La data de 24.05.2016, poliţiştii din cadrul Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice cu sprijinul celor din cadrul Poliţiei municipiul Mangalia şi a luptătorilor Serviciului pentru Acţiuni Speciale au efectuat 11 percheziţii domiciliare, ocazie cu care au fost identificate şi indisponibilizate 33400 de ţigări netimbrate. În cauză poliţiştii au reţinut pe bază de ordonanţă un bărbat, în vârstă de 33 de ani, din municipiul Mangalia urmând a fi prezentat instanţei de judecată cu propunere de arestare preventivă. Totodată, alte 9 persoane sunt cercetate în stare de libertate pentru săvârşirea infracţiunii de contrabandă cu ţigări.

In perioada noiembrie 2015- mai 2016,  59 de elevi din clasele VIII A și VIII B de la  Liceul Teoretic „Callatis”  au participat la proiectul „Încotro! Ai nevoie de o busolă?“

Aflat la a V-a ediţie, proiectul  educaţional este implementat de Centrul Judeţean de Resurse și Asistenţă Educaţională Constanţa, în parteneriat cu 32 de unităţi școlare din judeţul Constanţa.

Scopul proiectului a constat în dezvoltarea competenţelor anteprenoriale ale elevilor din clasele terminale prin identificarea traseului optim școlar și profesional în relaţionarea cu factorii de personalitate.

În Liceul Teoretic Callatis, proiectul a fost coordonat de profesor psiholog Carmen Faliboga în echipă cu profesorii diriginţi Simona Gherfi și Teodor Crăciunescu.

„Prin activităţile de orientare școlară și profesională propuse în cadrul proiectului am urmărit creionarea pentru fiecare elev a unui traseu educaţional potrivit, raportându-ne permanent la posibilităţile individuale ale copiilor şi exigenţele profesiilor , la aspiraţiile acestora şi nevoile societăţii“, ne+a declarat psiholog Carmen Faliboga, coordonatorul proiectului.

„Stimate domnule primar Radu Cristian,

Sunt locuitor al acestui oraș. Pentru mine, Mangalia înseamnă „acasă”. Sunt una dintre acele persoane care, acum 4 ani, a avut încredere în dumneavoastră și care, prin votul meu, v-a mandatat să aveți grijă de noi și de oraș. Fac parte din categoria acelor persoane pe care le-ați dezamăgit și care acum își vor orașul înapoi.

Afirmați că „vă chinuiți să faceți proiecte”, să modernizați orașul, și că „se distruge noaptea ce se construiește ziua”. Însă nicăieri nu spuneți dacă le faceți și corect.

Așa că am să fac o scurtă analiză a lucrărilor făcute în ultimii 4 ani, pe rând:

Proiectul numărul 1:  „Parcul Evergreen”

Acest proiect și-a căpătat, prin opiniile cetățenilor din Mangalia, un renume nedorit, dar care reflectă un adevăr trist: Parcul Never Green.

Acest proiect are un grav defect ascuns, lucru nepermis de legislația în domeniu și care trebuie constatat conform legii.

Defectul este reprezentat de platforma de beton a fostului COMCM, precum și de straturile inferioare ale acesteia (destinate traficului greu), care nu au fost scoase. Grav este și faptul că proiectul nu face nicio referire la acest viciu ascuns.

Motivul invocat pentru neglijarea acestei probleme: s-ar fi pierdut timp prețios cu demolarea platformei și parcul n-ar mai fi fost inaugurat în campania electorală. Deci se știa de platformă, dar a fost ascunsă „sub preș”.

Din cauza acestei neglijențe, orașul se va alege cu un parc care va fi costat milioane de euro și în care nu vor crește niciodată copaci, arbuști!

Unde ar trebui să-și înfigă copacii rădăcinile? În beton? Dacă vreodată și-a făcut cineva speranțe că, în câțiva ani, ne vom plimba prin parc la umbra pomilor, mare greșeală a făcut!

