehnice în încăperi şi spaţii închise, cu aglomerări de persoane, balcoane, holuri de bloc şi pe terase. Astfel de activităţi se vor desfăşura în strictă conformitate cu legislaţia în vigoare, în aer liber, la distanţe de siguranţă faţă de oameni, clădiri, arbori şi autovehicule;
• nu permiteţi copiilor utilizarea unor asemenea mijloace pirotehnice;
• păstraţi în locuri sigure chibriturile şi brichetele;
• se interzice aşezarea în pomul de Crăciun a lumânărilor şi artificiilor aprinse.

Dincolo de riscul de incendiu, paramedicii SMURD atrag atenţia că, atunci când sunt folosite necorespunzător, artificiile pot provoca arsuri pe mâini şi pe faţă, dar şi răni grave la nivelul ochilor.

Cetăţeni aveţi mare grijă ce artificii cumpăraţi şi de unde!

În urma atenționărilor meteorologice de Cod galben de vânt şi viscol, pentru a interveni cu promptitudine în rezolvarea problemelor ce pot apărea în funcționarea sistemelor operate, la nivelul S.C. RAJA S.A. s-a activat Comandamentul pentru Situaţii de Urgenţă în perioada 29 decembrie – 31 decembrie, ora 08:00. Pentru intervenția rapidă, la nivelul comandamentului au fost constituite echipe de intervenţie, dotate cu toate utilajele necesare, ce vor asigura permanenţa în toată această perioadă atât în municipiul Constanța, cât și în județ.

Asigurăm toţi abonaţii societăţii că echipele noastre de intervenție vor depune toate eforturile pentru asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare la parametrii optimi. Singurele probleme care pot apărea în funcţionarea sistemelor de distribuţie apă și canalizare, și care nu țin de operativitatea echipelor noastre, sunt cele legate de lipsa energiei electrice (cabluri şi fire de înaltă tensiune smulse de vânt). În aceste condiţii, rugăm toţi abonaţii să dea dovadă de înţelegere, pentru că RAJA va face tot ce este necesar pentru reluarea alimentării cu apă imediat ce sunt rezolvate problemele apărute în furnizarea energiei.

Totodată, facem un apel către toţi consumatorii care înregistrează probleme la sistemul de alimentare cu apă potabilă şi canalizare, pentru remedierea acestor situaţii într-un timp cât mai scurt, să sesizeze toate avariile apărute la dispeceratul societăţii, la numărul de telefon: 0241.66.44.44.

Se apropie Anul Nou și toată lumea dorește să îl petreacă cât mai plăcut cu putință, să poată face cadouri celor dragi, să meargă la schi, să aibă o masă îmbelșugată de Anul Nou și să termine anul cu o petrecere pe cinste. Tentațiile sunt multe, iar comercianții știu cum să le facă și mai ademenitoare atunci când manevrează cu atâta artă știința marketingului pentru a atrage consumatorii, iar accesul la produsele și serviciile dorite, chiar dacă nu le poți plăti pe loc, devin imediat disponibile și dacă le cumperi pe credit. Cine nu a auzit de „cardul de vacanță”, de călătoria plătită în rate fixe, „fără dobândă”, de „cardul magic de sărbători” cu care îți îndeplinești dorințele?!
De la cumpărăturile tradiționale de sezon și până la plata biletului de avion sau a excursiei programate, mai nou, cu ajutorul internetului, românilor le-a intrat, deja, în obișnuință să folosească cardul bancar pentru a plăti.
La noi în țară ele au apărut relativ târziu, adică la începutul anilor ’90, s-au răspândit rapid, deși consumatorii nu au fost prea pregătiți pentru a înțelege foarte bine cum funcționează aceste instrumente de plată și cum le pot folosi astfel încât să-și maximizeze beneficiile în raport cu costurile deținerii lor.
Dintr-o statistică făcută  în primul trimestru al anului 2015 de Banca Națională a României, aflăm că numărul de carduri aflate în circulație era de 14.569.900, dintre care active erau 11.259.700. Totuși, ce este acest instrument modern de plată și care sunt tipurile de carduri aflate în circulație?
Cea mai importantă caracteristică după care se clasifică cardurile bancare este aceea a sursei de finanțare a conturilor bancare asociate cardurilor. In funcție de acest criteriu, cardurile bancare se împart în carduri de debit și carduri de credit. Deși ambele carduri arată la fel, diferențele dintre ele sunt majore.
Cardul de debit este acel card bancar cu care se pot face plăți sau retrageri de numerar în limita fondurilor proprii depuse într-un cont. Adică, pe cardul de debit ții banii tăi din salariu, bursă, pensie, economii etc. Cu ajutorul acestui card, posesorul are acces în orice moment la banii din cont, iar cardul poate fi utilizat pentru plăți la comercianții care acceptă carduri la plată și pentru retragerea numerarului de la orice automat bancar (ATM) care afișează sigla imprimată pe cardul bancar ( Visa/Visa Electron/Maestro/ Mastercard).
În schimb, cardul de credit este, în esență, un card  a cărui existentă și utilizare sunt asociate unui credit bancar. El permite posesorului acestuia să acceseze o limită de credit pusă la dispoziție de către bancă, având o anumită perioadă „de grație”, în care nu se plătește niciun fel de dobândă pentru tranzacțiile la comercianți. Limita de credit este agreată de instituția de credit cu consumatorul, în urma analizei dosarului de credit (dacă este necesară întocmirea unui dosar de credit) și a încadrării în condițiile emitentului cardului. Deși dobânda se plătește numai pentru sumele folosite efectiv în afara perioadei de grație și,  la scadență, numai un procent minim din suma utilizată trebuie rambursat, de cele mai multe ori, datorită informațiilor neclare sau incomplete, consumatorii care recurg la a folosi acest tip de card, descoperă că au de plătit mai multe costuri  decât anticipaseră.
În România, din cele circa 14 milioane de carduri valabile, 3 milioane sunt carduri de credit, iar 11 milioane sunt carduri de debit. Din totalul cardurilor de debit, circa 75% sunt carduri de salarii și pensii.
Însă cardului de debit i se poate atașa un „descoperit de cont” (overdraft), care reprezintă o sumă suplimentară de până la 6 salarii sau 3 pensii lunare, bani care pot fi folosiți imediat, fără restricții, deoarece sunt disponibili permanent în cont. Totuși, această sumă încasată în avans este de fapt un împrumut pentru care se plăteşte dobândă pentru sumele folosite! Nu există, în schimb, nicio taxă sau comision datorate pentru sumele din overdraft neutilizate.
Așadar, atunci când o bancă vă face o ofertă de atașare la cardul de debit a unei opțiuni de descoperit de cont, asigurați-vă că vi se pun la dispoziție toate informațiile referitoare la dobânda percepută pentru această facilitate, perioada de grație, comisioane de retragere și de administrare, elemente care pot crește considerabil costurile inițiale ale cardului dumneavoastră.
La fel, în această perioadă de oferte speciale și de reduceri, trebuie să încercăm să nu cedăm tentației de a accepta cardurile de credit pentru cumpărături oferite cu atâta ușurință de către băncile comerciale care aparent, ne ajută să ne transformăm rapid dorințele în realitate. Deși ți se promit rate fixe fără dobândă și o perioadă de grație suficient de îndelungată, totuși, la o analiză atentă, un consumator avizat poate afla că nimic nu este chiar gratis în generozitatea băncilor, deși, unele avantaje există!
Denumit și „card pentru cumpărături”, pentru că este destinat plăților direct la comercianți, creditul de pe cardul acesta este unul la care ai acces rapid, el fiind deja pre aprobat, în urma analizei făcute de către banca la care ai contul, din care poți folosi cât ai nevoie și când ai nevoie și pentru care nu plătești dobândă numai dacă returnezi toți banii în perioada de grație sau dacă returnezi rata în termenul de scadență în cazul cardurilor de credit „fără dobândă”. Câteva avantaje ale cardului de credit sunt acelea al comisionului zero pentru plățile la comercianți, asigurări de călătorie asociate, reduceri la anumiți comercianți agreați, bonusurile de tipul bani înapoi (cash back), milele flying blue (prin care se cumulează mile-cadou la companiile aeriene in funcție de numărul de mile parcurse călătorind cu biletele achitate cu cardul bancar și care, în România, nu pot fi primite și folosite decât prin intermediul cardurilor de credit, deși, în cele mai multe țări ale Uniunii Europene aceste bonusuri se acordă indiferent de tipul de card) etc.
„Cardul de credit este, de fapt, un produs complex și trebuie să ai grijă cum, unde și când îl folosești pentru a putea avea cu adevărat avantaje de pe urma lui sau a produselor asociate acestora, altfel există riscul de a plăti dobândă și comisioane în exces, care pot ajunge și până la 40-50% din suma folosită. De exemplu, nu este recomandat să folosești cardul de credit la cumpărăturile zilnice sau ca să retragi bani în mod curent de la bancomat pentru a folosi banii lichizi, deoarece, pe lângă faptul că plătești comisionul de retragere, nu beneficiezi nici de reducerile sau de comisionul 0 la comercianți, ba chiar plătești o dobândă mai mare decât dacă ai fi plătit cu cardul direct la comerciant! Atenție, însă, nerambursarea integrală, în perioada de grație, a sumelor utilizate în orice mod de pe cardul de credit duce la pierderea dreptului de dobândă 0%! De asemenea, nu trebuie să te limitezi să achiți lunar doar suma minimă de returnat care este specificată de bancă pe extrasul de cont, deoarece pentru restul plătești dobândă.” jurisconsult Monica Calu, expert APC în dreptul consumului.
Principiul de rambursare a banilor folosiți de pe cardul de credit este același, indiferent de facilitățile oferite de bancă pentru returnarea sumelor cheltuite. Plata ratei lunare „fără dobândă” este considerată, de fapt, tranzacție standard, iar valoarea ratei se va aduna la suma totală datorată. Dacă te limitezi, așadar, la a plăti doar suma minimă de plată, vei returna creditul folosit timp de zeci de ani, timp în care mai achiți și comisioane și dobânzi costisitoare (în medie, dobânda la cardurile de credit este de peste 20% și este mai mare decât cea la creditele obișnuite!) Însă, dacă nu îți permiți să plătești mai mult, trebuie să te asiguri că achiți suma minimă de plată și să eviți întârzierile, deoarece dobânzile penalizatoare sunt foarte mari  și pot fi chiar și dublul dobânzii cardului de credit.
Citește cu atenție informațiile din extrasul de cont și vei observa că mai întâi se achită dobânzile și comisioanele și abia apoi se rambursează rata. De aceea, trebuie să te asiguri că există bani suficienți în cont la data scadenței și să te încadrezi în perioada de grație.
De asemenea, trebuie să te străduiești să cunoști care sunt comisioanele percepute de bancă pentru diversele operațiuni efectuate cu cardul de credit și chiar și cu cel de debit.
Guvernul a aprobat 18 în septembrie 2016 proiectul de hotărâre privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2015/751 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind comisioanele interbancare pentru tranzacţiile de plată cu cardul, prin care propune amenzile ce le vor fi acordate băncilor care nu respectă plafonul privind comisioanele pe care băncile le încasează la procesarea tranzacţiilor cu carduri la 0,2% din valoarea tranzacţiei pentru cardurile de debit şi 0,3% pentru cele de credit.
Dacă utilizezi greșit un card de credit poți ajunge foarte ușor la supra îndatorare, iar, dacă ai  nefericita idee să faci față scadențelor plăților de pe un card de credit prin finanțarea necesarului de plată cu un alt card de credit,  poți intra foarte ușor într-o spirală a datoriilor care să te ducă în sapă de lemn.
De asemenea, trebuie să încerci să reziști tentației de a accepta un card de credit care îți este oferit de către bancă drept „bonus” pentru că ai accesat un credit de consum sau un credit imobiliar. Deși pare a fi un cadou sau un premiu oferit de bancă, acest card, asociat aceluiași cont în care ai primit și banii de la primul credit reprezintă, de fapt, creșterea gradului tău de îndatorare și o captivitate în care te va ține banca, deoarece pentru ea este foarte rentabil să-i depui  periodic în conturi cea mai mare parte, dacă  nu toate veniturile tale lunare, iar pentru tine va scădea, de fapt, mobilitatea și libertatea de a dispune de banii disponibili.
„Din păcate, în ultimii ani, băncile nu au dat dovadă de onestitate și transparență în procesul de creditare a consumatorilor români. Publicitatea înșelătoare și alte tehnici de marketing bancar, coroborate cu lipsa de reacție a unor instituții ale statului român la aceste practici comerciale, au condus la îndatorarea și sărăcirea a sute de mii de familii, proces ce a generat foarte multe drame sociale. Lăcomia băncilor și pasivitatea instituțiilor statului român au condus, în final, la scăderea încrederii consumatorilor români în produsele de creditare clasice oferite de bănci. În prezent, acestea încearcă să vândă un alt tip de produs financiar – creditul prin intermediul cardului bancar. Consumatorii sunt agresați cu zeci de telefoane, de multe ori la ore nepotrivite, din partea angajaților băncilor, care înceară să-i convingă de cât de ușor se pot împrumuta de la bănci, fără avans, fără comisioane, împrumutul fiind gata în doar câteva minute. Și acest sistem de creditare este foarte toxic pentru consumatori, deoarece nu sunt informați în legătură cu riscurile unor astfel de împrumuturi. Educația financiară a consumatorilor români lipsește cu desăvârșire, statul român nu alocă fonduri pentru campanii de acest gen, iar băncile nu au niciun interes să se implice în astfel de proiecte, fapt ce va genera în câțiva ani alte mii de drame sociale.” Conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC.