Am observat cu stupoare că, din dorința gratuită de a impresiona oamenii cu acest parc, se plantează copaci și arbuști fie în mijlocul iernii, fie în luna mai, când aceștia sunt în faza de vegetație. Orice gospodar știe că se plantează doar toamna, iar studiile de specialitate confirmă acest lucru. Rata de succes ca să se „prindă” în altă perioadă este de sub 10%. În acest sens, aș vrea să văd și eu studiul de specialitate care justifică plantarea pomilor iarna, primăvara sau vara.

Eu, ca mulți alții, când spun parc mă gândesc automat la pomi, la vegetație și mai puțin la betoane. Din acest punct de vedere se poate concluziona că acest proiect este complet compromis și că este o bătaie de joc cu bună știință, la adresa locuitorilor acestui oraș.

Am o mare nelămurire și în ceea ce privește fondurile pentru plata realizări parcului, ținând cont că prin bugetul local vi s-a alocat o sumă mult mai mică decât cea prezentată. Dar chestiunea aceasta o voi discuta, mai pe larg, cu altă ocazie.

Proiectul numărul 2 – „Aleea Teilor”

Proiectul cumulează o grămadă de „minunății”. Cea mai supărătoare o constituie zidul care obturează vizibilitatea spre mare și care, inițial, avea 1.10-1.20 m de la cota finită a pavimentului, lucru pe care mi l-a confirmat, la momentul respectiv, șeful de șantier de la acea dată.

Când oamenii au început să pună întrebări cu privire la acest zid, ați răspuns așa: „zidul va avea doar 80 de cm”, ”este impus de Uniunea Europeană ca parapet de protecție„ și este  „măsură pentru a preveni surparea taluzului”.

Spre informarea dumneavoastră, pentru că presupun că nu i-ați mințit voit pe locuitorii orașului, vă aduc la cunoștința următoarele:

1. De când Romania a devenit membră a Uniunii Europene, toți proiectanții au fost obligați să-și însușească noile norme, iar acestea nu prescriu nicăieri că un parapet de protecție trebuie să fie neapărat un zid.
2. Acel taluz nu avea nevoie de consolidare. Este stabilizat de suficienta vegetație perenă, pentru a împiedica orice surpare.
3. Consolidarea unui taluz se face la baza acestuia, nu la vârf, în caz contrar se surpa cu tot cu consolidare.
4. Consolidarea se face sub pământ, nu deasupra lui.

Acestea fiind spuse, să trecem la momentul în care se dă „directiva” de a se retușa zidul prin tăiere.  

După montarea pavimentului de granit, s-a observat că minunăția de zid este strâmb din turnare! În locul unei linii drepte, pe teren s-a realizat o linie șerpuită, care nu seamănă deloc cu proiectul. Măsura reparatorie dispusă (de către cine?) a fost demolarea și refacerea porțiunilor neconforme – și aceasta după montarea pavimentului.

Dincolo de ridicolul situației, este discutabilă competența executantului care avea datoria să se asigure de liniaritatea zidului înainte de a trece la faza următoare!

În aceasta chestiune doar jurnalul de șantier poate oferi răspunsurile necesare.

Pe banii cui toată această „distracție”? Pe ce criterii ați ales executantul lucrării?

Dacă sunteți transparent în decizii, de ce nu dați numele celor ce-au greșit și nu indicați măsurile pe care le-ați luat în urma constatării acestor greșeli?

Proiectul numărul 3 – „Callatis – istorie la malul mării”

Aici am rămas fără cuvinte. Vă spun, de la început, că am urmărit ședințele Consiliului Local și, chiar dacă n-am avut și documentele de ședință, am putut să-mi fac o bună idee despre ceea ce se întâmplă. Așa că vă întreb: de ce nu ieșiți public în fața noastră să ne spuneți în ce procent este executată această lucrare și să precizați dacă cei care se ocupă de această lucrare au (sau nu) vreo competență în domeniu? Rezultatul dezastruos al acestui „mic” amănunt numit competența îl vedem cu toții când privim peste gard la cele două șantiere.

Modernizarea orașului prin „minunăția” de la sensul giratoriu „mare”.