Pentru remedierea unei avarii survenite la una din conductele de transport apa potabila de la statia de tratare si pompare Murfatlar, cu diametrul de 300 mm, SC RAJA SA este nevoita sa intrerupa furnizarea apei potabile pe 29 decembrie 2016, in intervalul 12,30 – 17,30. Au fost afectati consumatorii din zona de intrare din localitatea Murfatlar dinspre Poarta Alba. Initial, s-a incercat remedierea avariei cu conducta sub presiune, dar avand in vedere temperaturile scazute si debitul mare de apa, a fost necesara sistarea furnizarii apei potabile.

La ora 15,50, echipele RAJA au reuşit să remedieze avaria survenită la una dintre  conductele de transport apă potabilă de la staţia de tratare şi pompare Murfatlar. Drept urmare, imediat au început manevrele de vane, pentru reluarea furnizării de apă la parametri optimi. În aceste condiţii, consumatorii afectaţi vor beneficia din nou de apă începând cu ora 16,30.

Reamintim că pentru remedierea unei avarii survenite la una din conductele de transport apă potabilă de la staţia de tratare şi pompare Murfatlar, cu diametrul de 300 mm, SC RAJA SA a fost nevoită să întrerupă furnizarea apei potabile astăzi, 29 decembrie 2016. Au fost afectaţi consumatorii din zona de intrare din localitatea Murfatlar dinspre Poarta Alba. Iniţial, s-a încercat remedierea avariei cu conducta sub presiune, dar având în vedere temperaturile scăzute şi debitul mare de apă, a fost necesară sistarea furnizării apei potabile.

Pentru remedierea unei avarii survenite la una din conductele de alimentare cu apa, din municipiul Constanta, in zona intersectiei strazilor Mihai Viteazu cu Sabinelor, cu diametrul de 300 mm, SC RAJA SA este nevoita sa intrerupa furnizarea apei potabile astazi, 30 decembrie 2016, in intervalul 11,15 – 13,00. Sun afectati consumatorii din zonele centrala si Peninsulara din municipiul Constanta. Initial, s-a incercat remedierea avariei cu conducta sub presiune, dar avand in vedere temperaturile scazute si debitul mare de apa, a fost necesara sistarea furnizarii apei potabile.

În jurul orei 11,50 echipele de interventie au reusit remedierea avariei la conducta de 300 mm. Imediat, s-au facut manevrele de vane necesare si s-a reluat furnizarea apei potabile pe conducta principala. Toti abonatii din zonele Centrala si Peninsulara vor avea apa la robinete la presiuni normale in jurul orei 12,30.

Pentru remedierea unei avarii survenita la conducta de alimentare cu apa de pe strada Plantelor, din localitatea Eforie Nord, SC RAJA SA a fost nevoita sa intrerupa alimentarea cu apa astazi, 27 decembrie 2016, in intervalul orar 11,00-15,00.

Sunt afectati consumatorii din Cartierul nou din Eforie Nord.

Ne cerem scuze fată de consumatorii afectati de lipsa apei potabile si ii asiguram ca echipele de interventie vor face tot posibilul pentru finalizarea lucrarilor de reparatii si reluarea furnizarii apei potabile in cel mai scurt timp.

9 din 10 produse conțin arome artificiale.

1 din 2 produse conține glicerină.

2 din 5 produse conțin cisteină.

3 din 7 produse conțin conservanți.

În cele 14 sortimente de plăcintă cu brânză s-au identificat 23 de aditivi alimentari.

Studiul privind calitatea plăcintelor cu brânză, fabricate industrial, face parte din Campania Națională de Informare și Educare: ”Să învățăm să înțelegem eticheta!”. Prin această campanie, experții Asociației Pro Consumatori (APC) își propun să-i învețe pe consumatori să înțeleagă eticheta produselor astfel încât aceștia să facă achiziții în cunoștință de cauză pentru familia lor. Totodată, Asociația Pro Consumatori (APC) își dorește să promoveze un stil de viață sănătos și să atragă atenția consumatorilor, cât și autorităților statului român cu privire la procesul de denaturare legală a multor produse tradiționale, astfel încât acestea să întreprindă măsurile legale care se impun pentru a stopa acest proces și pentru a susține financiar și logistic campaniile de educare și informare a consumatorilor întreprinse de către singura organizație de utilitate publică, membră a Organizației Europene a Consumatorilor (BEUC).

Dicționarele definesc plăcinta ca un preparat din categoria desertului (sau gustărilor rapide), realizat din foi de aluat și umplutură, supus unui tratament termic și consumat cald sau rece, deseori în asociere cu un aliment lichid sau o băutură. Este greu de închipuit un consumator din spațiul românesc care să nu consume cu multă plăcere această delicatesă, fie pentru a încheia o masă sănătoasă luată în tihnă acasă sau la un local, fie chiar și fugitiv lângă un punct de patiserie de pe drumurile celor ocupați și grăbiți. Este atât de îndătinată și de mult implicată în viața comunităților contemporane, încât meseria de plăcintar / patiser s-a consacrat demult în toată lumea, iar rețeaua de plăcintării / patiserii este prezentă în toate comunitățile, unele plăcintării cu tradiție devenind centre de mare interes, inclusiv pentru turismul zilelor noastre. Plăcinta cu răvașe și cu „bănuți de noroc“, de Anul Nou, este prima dintr-o listă cu astfel de produse, urmată în perioada sărbătorilor de iarnă de reeditări care se desfășoară cam sub regula excesului.

Asociația Pro Consumatori (APC) a achiziționat, în ultima decadă a lunii decembrie anul curent, 14 sortimente de plăcinte cu brânză comercializate în cadrul marilor structuri comerciale de tip hipermarket.

Studiul a fost realizat de către o echipă de experți a APC, coordonată de conf. univ. dr. Costel Stanciu. La realizarea acestui studiu s-au avut în vedere următoarele obiective:

1. Analizarea ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere.

2. Identificarea aditivilor alimentari utilizați în compoziția acestui tip de produs care prezintă un risc de apariție a unor afecțiuni medicale în cazul unui consum constant și pe termen lung.

3. Analiza informațiilor aferente declarației nutriționale în vederea realizării unor recomandări care să-i ajute pe consumatori să aleagă în cunoștință de cauză o plăcintă cu brânză.

4. Analiza denumirii produselor și a altor mesaje/pictograme atât din punctul de vedere al clarității mesajului transmis consumatorului, cât și din punctul de vedere al respectării prevederilor legale din actele normative aplicabile.

Analizarea ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere.

Ingredientele regăsite în compoziția plăcintelor cu brânză analizate sunt următoarele: făină de grâu, făină de orez, griș de grâu, fibre de grâu, uleiuri vegetale (ulei de floarea soarelui, ulei de palmier, ulei de cocos, ulei din semințe de bumbac, ulei de măsline), apă, fulgi de cartofi, amidon, amidon din porumb, celuloză, sare iodată, zahăr, dextroză, maltodextrină, sirop de glucoză, lactoză, gluten din grâu, margarină, caș, stafide, brânză de oaie, brânză de vaci, brânză telemea, brânză Mizithra, brânză Feta, urdă din lapte de vacă, pulbere de brânză, zer praf, zer, proteine din lapte, lapte praf integral, praf de ou, praf de albuș de ou, gălbenuș de ou, condimente, enzime, miere, mere și scorțișoară.

Proporția dintre aluat și umplutură la produsele analizate variază astfel:

La 14% dintre produse, aluatul deține 62%, iar umplutura deține 38%;

La 29% dintre produse, aluatul deține 50%, iar umplutura deține 50%;

La 43% dintre produse, aluatul deține 60%, iar umplutura deține 40%;

La 7% dintre produse, aluatul deține 65%, iar umplutura deține 35%;

La 7% dintre produse proporția aluatului și a umpluturii este nespecificată.

La 86% din sortimentele de plăcintă cu brânză analizate s-a folosit grișul din grâu în umplutura acestora. 92% din plăcintele analizate conțin arome artificiale în compoziția umpluturii, dintre care 14% arome de brânză, 7% aromă de portocale, iar la 71% dintre produse aromele folosite în compoziția umpluturii nu au o denumire precizată. La unele sortimente de plăcintă cu brânză în umplutura acestora există celuloză, amidon, zer praf, praf de ou, fibre de grâu, fibre, glicerină, pulbere de brânză, făină de orez și aditivi alimentari.

2. Identificarea aditivilor alimentari utilizați în compoziția acestui tip de produs care prezintă un risc de apariție a unor afecțiuni medicale în cazul unui consum constant și pe termen lung.

În cele 14 produse analizate s-au identificat 23 aditivi alimentari și diverse arome artificiale, după cum urmează: L-cisteină, clorură de calciu, carboximetilceluloză de sodiu, celuloză, sorbat de potasiu, glicerină, caroteni, mono și digliceride ale acizilor grași, sorbitan tristearet, gumă de guar, acid citric, alfa-tocoferol, acid ascorbic, dioxid de siliciu, caragenan, difosfați, fosfat de sodiu, silicat de calciu, benzoat de sodiu, acid ascorbic, lecitină din soia, annatto, fosfat de diamidon acetilat, arome, arome de brânză și aromă de portocale. Arome artificiale – termenul se referă la combinații de substanțe chimice sau substanțe chimice care sunt adăugate produselor alimentare pentru a le da sau modifica mirosul și/sau gustul. În sarea iodată se adaugă și ferocianură de potasiu – E536, agent antiaglomerant. La peste 100 grade Celsius ferocianura de potasiu se descompune în cianură de potasiu și clorură de fier, fapt ce provoacă reducerea transportului de oxigen către sânge, dificultăți în respirație, dureri de cap și amețeli.

În ceea ce privește prezența aditivilor de mai sus în plăcintele cu brânză analizate, situația se prezintă astfel:

50% din plăcintele analizate conțin glicerină;

43% din plăcintele analizate conțin conservanți, dintre care 29% sorbat de potasiu și 14% benzoat de sodiu;

36% din plăcintele analizate conțin carboximetilceluloză de sodiu;

36% din plăcintele analizate conțin acid citric;

36% din plăcintele analizate conțin celuloză;

28% din plăcintele analizate conțin fosfați, dintre care 14% difosfați și 14% fosfat de sodiu;

21% din plăcintele analizate conțin acid ascorbic;

21% din plăcintele analizate conțin alfa-tocoferol;

21% din plăcintele analizate conțin caroteni;

14% din plăcintele analizate conțin caragenan;

14% din plăcintele analizate conțin silicat de calciu;

14% din plăcintele analizate conțin dioxid de siliciu;

14% din plăcintele analizate conțin annatto;

14% din plăcintele analizate conțin mono și digliceride ale acizilor grași;

7% din plăcintele analizate conțin clorură de calciu;

7% din plăcintele analizate conțin gumă de guar;

7% din plăcintele analizate conțin sorbitan tristearet;

7% din plăcintele analizate conțin fosfat de diamidon acetilat.

E202 – sorbat de potasiu, conservant. Este un aditiv ce irită pielea, ochii şi mucoasele. Poate fi genotoxic și mutagen pentru celulele sângelui uman.

E211 – benzoat de sodiu, conservant cu acțiune antibacteriană și antifungică în mediul acid. Benzoatul de sodiu este un conservant sintetic care, în reacție cu acidul ascorbic, generează benzen, substanță toxică cancerigenă.

E322 – lecitina de soia se obține din reziduurile lichide rămase după ce uleiul de soia crud trece printr-un proces de degomare (eliminarea rășinilor și gumelor). Este un deșeu care conține solvenți și pesticide și poate avea o consistență fie gumoasă, fie solidă, ca de plastic. Lecitina se folosește ca emulsificator pentru a preveni separarea apei de grăsimi, dar ajută și la conservarea alimentelor mărindu-le termenul de valabilitate pe raft.

E330 – acid citric – este un compus organic, cristalin, fără culoare, care aparține clasei de acizi carboxidici și este folosit ca acidifiant. Poate provoca dureri abdominale și poate ataca smalțul dinților. Acidul citric nu este recomandat în alimentația copiilor și nu trebuie consumate alimente ce conțin acid citric de către cei care au afecțiuni cardiovasculare sau renale, afecțiuni ale aparatului digestiv și diaree.

E407 – caragenanul este un gelifiant, agent de îngroșare. Unele studii au arătat că există riscuri cancerigene asociate cu acest aditiv alimentar.