Sunt curioasă dacă v-ați dumirit, într-un final, ce ați făcut acolo: s-a pornit de la „coloane specifice Cetății Callatis”, apoi s-a trecut la „coloane grecești” și, într-un final, la „templu roman”.

Proiectul este secret, ca toate celelalte, dar am găsit câteva imagini cu ceea ce ar fi trebuit să fie rezultatul final. Observ că cel ce a făcut respectiva lucrare a îmbinat cele doua tipuri de coloane, doric si ionic. Adică stil eclectic, nicidecum specific perioadei antice.

În realitate, la sensul giratoriu nu există niciunul din tipurile de coloane cunoscute, acolo înălțându-se falnic niște stâlpi rotunzi de beton, cu niște capiteluri supradimensionate, care nu respectă cu nimic arhitectura veche a cetății.

Singura structură circulară similară, din antichitate, din a cărei inspirație pot doar să presupun că provine lucrarea respectivă, este tholosul. Tholosul are origini antice grecești și a fost preluat, în timp, și de alte civilizații, dar nu a fost niciodată găsit la Cetatea Callatis. Funcțiunea predominantă, pentru tholosuri de dimensiunea celui realizat, era aceea de construcție funerară. Sinistru!

Proiectul dumneavoastră de suflet – spațiile verzi.

Ați îndepărtat „boscheții” de pe marginea drumurilor pe motiv că „sunt inestetici”… Dar nu ne spuneți și cum au ajuns în aceasta stare: orice lucru care nu este întreținut devine inestetic.

Acest gard viu avea un dublu rol: izola fonic și împiedica praful să intre în locuințele noastre. Toți avem mai mult praf în case după această operațiune.

Și dacă, în cazul gardului viu, să spunem că ați avut ceva argumente, cu pomii ce ați avut? De ce trebuia să fie distruși?

Încă mă mai plimb prin oraș tot căutând cei 1000 de pomi pereni plantați – conform declarației domnului Angelescu.

Poate ne lămuriți exact unde au fost plantați, pentru că noi, locuitorii acestui oraș, nu reușim să-i identificam.

Sensul giratoriu „mic” – unde avem de-a face cu o mare gluma și o mică bulină de care să ne împiedicăm,

și

„Triunghiul” de la intersecția străzii Oituz cu Strada Portului – un adevărat atentat la siguranța în circulație!

Așa se întâmplă când lucrările se fac din birou. Dacă s-ar fi venit pe teren, s-ar fi văzut că, pe partea stângă, există o clădire care obturează vizibilitatea. Așa că zilnic, ca mulți alții, sunt nevoită să ies cu mașina jumătate în șosea ca să mă pot asigura. Și aceasta la modul: „Dă, Doamne, să nu treacă vreunul cu viteză mare că praf mă face!”

…

Probabil vor sări mulți să spună: „dacă nu se face nu-i bine, dacă se face, iar nu-i bine”.

Nu sunt cârcotașă, doar cer responsabilitate. Vreau ca lucrurile să fie făcute corect, pentru că și eu plătesc taxe și impozite.

Oare cer mult, domnule primar?

Având în vedere ceea ce tocmai am enumerat mai sus și având în vedere că brusc acordați atenție locuitorilor Mangaliei, în ultimele două săptămâni, am speranța că vă veți face timp să oferiți câteva explicații”.

Alina Balea

2012. Început plin de speranță, avânt, nerăbdare și dorință de schimbare după un mandat presărat cu scandaluri (dizolvarea Consiliului Local, ședințe cu scântei, printre altele), delăsare (proiecte abandontate) și plătit polițe (amenzi, amenințări) model Tusac. Printre cei mai interesați de relansare și căpătare a unei doze vitale de Oxigen s-au aflat agenții economici locali, dar și cei din alte zone care sperau să pună bazele unor afaceri în sudul litoralului.

Tocmai de aceea, toate speranțele agenților economici au fost puse în brațele noii administrații, înfiripate în 2012, care s-a grăbit să le promită sprijin și liniște.