E412 – guma de guar este o polizaharidă folosită în industria alimentară ca stabilizator, emulgator și agent de îngroșare. Poate provoca greață, flatulență și crampe.

E422 – glicerol/glicerina sau glicerolul se folosește ca umectant cu rol în păstrarea hidratării aluatului/umpluturii pentru a menține în mod artificial prospețimea acestora. În industria alimentară, E 422 este folosit şi ca îndulcitor, conservant şi agent de îngroşare. Glicerina se folosește și în produsele cosmetice (creme de mâini, săpunuri, paste de dinți etc.) Consumul de glicerol sau de alimente ce îl conţin poate produce dureri de cap, ameţeală, balonare, greaţă, sete şi diaree.

E450 – difosfat disodic este un emulgator care poate provoca reacții alergice, tulburări de tranzit intestinal și modifică echilibrul calciu-fosfor din organism.

E460 – celuloza este un aditiv alimentar considerat de specialiști ca fiind inofensiv, însă, în cazul unor concentrații mari de celuloză pot apărea probleme intestinale, cum ar fi balonarea, constipația sau diareea. Din această cauză, aditivul alimentar E 460 este interzis în alimentația copiilor din primii ani de viață.

E509 – clorura de calciu se obține din calcar, prin reacție cu acidul clorhidric, sau ca produs secundar la obținerea sodei. Cea mai largă utilizare, în ultimii și viitorii ani, a clorurii de calciu vizează prevenirea formării gheții și îndepărtarea acesteia de pe șosele. Acumularea (clorurii) de calciu în organism (hipercalcemie) determină o serie de reacții, printre care: gust calcaros în gură, dureri de stomac, bufeuri, greață și vărsături, lipsa apetitului, sete extremă, dureri osoase, aritmie, pietre la rinichi, comă.

E551 – silicatul de calciu este un emulgator ce poate produce alergii cu manifestări dermatologice.

E920 – cisteină este agent de tratare a făinei, nu se adaugă în făina integrală, iar diabeticii trebuie să evite această substanță pentru că poate interfera cu insulina. Acest aditiv se obține din păr uman, pene de păsări, păr de porc, gheare de păsări, copite și coarne de animale, produse petroliere secundare. Peste 80% din producția mondială de L-cisteină este realizată în China utilizând ca sursă naturală părul.

3. Analiza informațiilor aferente declarației nutriționale în vederea realizării unor recomandări care să-i ajute pe consumatori să aleagă în cunoștință de cauză o plăcintă cu brânză.

Obiectul analizei acestei secțiuni l-au constituit substanțele cu rol energetic, adică lipidele, glucidele și proteinele, dar și conținutul de sare din acest preparat congelat.

Valoarea energetică ce se obține prin metabolizarea unei porții de plăcintă cu brânză, adică 100 grame, variază între 258 kcal și 322 kcal.

Conținutul de lipide per porție variază între 10,7 grame și 19,7 grame, iar cel de grăsimi saturate între 2,7 grame și 8,1 grame. Numeroase studii realizate în instituții medicale și universități de prestigiu arată că grăsimile saturate cresc riscul de apariție a afecțiunilor cardiovasculare, precum infarctul sau accidentul vascular cerebral și sunt un factor de risc pentru cancerele de colon și sân.

Conținutul de carbohidrați per porție variază între 26,2 grame și 39 grame, în timp ce cantitatea de zahăr adăugat variază între 0,8 și 10 grame.

Conținutul de proteine per porție variază între 5,2 grame și 8 grame.

Conținutul de sare per 100 grame produs din produsele analizate variază între 0,45 grame și 1,9 grame. Deci, dacă consumăm 2-3 porții de plăcintă cu brânză sărată putem asimila între 3,8 grame sare și 5,7 grame sare, ceea ce poate însemna acoperirea necesarului zilnic de sare în cazul unui adult. Persoanele care consumă o cantitate de sare mai mare decât media au o presiune sanguină mai mare și au un risc crescut de hipertensiune arterială. Consumul excesiv de sare a mai fost pus în legătură și cu alte afecțiuni agravate de retenția de apă provocată de sare: insuficiență cardiacă, hipertrofia ventriculară stângă, afecțiuni ale rinichilor și litiază renală, edemul, accidentul vascular cerebral, osteoporoză etc. Un adult are nevoie de 1,6 grame de sodiu zilnic, pe care și-l procură dintr-o linguriță rasă de sare.

4. Analiza denumirii produselor și a altor mesaje/pictograme atât din punctul de vedere al clarității mesajului transmis consumatorului, cât și din punctul de vedere al respectării prevederilor legale din actele normative aplicabile.

Informațiile înscrise pe etichetă nu trebuie să inducă în eroare consumatorii. Mențiunea „Cu peste 70% brânză în umplutură” evidențiată sub forma unei pictograme pe ambalajul produsului „Linco Patisero. Plăcintă la tavă cu brânză sărată”, fabricat de Orkla Foods România induce în eroare consumatorii prin faptul că creează impresia că acest tip de plăcintă ar conține multă brânză, dar de fapt într-o porție de 100 grame din acest produs există 25 grame urdă și 11 grame brânză telemea. Denumirea corectă a acestui produs, având în vedere natura ingredientelor care formează umplutura, ar trebui să fie „Plăcintă la tavă cu urdă și brânză telemea”. Producătorul Orkla Foods România din greșeală sau cu intenție pune semnul egalității între două ingrediente, urda, respectiv brânza telemea, care se obțin prin procese de producție total diferite, dar și din materii prime diferite, lapte, respectiv zer sau zara. Telemeaua este un sortiment de brânză care face parte din categoria brânzeturilor maturate în saramură. Consumul specific pentru obținerea unui kilogram de brânză telemea este 3-4 l lapte/kg brânză, în cazul laptelui de oaie, respectiv 6,2-7,5 l lapte/kg brânză, pentru cel de vacă. Urda este un produs lactat secundar, obținut prin fierberea zerului rămas după prepararea cașului. Pentru prepararea urdei, zara rămasă după pregătirea cașului dulce, se fierbe timp de 1 oră la temperatura de 85-90°C, interval în care are loc precipitarea restului de proteină.  Din cca 10-12l de zer, rezultă de regulă 1 kg de urdă. Solicităm pe această cale retragerea de pe piață a loturilor de produse cu astfel de pictograme, respectiv cu denumirea greșită a produsului, în vederea reetichetării acestui tip de produs. De asemenea, sortimentul de plăcintă cu brânză fabricat în Grecia și comercializat sub denumirea comercială „Alfa. Plăcintă cu brânză Feta”, are o denumire care nu corespunde sortimentelor de brânză din compoziția care formează umplutura. Astfel, în compoziția acestui produs s-a folosit brânza Myzitra (Mizithra) în proporție de 27% și brânză Feta în proporție de 6%. Având în vedere proporția celor două tipuri de brânză din compoziția acestui tip de plăcintă, denumirea comercială corectă este Plăcinta cu brânză Myzitra și brânză Feta. Și în acest caz solicităm retragerea de pe piață a loturilor de produse în vederea reetichetării acestora. Conform art. 6 din Legea 363/2007 privind combaterea practicilor comerciale incorecte ale comercianților în relația cu consumatorii, cu modificările și completările ulterioare, ”o practică comercială este considerată ca fiind înșelătoare dacă aceasta conține informații false sau, în orice situație, inclusiv prezentarea generală, induce în eroare sau este susceptibilă să inducă în eroare consumatorul mediu, astfel încât, în ambele ipoteze fie îl determină, fie este susceptibilă a-l determina pe consumator să ia o decizie de tranzacționare pe care altfel nu ar fi luat-o, chiar dacă informațiile sunt, în fapt, corecte în raport cu unul sau mai multe dintr-o serie de elemente.”

Pentru a veni în sprijinul consumatorilor interesaţi de conţinutul de brânză, respectiv de încărcătura chimică a acestui tip de produs, s-au realizat următoarele topuri.