În acest sens, au fost organizate mai multe întâlniri cu oamenii de afaceri din oraș, cu investitorii din turism, s-au creat regulamente cu măsuri și sancțiuni stricte pentru cei care ar fi încercat să acționeze în defavoarea stațiunilor de interes național care aveau și încă au nevoie de reabilitare și șlefuire.

Optimismul plutea în aer, proiectele de modernizare a orașului și zonelor turistice erau așteptate cu nerăbdare, la fel realizarea unei agende de evenimente cultural-artistice menite să atragă un număr cât mai mare de turiști. De asemenea, se spera că activitățile de agrement, de creare a unor posibilități de destindere, altele decât plimbările pe faleză, băile de soare și spectacolele cu manele, vor apărea și vor fi promovate insistent.

Au urmat inspecțiile prin stațiuni, la care au participat edilul, unii consilieri locali, dar și o armată de funcționari publici care aveau misiunea de a nota problemele găsite pe teren, cu scopul logic de a fi rezolvate. Agendele funcționarilor s-au umplut, numai că, încet-încet, timpul a trecut, iar neregulile și necesitățile consemnate au rămas pe hârtie.

Visul ieșirii din impas părea și mai aproape de concretizare  o dată cu venirea la Primăria Mangalia a unor funcționari și investitori din Israel, Cipru și Turcia. Mai mult, primarul ne-a dat asigurări că vor fi deschise făbricuțe la Mangalia, că vor fi create locuri de muncă, și că cei mai interesați sunt afaceriștii din orașul Karmiel. Potrivit declarației edilului, orașul Karmiel (Israel) ”are 50.000 de locuitori și 110 fabrici funcționale, iar în curând înfrățirea cu Mangalia va conduce la deschiderea unor microîntreprinderi în sudul litoralului”.

Timpul a trecut, dar nu și-a făcut apariția nicio fabrică, nu s-a creat niciun loc de muncă și n-a existat nicio preocupare pentru relansarea turismului din sudul litoralului.

Firmele mici, ”ajutate” să-și închidă porțile

Dimpotrivă, declinul s-a instalat cu repeziciune, astfel că în toate sezoanele estivale care au trecut le-am oferit turiștilor trotuare denivelate, buruieni cât hotelurile, șantiere în lucru inestetice și zgomotoase, praf în cantități industriale, evenimente artistice slabe sau neanunțate din timp, motiv pentru care au reunit un număr infim de spectatori.

Deoarece investesc în turismul din stațiuni, creează locuri de muncă, fie și temporar, hotelierii au semnalat, în fiecare an, primarului Mangaliei lipsa infrastructurii, prezența spațiilor verzi neîngrijite, iluminatului public precar, numai că în loc să primească înțelegere și sprijin, s-au trezit cu un potop de critici și acuze. Mai mult decât atât, agenții economici s-au trezit amendați, li s-au impus taxe mari și li s-au împărțit tot felul de avertismente.

La ședința de bilanț a sezonului estival 2015, discuțiile în contradictoriu dintre întreprinzători și autorități au atins apogeul. Deși venit în calitate de invitat al Bursei de Turism, edilul Cristian Radu a prezentat, cum altfel, decât pe un ton răstit, o situaţie a hotelurilor din staţiuni, dar şi a gradului de încasare a taxelor şi impozitelor de la agenţii economici. Agenții economici au fost apostrofați că nu-și plătesc datoriile, iar în privința problemelor semnalate s-a spus, senin, că Primăria nu le poate rezolva pe toate!

În replică, reprezentanții Federației Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR)

Mohamad Murad, președinte, Nicolae Bucovală, prim-preşedinte, Nicu Moroianu şi Virgil Stancu, vicepreşedinţi,  i-au reamintit, ferm, edilului lipsa de implicare în revigorarea stațiunilor unde investesc milioane de euro pentru turismul din zonă, dar și promisiunile neîndeplinite care le-au fost împărțite cu generozitate în fiecare an.

Discuții aprinse între aceiași protagoniști au avut loc și la o recentă ședință a Consiliului Local, când, regretabil, investitorii au rămas tot cu revolta, dovadă că și acest sezon 2016 va sta sub semnul indiferenței autorităților.

Și mai grav, deși cerute de către investitori, situația banilor încasați din taxele speciale ( de liniște, promovare și cea verde), cât și situația privind modul în care aceștia au fost utilizați pentru stațiuni, nu au fost niciodată prezentate de către primar. Și întâmplarea face, că sumele încasate nu au fost deloc mici, numai că s-a preferat ca stațiunile să poarte în continuare haina ponosită a nepăsării.

Mai mult decât atât, taxele mari, amenzile usturătoare și lipsa infrastructurii au dus la închiderea multor societăți mici care asigurau traiul a sute de familii.

Este halucinantă strategia de sufocare a firmele din Mangalia, care contribuie, atât cât pot, la salvarea de la colaps a economiei municipiului, în condițiile în care numărul șomerilor este în creștere, posibilitățile de găsire a unui loc de muncă sunt aproape nule, iar șansa deschiderii unor făbricuțe este irealizabilă, în acest context de respingere a oricărui sprijin din partea autorităţilor locale.

Însă în timp ce firmele din Mangalia fie trag targa pe uscat, fie s-au ales cu punga pe cap, cele cu sedii în alte zone din județ sau din țară au obținut, și încă obțin, tot ajutorul necesar pentru a prospera.

Și atunci, nu putem să nu ne întrebăm de ce atâta dispreț la adresa acestui oraș, de ce atâta sfidare, de ce atâta răutate?! Și mai uluitoare este aparenta grijă față de urbe, concretizată prin dorința de a o mai conduce și în următorii ani, cu toate că timpul a demonstrat că cele care au dominat au fost blocajul, amenințarea, sancționarea și invocarea trecutului.

Campania electorală care, la Mangalia, se anunţa una lipsită de incidente, iată că începe să ia o turnură ceva mai animată. În noaptea de 21-22 mai, persoane rămase neidentificate, au inscripţionat mai multe obiective din localitate: peretele unui bloc aflat în imediata vecinătate a Casei de Cultură, un imobil din zona Căminelor DMHI, dar şi celebrul zid care, la ora actuală, se ridică pe faleza din localitate. Toate cele trei mesaje au fost îndreptate împotriva actualului primar al Mangaliei, Cristian Radu.

Potrivit şefului Poliţiei Locale Mangalia, Mihai Angelescu, actele de vandalism au fost îndreptate împotriva primarului în funcţie, Radu Cristian, cazul fiind preluat de către Poliţia Naţională, în vederea continuării cercetărilor.

În cazul în care vor fi descoperiţi, cei vinovaţi de aceste manifestări vor fi sancţionaţi potrivit legii: „Pe legea privind liniştea şi ordinea publică se pot da amenzi de la 100 de lei la 500 de lei. Având în vedere că este, însă, vorba despre vandalizarea domeniului public, vorbim deja despre un caz penal”, ne-a declarat Mihai Angelescu.

În cursul acestei zile, două dintre aceste mesaje au fost şterse, însă cel de pe zidul de pe faleză poate fi, încă, văzut, de localnici şi turişti.

22 mai, orele 10.30

„JURNAL – MĂRTURII ȘI FOTOGRAFII ETNOGRAFICE” – Proiect internațional înscris în CAEN 2016 la poziţia 26 – SIMPOZION – Concurs, Sala „Ambasador”

COORDONATORI: prof. Ramona BUZEA, prof. Adriana POPESCU

26.05.2016, ora 11:00

„LES BOURGEONS DE PRINTEMPS” – Concurs de Limbă franceză – Corpul B/Str. Oituz nr. 2

COORDONATOR: prof.Viorica GHERGHINOIU, prof. Erhan CHIAMIL

26.05.2016, ora 11 :00

„FLASH MOB – Constantin Brâncuși”, Școala Gimnazială “Gala Galaction”- Corpul B/Str. Oituz nr 2