Top 10 plăcinte cu brânză după conținutul de brânză dintr-o porție, adică din 100 grame produs

1. Alfa. Plăcintă cu brânză feta, conține 33 grame brânză (27 grame brânză Myzitra și 6 grame brânză Feta);

2. Edenia. Plăcintă cu brânză sărată, conține 32,4 grame brânză (22,4 grame brânză mizithra și 10 grame brânză Feta);

3. Bonito. Plăcintă cu brânză dulce și stafide, cu tradiție dobrogeană, conține 24,75 grame brânză dulce de vaci, 2,5 grame urdă din lapte de vacă și 1,7 grame stafide;

4. Bella. Plăcintă rulată cu brânză, conține 24,7 grame brânză (20,14 grame caș, 3,8 grame brânză de oaie și 0,76 grame brânză de vaci);

5. Linco Patisero. Plăcintă la tavă cu brânză dulce și stafide, conține 24 grame brânză proaspătă de vaci, 6 grame urdă și 2 grame de stafide;

6. Bella. Plăcinta familiei cu brânză dulce și stafide, conține 24 grame brânză (22 grame brânză dulce și 2 grame brânză) și 2,4 grame stafide;

7. Bonito. Plăcintă cu brânză telemea cu tradiție dobrogeană, conține 23,8 grame brânză telemea de vacă și 4,75 grame urdă sărată din lapte de vacă;

8. Bella. Plăcinta familiei cu brânză, conține 22 grame brânză (18 grame brânză de vaci și 4 grame brânză);

9. Orkla. Plăcintă răsucită cu brânză Mizithra și Feta, conține 21,09 grame brânză (18,62 grame brânză mizithra și 2,47 grame brânză Feta);

10. Bella. Plăcintă clasică din foi cu brânză, conține 19,25 grame brânză (15,75 grame brânză dulce și 3,5 grame brânză)

Top 5 plăcinte cu brânză după numărul de aditivi

1. Bella. Plăcintă de casă cu brânză, conține 18 aditivi;

2. Bella. Plăcintă clasică din foi cu brânză, conține 12 aditivi;

3. Bella. Plăcinta familiei cu brânză, conține 11 aditivi;

4. Bella. Plăcinta familiei cu brânză dulce și stafide, conține 5 aditivi;

5. Bella. Plăcintă rulată cu brânză;

Bonito. Plăcintă rulată cu umplutură de brânză;

Bonito. Plăcintă cu brânză telemea cu tradiție dobrogeană, conțin câte 3 aditivi fiecare.

S.C. RAJA S.A. aduce la cunoştinţa tuturor abonaţilor, că în perioada sărbătorilor de Crăciun și Anul Nou, dispeceratul, echipele de intervenţie, dar şi reprezentanţii societăţii care asigură buna desfăşurare a proceselor de alimentare cu apă şi preluare a apelor uzate vor lucra în program normal. Apelurile către telefoanele dispeceratului 0241/66.44.44 vor fi preluate non-stop. Echipele de intervenţie vor acţiona cu promptitudine, pentru ca toate avariile sau disfuncţionalităţile apărute în sistemul de alimentare cu apă să fie remediate în timp util, iar abonaţii societăţii să poată beneficia de serviciile noastre la parametrii optimi.

Singurul serviciu care-şi va modifica programul de lucru pentru perioada sărbătorilor este cel al casierilor RAJA. Astfel, abonaţilor interesaţi să-şi achite facturile la apă potabilă şi canalizare le facem cunoscut faptul că programul casieriilor RAJA va fi următorul:

Sâmbătă – luni, 24 – 26 decembrie 2016: închis;

Marți – vineri, 27 – 30 decembrie: program normal;

Sâmbătă – luni, 31 decembrie – 02 ianuarie: închis;

Singura casierie care va fi deschisă sâmbăta, în datele de 24 și 31 decembrie 2016, va fi casieria de pe strada Răscoalei 1907 din municipiul Constanța, care va avea program normal: 08,00 – 13,00.

Începând de marți, 03 ianuarie 2016, casieriile își vor relua programul normal de lucru.

Pentru remedierea unei avarii la conducta de alimentare cu apă, cu diametrul de 200 mm, de la intersecția străzii Mircea cel Bătrân cu strada Smârdan din municipiul Constanța, SC RAJA SA este nevoită să întrerupă furnizarea apei potabile astăzi, 27 decembrie 2016, în intervalul orar 09,00 – 12,00.

Sunt afectați de lipsa apei potabile consumatorii din perimetrul delimitat de străzile Eroilor – Mihai Eminescu – Alexandru Puskin – Vasile Pârvan – Walter Mărăcineanu – Eroilor, dar și abonații alimentați prin punctele termice din zonă, numerele 17, 18, 40 și 41.

Ne cerem scuze față de constănțenii afectați de lipsa apei potabile și îi asigurăm că echipele de intervenție vor face tot posibilul pentru finalizarea lucrărilor de reparații și reluarea furnizării apei potabile în cel mai scurt timp.

de Emil-Corneliu Ninu

 Joi, 22 decembrie, de „ZIUA REVOLUȚIEI ROMÂNE”, membrii Subfilialei Mangalia a Asociației Naționale CULTUL EROILOR „Regina Maria”, ai Asociației CULTUL EROILOR Mangalia și ai Alianței Demnității Noastre au depus, la mormintele EROILOR MARTIRI CPT. RG. 2 ION ȘERCĂIANU și SLT. (P.M.) STAN DUMITRU, o coroană de flori, în amintirea sacrificiului suprem, făcut de unii militari, locuitori ai municipiului nostru.

Au participat numeroase cadre militare, din garnizoana condusă de comandantul acesteia, cdor Petrică Pîrvu, rude ale eroilor decedați în cumplitele zile ce anunțau un Crăciun sângeros al anului 1989, precum și cadre didactice din Colegiul Economic și Liceul Teoretic CALLATIS Mangalia, pensionari militari și civili.

Astfel, după intonarea Imnului de Stat al României, s-a oficiat slujba de pomenire de către un preot militar constănțean.

A urmat, apoi, ceremonialul depunerii unor coroane de flori, din partea Garnizoanei Militare (comandant cdor Petrică Pârvu), a rudelor unuia dintre martiri (familia Istrate), a Filialei „Viceamiral ing. Gr. Marteș” a Asociației Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere (președinte cdor Constantin Jiva), a Asociației „Camarazii” (președinte m.m.p. Nițu), a „Ligii Navale” (vicepreședinte cdor Nicolae Teodorescu), precum și din partea „CULTULUI EROILOR MANGALIA” (președinte E.C. Ninu)și a Filialei Mangalia a Asociației Veteranilor de Război (președinte col. Alecu Crudu).

Activitatea s-a încheiat cu onorul dat de cadrele militare, elevi ai Școlii de Aplicație a Forțelor Navale, care au defilat prin fața celor două morminte.

Pentru biblioteca din incinta Garnizoanei, dl E. C. Ninu, președinte al Subfilialei Mangalia a ANCERM și al ACEM, a lăsat cartea sa, „Mangalia rebusistică (Ghid antologic)” și primul număr al revistei „Mangalianul”, care ar urma să-și aibă locul lângă cealaltă lucrare, mai veche, „Revoluție sau nu, la Mangalia?”, în care sunt inserate materiale despre Evenimentele din Decembrie 1989, marcate, din păcate, și de căderea la datorie a celor doi militari, cpt. rg. 2 ION ȘERCĂIANU și slt. STAN DUMITRU.

În ciuda vremii geroase, despărțirea de locul în care odihnesc cei doi EROI MARTIRI s-a făcut cu greu. (Mormintele se află în imediata vecinătate a picioarelor podului de peste lacul Mangalia, pod ce păstrează, încă, urmele gloanțelor ce i-au ridicat viața fostului maistru principal de marină, avansat post-mortem,la gradul de sublocotenent, Stan Dumitru).

Jertfa lor îndeamnă la reflecție și prețuire pentru cei care au realizat, cu prețul vieții, ROMÂNIA ZILELOR NOASTRE, liberă și democrată. (Nu este lipsit de interes faptul că, în semn de recunoștință pentru Eroii neamului, o stradă din Constanța poartă numele „Cpt. rg. 2 Ion Șercăianu”!)

DUMNEZEU SĂ-I ODIHNEASCĂ ÎN PACE!

Poliţiştii de frontieră din cadrul P.T.F. Vama Veche au descoperit în interiorul a două microbuze, ascunse în spatele unor pereți falși, peste 4.900 flacoane parfumuri, în valoare de aproximativ 225.000 lei, pe care doi cetăţeni ucraineni au încercat să le introducă ilegal în țară.

În data de 23.12.2016, în jurul orei 08.30, în P.T.F. Vama Veche s-au prezentat pe sensul de intrare în ţară, doi cetăţeni ucraineni, D.Y. și H.S. în vârstă de 25, respectiv 29 de ani, la volanul a două microbuze înmatriculate în Bulgaria.

Acționând în baza unei informații, polițiști de frontieră au procedat la verificarea microbuzelor, ocazie cu care au descoperit că mijloacele de transport erau prevăzute, în compartimentele de marfă, cu pereţi falşi. După înlăturarea pereților falși, au fost descoperite 30 genţi de voiaj, care conţineau 4.952 flacoane parfumuri de diferite gramaje și mărci, susceptibile a fi contrafăcute.

Conducătorii auto, care nu dețineau documente de provenienţă pentru bunurile transportate, au declarat că au preluat gențile cu parfumuri dintr-o staţie peco din Bulgaria, de la un cetăţean ucrainean a cărei identitate nu o cunosc, și urmau să le transporte în Ucraina.