COORDONATOR:prof.Andreea RUSU

27.05.2016, ora 10 :00

„CROSUL Galactian – Gala 30”, Școala Gimnazială “Gala Galaction”- Corpul B/Str. Oituz nr 2

COORDONATOR: prof.Maria CRISTIAN, prof. Constantin ZELCA

01.06.2016

„Detectivii frumosului” – concurs grafică, desen, fotografie, pictură – expoziție, Școala Gimnazială “Gala Galaction”- Corpul A/Sos. Constanței, nr 27

COORDONATOR: ppîp. Adina Bureață

01.06.2016

„ATELIERUL BRÂNCUȘI” – concurs de grafică, desen, colaj, pictură, modelaj – expoziție, Școala Gimnazială “Gala Galaction”

COORDONATORI: prof.Ancuța IACOB, prof. Elena-Luminița CÂRSTEA

01.06.2016

„Concursul MEȘTEȘUGAȘUL, pasiune și îndemânare”, Școala Gimnazială “Gala Galaction”- Corpul A/Sos. Constanței, nr 27

COORDONATOR: ppîp Adina Munteanu, ppîp Elfride Chiriac, ppîp Adriana Dobre, ppîp                 Mihaela Voroneanu

03.06.2016

Flash mob„Zâmbește și dăruiește”, Școala Gimnazială “Gala Galaction”- Corpul A/Sos. Constanței, nr 27

COORDONATOR: ppîp Aura Dumitru, ppîp Nila Chiriac, ppîp Georgiana Simionov, înv. Rada Șerban

10.06.2016  ora 10:00

CUPA TRANSMISIBILĂ “GALA GALACTION ” fotbal și handbal, Școala Gimnazială “Gala Galaction”- Corpul B/Str. Oituz nr 2

COORDONATOR: prof. Maria-Eugenia CRISTIAN, prof. Constantin ZELCA

Premierea 12.06.2016, ora 10.00

CONCURSUL de creație literară „GALACTEEA”,CAER 628, la clasele IV-VIII, ediția a XVI-a, Școala Gimnazială “Gala Galaction”- Corpul B-C/Str. Oituz nr 2

COORDONATORI: prof.Elena PETCU,  prof. Violeta LICA

16.06.2016, ora 18:00

„GALA GALACTIENILOR DE 5 STELE” predarea cheii și întâlnire cu absolvenții școlii noastre, Centrul cultural Euxin

COORDONATOR: dir. Adriana POPESCU

17.06.2016

„GALA 30” revista ediției aniversare, Școala Gimnazială „Gala Galaction”

COORDONATOR: prof. Violeta LICA, prof. Anișoara FEFEA

Comunicat de presă

  ALDE Mangalia condamnă hotărât actele de vandalism săvârşite asupra domeniului public. Îi solicitam domnului primar Radu Cristian, precum și șefului Poliției Locale să pună de urgență la dispoziția opiniei publice înregistrările celor 400 de camere ale sistemului de supraveghere video, plătit din banii cetățenilor Mangaliei. Este momentul ca acest proiect atât de lăudat de actuala administrație locală și pentru care s-au cheltuit sume importante, să-și arate utilitatea.

Îi solicitam de asemenea domnului primar Radu Cristian să prezinte public responsabilii cu paza șantierului Aleea Teilor, pe care se află materiale scumpe, plătite din banii locuitorilor Mangaliei, scule si utilaje, precum și măsurile întreprinse împotriva acestora. Este greu de crezut că un asemenea act de vandalism a putut avea loc fără implicarea celor care ar trebui să fie responsabili cu paza acelei zone.

Totodată îi cerem primarului Municipiului Mangalia să-și ceară public scuze, în nume personal precum și în numele echipei domniei sale pentru acuzele pe care le-au adus membrilor ALDE în spațiul virtual referitor la acest incident. Țin pe această cale să-i amintesc domnului primar că, în 2012, făceam parte din aceeași echipă și nu am uitat cum își tăia singur bannerele pentru a se victimiza. Îi solicitam să înceteze cu aceste tehnici de victimizare, dezinformare și manipulare și să avem o campanie constructivă, bazată pe respect, proiecte și soluții pentru orasul Mangalia.