Parfumurile, în valoare totală de 225.000 lei, au fost ridicate în vederea continuării cercetărilor de către poliţiştii de frontieră urmând a se efectua cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de „punere în circulaţie, fără drept, a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice sau similare şi care prejudiciază pe titularul mărcii înregistrate”, faptă prevăzută şi sancţionată de art. 90, alin. 1, lit. b din Legea 84/1998 privind Codul Vamal al României.

Astăzi, 23 decembrie 2016, a avut loc festivitatea prilejuita de donatia pe care Spitalul Municipal din Mangalia a primit-o din partea asociatiei “Verein Medikamenten-, Medizinal- und Spitalgeräte-Hilfe für Rumänien, Lucia Benovici Portmann”, prin Daniela Scarlat, reprezentantul în România al acestei asociaţii. Doamna Lucia Benovici Portmann, cetăţean elveţian şi preşedinta acestei asociaţii este membru de onoare al Rotary Club Mangalia şi partener cu acesta în acţiunile pe care le desfăşoară în domeniul medical. Donaţia facută constă în 25 saltele anti-escară, de calitate superioară, în valoare de 30.000 de lei, sosite la Spitalul Municipal Mangalia cu doar cateva zile înaintea Crăciunului.

La eveniment au participat membrii Clubului Rotary Mangalia, preşedintele Rotary Nancy Podgoreanu, managerul spitalului, doctor Dan Lefter, cadre medicale şi reprezentanţi ai presei locale.

Lucia Benovici Portmann are o activitate umanitară în România de peste 25 ani. A creat în Elveţia Asociaţia de Ajutor pentru România cu Medicamente, Aparatura Medicală şi de Spital, iniţial cu participarea membrilor familiei sale, ulterior alăturându-se cauzei sale prieteni, vecini şi cunoscuţi. Printre aceştia s-a numărat şi Michael Jaeger, vicepreşedintele asociaţiei. Astăzi îi sunt aproape, în demersul său, aproximativ 80 de elveţieni, oameni care îşi folosesc influenţa pentru a convinge şi pe altii să doneze pentru România.

Doamna Benovici este legată de România prin originile sale. Bunicul ei, român, a ajuns în Elvetia în 1900 în locul unde Lucia Benovici Portmann locuieşte în prezent, oraşul Chur, oraş al romanşilor de sub Alpi, elveţieni care au aceleaşi rădăcini ca şi noi, românii, vorbesc şi se comportă la fel. Această doamna şi asociaţia pe care a creat-o au făcut şi fac numeroase donaţii pentru spitalele din România. Printre locaţiile pe care le-a ajutat de-a lungul anilor se regăsesc instituţii medicale din Iaşi, aproape toate spitalele din Braşov, Săcele, Sinaia, Sâmbata de Sus, Bucureşti (Cantacuzino, Titan, Colentina, Spitalul de Urgenţă, clinici psihiatrice si ginecologice, camine de batrani si copii ai strazii si nenumarate cabinete particulare). O altă iniţiativă a doamnei Benovici, pe care dorim să o menţionam este atelierul “Sub Stele”. “Sub Stele” este locul unde copiii orfani şi cu probleme de viaţă învaţă o meserie, lucrează şi îşi câştiga existenţa.

„Generozitatea doamnei Lucia Benovici Portmann, prin toate acţiunile sale ne-a inspirat pe noi, cei prezenţi la eveniment, să acordăm mai multă atenţie şi preocupare pentru a promova România şi proiectele de aici către potenţiali parteneri care preţuiesc seriozitatea, corectitudinea şi implicarea”, ne-a declarat Daniela Scarlat, membru Rotary Club Mangalia, past-president 2006-2007.

Asociaţia Litoral – Delta Dunării a prezentat într-o conferinţă de presă bilanţul şi bugetul activităţilor de promovare derulate în acest an.

„2016 este anul în care am înregistrat mai multe premiere: cel mai bun sezon din ultimii 10 ani, cel mai lung sezon ca durata de operare, cele mai multe evenimente, cele mai multe zboruri atrase către destinaţie, cei mai mulţi turişti straini pe Litoral.

Aceste premiere sunt rezultatul Strategiei noastre de Management de destinaţie şi in mod special a Campaniei de promovare „Mamaia Style” demarate de noi încă din 2013, când am reuşit să introducem Taxa de Promovare Mamaia – Sat Vacanţă, proiect pentru care am luptat personal inca din 2010 , model preluat deja şi implementat de Primăriile Oradea şi Bucureşti, si aflat in implementare acum si la Vama Veche.

Unul dintre marile proiecte ale anului este atragerea brandului Vama Veche in Strategia noastra de management de destinatie.

Totuşi, cel mai mare succes al anului este reconectarea Litoralului si Deltei Dunarii cu mari orase din Romania si cu orase si capitale europene. O veste cat 20 de ani!”, a declarat Corina Martin, presedintele Asociatiei Litoral – Delta Dunarii.

Scrisoare deschisă ALDE Mangalia

„Stimați cetățeni,

În calitate de consilieri locali al Mun. Mangalia, aleşi prin votul dumneavoastră pe listele ALDE, ne declarăm profund dezamăgiţi de atitudinea Primarului, a consilierilor PNL (Sorin Andrei , Ghiulserin Săli, Nicoleta Griguţă, Dumitru Filip, Dragoş Angelescu, Lucian Nichita, Valentin Ciuraru, Ali Leila şi Stan Linică) şi UNPR (Mihai Sorin şi Oprea Dop), care în şedinţa de ieri au votat taxe uriaşe (majorări între 50% şi 250%), ilegale şi aberante pentru cetăţenii şi pentru societăţile comerciale ce îşi desfăşoară activitatea în Mangalia.

Deşi le-am pus în vedere faptul că taxele propuse sunt aberante, că unele încalcă prevederile Codului Fiscal al României şi nu există justificare de ordin economic care să susţină mărirea exagerată a taxelor pentru 2017, chiar şi în lipsa unei dezbateri publice pe acest proiect de taxe şi impozite, în cunoştinţă de cauza, aceştia au votat în detrimentul tuturor cetăţenilor oraşului, uitând că ei sunt trimişi în Consiliul Local pentru a reprezenta interesele cetăţenilor, nu interesele personale sau politice!

Va prezentăm câteva din modificările ce au fost aprobate ieri cu votul consilierilor PNL şi UNPR:

1. CREȘTEREA CU 50% A IMPOZITULUI PE CLĂDIRILE NEREZIDENȚIALE DEȚINUTE DE PERSOANELE JURIDICE.

Toate firmele din oraș vor plati impozit cu 50% mai mare pentru clădiri! Hotelurile, restaurantele, DMHI – aflat intr-o situație financiara delicată etc.

Asta inseamnă ca unele firme se vor închide, altele pentru reducerea costurilor vor taia salarii sau vor concedia o parte din angajați!

2. MĂRIRI EXAGERATE ȘI ILEGALE LA IMPOZITUL PE TERENURI

3. MĂRIREA NEJUSTIFICATĂ CU 250% A IMPOZITULUI PE CLĂDIRILE NEREZIDENTIALE DEŢINUTE DE PERSOANELE FIZICE.
4. S-A INSTITUIT TAXA DE PROMOVARE TURISTICĂ – taxă ilegal instituită pentru TOȚI AGENȚII ECONOMICI, deși Codul Fiscal prevede clar obligativitatea existenței acordului agenților economici pentru o asemenea taxă și instituirea ei doar pentru beneficiarii serviciului care va fi instituit cu banii colectați. Cum beneficiază DMHI de pe urma promovării turistice? Cum beneficiază agricultorii?

3. S-A INSTITUIT O NOUA TAXĂ DE SALUBRITATE – dublă față de valoarea contractelor incheiate cu POLARIS!

Din păcate, Primarul Radu Cristian, echipa de consilieri PNL şi UNPR, cei care în campanie acuzau astfel de practici ucigaşe pentru mediul economic local, astăzi au votat împotriva dumneavoastră! Dacă aşa se pun bazele unei dezvoltări economice sănătoase, dacă aşa consideră ei că vin în sprijinul creării de locuri de muncă şi a creşterii nivelului de trăi în oraşul nostru, permiteţi-ne să ne declarăm revoltaţi, nemulţumiţi şi consternaţi!

Datorită obligaţiei morale pe care o avem pentru cetăţenii oraşului Mangalia şi pentru a evita falimentul multor agenţi economici din oraşul nostru, ne vedem nevoiţi să apelăm la toate pârghiile legale pentru a ataca şi anula acest proiect de hotărâre.

Cu stimă,

Consilierii locali ALDE

Dragoș Bociog

Leonard Tănase

Nicolae Moroianu“

Urmare a cercetărilor efectuate în cazul unei infracțiuni de furt, polițiștii din cadrul Poliției municipiului Mangalia – Biroul Investigații Criminale i-au identificat pe B.I., în vârstă de 27 de ani, din Mangalia, V.D., în vârstă de 26 de ani, din Mangalia și N.E., în vârstă de 17 ani, din Mangalia, bănuiți de comiterea faptei.

Astfel, în noaptea de 21/22.12.2016, bărbații în cauză ar fi pătruns în locuința unei femei din Mangalia, de unde au sustras mai multe bunuri și o sumă de bani.

Cele trei persoane au fost reținute, urmând ca la data de 22.12.2016 să fie prezentate instanței de judecată cu propunere de arestare preventivă.

Timp de două zile, 19-20 Decembrie 2016, Liceul Teoretic ,,Callatis” a îmbrăcat haine de sărbătoare și a dat startul Sărbătorilor de iarnă, prin trei evenimente de excepţie.

Luni, 19 decembrie 2016, elevii talentaţi au pus în scenă spectacolul  Poveste de Crăciun. Colindele tradiţionale şi internaţionale, momentele artistice prezentate au insuflat spectatorilor  Spiritul Crăciunului.  Prezent la eveniment, Moș Crăciun a oferit artiștilor daruri.

În spiritul Crăciunului, elevii și părinții au participat la Campania umanitară Dăruiește zâmbete! Cu multă generozitate, spiridușii Moșului au donat o cantitate impresionantă de jucării, jocuri, rechizite, cărți, dulciuri și fructe. Prezenți la serbare, 29 de copii din comunitate, cazuri speciale şi sociale,  au primit de la Moș Crăciun pachetele cu daruri. Totodată,  20 de preșcolari de la grădiniţa din satul Scărişoreanu au fost beneficiarii acestei campanii.

Marţi, 20 decembrie 2016, cu sprijinul părinţilor care au preparat prăjituri delicioase, s-a organizat Târgul de  Crăciun.  Fondurile obţinute din vânzarea dulciurilor vor susţine financiar viitoarele proiecte ale şcolii.

Evenimentele au fost coordonate de  prof. Corina Mihalache –director, prof. Ghiulnar Bechir – director adjunct, prof. Valentina Tudor, prof. psiholog Carmen Faliboga, prof. Melania Chelaru, prof. Geta Han, prof. Cristian Hariton, prof. înv. primar Ana Ivan, prof. înv primar Minodora Ungureanu, prof. înv. primar Slagiana Praisu, în echipă cu colectivul de cadre didactice din Liceul Teoretic Callatis şi Grădiniţa nr.2.

Toate cele trei evenimente au fost iniţiate şi organizate cu implicarea directă şi activă a Consiliului Şcolar al Elevilor şi a Asocieției Parinţilor Elevilor din Liceul Teoretic „Callatis”.

DECEMBRIE 1989, DUPĂ 27 DE ANI !

N.B.: Din acest articol,

se poate afla numele celor 76 de mangalieni,

„revoluționari remarcați în timpul evenimentelor din Decembrie 1989” !

Ferindu-ne de a face vreo apreciere negativă, în legătură cu acest aspect,

ținem să precizăm că, dacă cineva ar încerca să găsească neapărat cuiva vreo vină,

aceasta ar trebui găsită în complexul de împrejurări, creat cu bună știință de către forțe „oculte”, căci, așa cum spunea cronicarul Miron Costin, în al său „Letopiseț”:

„Nu sunt vremurile sub om, ci bietul om sub vremuri.”

Reluăm convingerea că, acolo unde au existat revoluționari,

indiferent de statutul lor,

comunicarea identității acestora este o obligație a autorităților locale,

cu atât mai mult, cu cât punctul de plecare poate fi „Monitorul Oficial”.

Pe un fond de pauperizare forțată a populației, a susține cheltuielile aferente

CATORVA dintre (pseudo-)revoluționarii cu un astfel de statut,

„remarcați în timpul evenimentelor din Decembrie 1989”,

NUMAI PE BAZA DECLARAȚIILOR A DOI MARTORI,

este un lux pe care nu ni-l mai putem permite!

Suntem curioși dacă ecoul acestui demers al nostru s-ar concretiza și în

RENUNȚAREA CÂT MAI MULTORA DINTRE ACEȘTIA,

„DE BUNĂ-VOIE ȘI NESILIȚI DE NIMENI”,

LA NIȘTE PRIVILEGII ÎMPOVĂRĂTOARE PENTRU UN POPOR VLĂGUIT

ȘI SPETIT ÎN CÂȘTIGAREA EXISTENȚEI SALE DE ZI CU ZI.

*  *  *

Pe fundalul unui haos, creat cu bună ştiinţă de adepţii principiului „la vremuri noi, tot noi !”, în acest neruşinat transfer de putere, în care vechii nomenclaturişti au obţinut privilegiile de bază, CELE ECONOMICE, firimiturile de la marele festin naţional au putut fi aruncate şi celor care, într-adevăr, s-au jertfit pe baricadele din Decembrie 1989.

Cum „Proclamaţia de la Timişoara” fusese marginalizată, cu acel nevralgic punct referitor la îndepărtarea, pe o perioadă determinată, din funcţiile de stat şi politice, ale privilegiaţilor aflaţi pe listele de plată ale conducătorilor de partid, iată că se deschideau larg băierile „cornului abundenţei”, din care se înfruptaseră cei din aparatul de stat şi politic al P.C.R.

Aşa se face că ruleta carnetelor de revoluţionar a pornit să se învârtă buimacă, beneficiind de ele şi o mulţime de oportunişti.

În Mangalia, prima organizaţie revoluţionară a avut ca preşedinte pe răposatul dl Ilfan Molaomer. În ciuda faptului că asociația număra un nr. respectabil de membri și avea sediu propriu, din păcate, demersurile privind oficializarea ei au tot fost întârziate și, ulterior, neglijate total, astfel că, în „Monitorul  Oficial”, nu au fost menționate, nici ea, nici numele fondatorului.

Abia în 08 ianuarie 2009, Judecătoria Mangalia se pronunță favorabil, în „Dosarul nr. 9/254/2009”, în ceea ce privește solicitarea înființării ASOCIAȚIEI „VICTORIA REVOLUȚIEI DIN DECEMBRIE 1989”-MANGALIA, cu sediul inițial în apartamentul unuia dintre membrii săi, astăzi funcționând, însă,  într-un spațiu oferit de către Primărie, în Bdul 1 Decembrie 1918, alături de sediul pensionarilor și al PNȚCD Mangalia.

Membrii fondatori, primii trei descinzând din organizația dlui Molaomer, au fost: LEUCE FLORIAN (președinte), LEUCE FLORIAN-SANDU (prim-vicepreședinte), ȘTIUCĂ CORNEL (vicepreședinte), NINU GEORGE (vicepreședinte), NINU EMIL-CORNELIU (secretar geenral). Obiectivele principale ale Asociației au fost legate de asocierea cu alte ONG-uri similare, în scopul „-cinstirii eroilor martiri căzuți în timpul evenimentelor Revoluției din Decembrie 1989; -apărarea și promovarea drepturilor luptătorilor Revoluței, remarcați prin fapte deosebite, a participanților și simpatizanților care au achiesat la ideile de libertate din Decembrie 1989”.

Actualmente, după mărturisirea președintelui Florian Leuce, Asociația ar număra peste 100 de membri.

Subliniem, pentru a nu se da naștere la confuzii, CĂ NICIODATĂ VREUN MEMBRU AL ACESTEI NOI FORMAŢIUNI NU A URMĂRIT, LA ÎNFIINŢAREA EI, OBŢINEREA VREUNUI PRIVILEGIU (TEREN, SCUTIRE DE IMPOZITE, FACILITĂŢI LA DESCHIDEREA UNEI AFACERI, SUME LUNARE ETC., ETC.), CEI 3 DEŢINĂTORI AI UNOR ASEMENEA PREVEDERI LEGALE, MENȚIONAȚI MAI SUS, AVÂNDU-LE DEJA DINAINTE, CA FOŞTI MEMBRI AI ORGANIZAŢIEI CONDUSE DE CĂTRE  DL MOLAOMER, ÎNSĂ FĂRĂ CA NUMELE LOR SĂ FI FOST PUBLICATE ÎN „MONITORUL OFICIAL” , respectiv nr. 467 bis  / 7 iulie 2010, cu posibilitatea preschimbării carnetelor, conform Legii nr. 341 / 2004!

(N.B.: Credem, şi acum, că o astfel de asociaţie apolitică, în Mangalia, cu membri dezinteresaţi de oportunităţile materiale,  pe drept oferite urmaşilor celor decedaţi sau răniţilor în Revoluţie, este, în continuare,  necesară, componenții ei, aşadar, urmând a fi călăuziţi doar de SIMPATIA ŞI RECUNOŞTINŢA PENTRU CEI CARE ŞI-AU RISCAT, ÎNTR-ADEVĂR, VIAŢA ÎN SÂNGEROASELE EVENIMENTE ALE IERNII LUI DECEMBRIE 1989 !)

Prin adresele din 27.02.2001și 04.04.2012 ale Subfilialei Mangalia a Asociaţiei Naţionale „Cultul Eroilor” Mangalia, au fost solicitate mai multe date referitoare la „lunga iarnă fierbinte”.

Iniţial, s-a întâmpinat un refuz inexplicabil (nr. 2585 / 26.03.2012),  cu trimitere  la art. 20 din Legea Arhivelor Naţionale: „documentele care fac parte din fondul arhivistic al României pot fi consultate, la cerere, de către cetăţenii români şi străini, la 30 de ani  de la crearea lor. Vă înaintăm în copie xerox filele extrase din dosarul nr. 4/1990 „constituire-adeziune (indicaţii, instrucţiuni). Totodată, precizăm că nu deţinem în Arhiva Primăriei tabele cu beneficiari ai subvenţiilor acordate lunar de către stat” şi nici presa referitoare la evenimentele din acea perioadă.”

Ulterior, în urma unor numeroase audienţe, cu insistenţă pe tema  accesului la procesele-verbale ale şedinţelor ordinare ale consiliului local, am primit, în sfârşit, o dată cu instaurarea noului primar, Radu Cristian (căruia îi mulţumim, pe această cale), copii de pe aceste acte, în lunile octombrie și noiembrie 2012.

Astfel, în hotărârile Consiliului Local, cu nr. 72  din 24.05.2002, nr. 122/23.08.2002, nr. 35 din 27.02.2004 şi nr. 299 din 29.12.2007, a fost decisă atribuirea „în proprietate, urmaşilor eroilor-martiri, răniţilor, precum şi luptătorilor pentru victoria revoluţiei din Decembrie 1989 a unei suprafeţe de 500 mp teren agricol în intravilan”  unui număr de 76 de revoluţionari (!), din care 51 în şedinţa din 24.05.2002, 14 în cea din 23.08.2002, 10 în cea din 27.02.2004, 1 în cea din  29.12.2007.

Prin adresa 42.762 / 25.10.2012, ni s-a mai făcut, totodată, şi o altă precizare utilă: „… nu s-au depus la arhiva instituţiei noastre acte care să dovedească dacă s-a acordat vreun drept celor trei martiri nominalizaţi în cererea dv. ”(N.N.: m.m. Dumitru Stan, cpt. rg. III Ion Șercăianu și plt. major Vasile Prisecariu.)

Apreciem că, la nivel naţional, pornind de la astfel de cazuri, care nu sunt deloc singulare, transparenţa are de suferit. Desigur că “Legea arhivelor” nu este de competenţa noastră să poată fi judecată în aspectele ei, legiuitorul având motivaţia şi modelele ad-hoc, la nivel internaţional. Dar să fie tras vălul uitării şi al marginalizării pe aspecte ţinând de adevărul istoric, după bunul plac al unor funcţionari din primării, este un act de fraudare a dreptului cetăţenesc la o justă şi promptă informaţie !

NU AR FI LIPSIT DE INTERES DACĂ FIECARE LOCALITATE ÎN CARE AU EXISTAT REVOLUŢIONARI SĂ FACĂ MAI MULT ÎN SENSUL MEDIATIZĂRII ACESTORA !

Iată că, deţinând numele revoluţionarilor răsplătiţi cu cele 76 de loturi (!), le facem noi cunoscute cititorilor dornici de această informație, pe această cale.

Ei sunt, în ordinea hotărârilor Consiliului Local, următorii:

I.HOTĂRÂREA NR. 72  DIN 24.05.2002: 1.Petrachi Culai, 2.Sprînceană Romeo, 3.Bulanga Ovidiu, 4.Rizea Mitică, 5.Petrişor Adrian, 6.Badea Aurel, 7.Caminschi Ichim, 8.Leuce Florian-Sandu, 9.Negrea Ioan, 10.Drăgan Vasile, 11.Danţuş Veronel, 12.Curt Marius, 13.Săvescu Nicu, 14.Dobre Aurel, 15.Turtoi Mandache, 16.Blaj Dorel, 17.Muslin Sinan, 18.Taraş Zina, 19.Ţurcanu Ion, 20.Călăraşu Ion, 21.Ciupercă Gabriel-Savin, 22.Focşa Teodor, 23. Molaomer K. Daniel, 24.Pascale Victor, 25.Molaomer R. Adrian, 26.Alexandru Ilie, 27.Dop Oprea, 28.Omer Aidân, 29.Agi Emin-Einuz, 30.Boancă Ioan, 31. Constantin Adam, 32.Neagu Dan, 33.Galeri Serafim, 34.Ciolacu Mircea, 35.Dobre Ionuţ-Bogdan, 36.Popescu Viorica, 37.Ioviţă Nelu-Iulian, 38.Osman Ficret, 39.Cioată Nicolae, 40.Păduraru Petru, 41.Chiper Voicu, 42.Onofrei Ramona-Daniella, 43.Pândiche Vanghelie, 44.Curt Maria, 45.Molaomer Irfan, 46.Ivănel Mircea, 47.Borbel Marian, 48.Leuce Florian, 49.Luca Gelu, 50.Membulat Rişat, 51.Luca Lucian.

II.HOTĂRÂREA NR. 122  DIN 23.08.2002: 52.Olteanu Nicu, 53.Hîncu Marian, 54.Olteanu Constantin, 55.Iaia Ferodin, 56.Secrieru Mihai, 57.Moise Ştefan, 58.Cîrciumaru Marin, 59.Cristea Marius, 60.Băzăvan Nicolae, 61.Ţiripan Nicu, 62.Manea Constantin, 63.Şerbănescu Gheorghe, 64.Anton Marcel, 65.Tănase Leonard-Florin.

III.HOTĂRÂREA NR. 35  DIN 27.02.2004: 66.Puşcaşu Veronica, 67.Alniţei Nicolae, 68.Munteanu Niculai, 69.Teslariu Constantin, 70.Vasilca Nicu-Marius, 71.Controloru Neculai, 72.Scarlat Liviu, 73.Miu Iulian, 74.Goleanu Maria, 75.Vasile Viorel.

IV.HOTĂRÂREA NR. 299  DIN 29.12.2007: 76.Iliev Petre.

∆  ∆ ∆

Încheiem, aici, periplul nostru prin hățișurile de nelimpezit ale Evenimentelor din Decembrie 1989, cu gustul amar al constatării că imaginea Revoluției a avut de suferit, cu sau fără voia celor care au participat la un mare act istoric.

Fără evenimente care să necesite lupte de stradă, ci doar un transfer pașnic de putere (a se revedea, în acest sens, declarațiile funcționarilor din fostul Consiliu Popular, existente în finalul cărții „Mangalia în paginile vremii” de Aurelia și Ștefan Lăpușan, ed. „Dobrogea”, Constanța, 2007,  cap. XII, pag. 175 și 178), orașul Mangalia a cunoscut efectul unor manipulări profesioniste din partea unui segment substanțial al vechilor structuri de putere, în care, din păcate, armata a căzut. Era, de altfel, singura care se putea opune, pe fundalul unor „ore astrale” ale Timișoarei și ale baricadei din Bucureștiul nopții de 21 spre 22 decembrie, în care mulți dintre conducătorii ei ajunseseră să o compromită suficient de mult, dar nu definitv, pentru a-și apăra privilegiile funcțiilor deținute.

Să nu uităm că tentația unor privilegii postrevoluționare ale unor pseudorevoluționari a fost și ea destul de mare, lucru reflectat de mass-media, în cărți, articole și emisiuni cu titluri semnificative, pe bloguri personale sau, într-un număr ce pare infinit, al opiniilor celor care își  descarcă deziluziile despre ce a fost și ce trebuia să fie REVOLUȚIA ROMÂNĂ !

Toată stima, prețuirea și recunoștința noastră, însă, pentru cei care au pierit, nevinovați, într-o  baie de sânge (provocată, mai mult sau mai puțin voluntar), ca și pentru urmașii acestor martiri sau pentru răniții din Revoluție !

Se cuvine, totodată, a fi apreciați și cei care au refuzat tentația obținerii carnetului de revoluționar, detașându-se, net, de cei care au făcut-o, mulți,  numai și numai pentru a profita, în vreun fel, de trocul unor politicieni și guvernanți, ce s-au înfruptat masiv din ospățul gratuit, oferit, într-un mod jenant, categoriei de așa-ziși „remarcați în timpul evenimentelor”!