Anul acesta, la Venus, vom avea o dubla competiţie, în aceeaşi zi: ETU Balkan Championship şi Callatis NoStress Triathlon, care va reprezenta şi deschiderea circuitului 140 de bătăi pe minut Romanian Triahlon Series.

ETU Balkan Championship va deschide „balul“ cu sportivi de elită din mai multe ţări, pentru ca, apoi, să se desfăşoare Callatis NoStress Triathlon.

Aflat deja la a 6-a ediție la mare, NO STRESS TRIATHLON va oferi, în deschiderea unui nou sezon turistic la malul mării, o nouă provocare amatorilor de mișcare: înot în mare, în dreptul Hotelului Perla Venusului, traseu de bicicletă – SPRINT (4 ture) şi OLIMPIC (8 ture) şi alergare pe asfalt, pe Cordonul Saturn Venus. Tura de alergare are 2,5 km şi se vor face 2 ture la Sprint, respectiv 4 ture pentru Olimpic.

Program:

Ora 09:00 – START Callatis NoStress Balkan Championship, SPRINT. Participa sportivii de elita din: România, Grecia, Turcia, Croatia, Serbia, Bulgaria, Ucraina.

Ora 11:30 – START Callatis NoStress Triathlon Şosea:

– Etapa 2 din Circuitul National de Triathlon de Sosea sustinut de FRTRI si 140 batai pe minut;

– Categorii distincte: SUPER LIGA/ AMATORI/PRIMUL meu triathlon

– Distante: SPRINT (750/20/5) sau OLIMPIC (1500/40/10)

– Locul perfect sa debutezi in triathlon, prin categoria speciala „Primul meu triathlon ” – competitie intre debutanti

– Traseu de bicicleta inchis circulatiei;

– Individual (masculin, feminin) si stafeta (masculin, feminin, mixt, corporate, family).

Școala Generală nr. 5 ”Gala Galaction”, în colaborare cu Fundația ”Callatis”, a găzduit, în cadrul Complexului Ambasador din Neptun,  a V-a ediție a proiectului ”Jurnal – mărturii și fotografii etnografice, înscris în Calendarul activităților naționale 2016. Partenerii acestui program sunt Ministerul Educației și Cercetării Științifice și Inspectoratul Școlar Județean Constanța.

La eveniment au participat coordonatoarele proiectului, prof. Ramona Buzea, directoarea Școlii nr. 5, prof. Adriana Popescu, respectiv prof. Vianora Avădanei, scriitoarea Emilia Dabu, președintele Clubului Artelor ”Solteris”, directoarea Colegiului Economic, prof. Simona Ciobănel,  președintele Fundației ”Callatis”, Zanfir Iorguș, cadre didactice.

Potrivit inițiatoarei proiectului, ce vizează păstrarea și promovarea tradițiilor românești, prof. Ramona Buzea ”Ideea acestui proiect mi-a venit în urmă cu 5 ani, conștientizând condițiile industrializării, urbanizării, globalizării și progresului tehnologic ce antrenează pierderi ireversibile în patrimoniul culturii tradiționale. Acest program urmărește recuperarea unor elemente valoroase mizând pe valențele fotografiei, cât și pe mărturii scrise ce constă în lucrări, referate etc. În cadrul proiectului se desfășoară un concurs de arte plastice și artă fotografică cu tema ”Fotografie etnografică”, în care grupul țintă sunt elevi ai claselor V-XII și studenți”, a declarat prof. Ramona Buzea.

Persoanele implicate în acest proiect și-au propus o modalitate de valorizare și perpetuare a artei și tradițiilor împletind aportul cadrelor didactice cu cel al elevilor.

Prezent la eveniment, președintele Fundației ”Callatis”, Zanfir Iorguș a precizat faptul că din 1996, de când a fost înființată această această structură, a sprijinit cultura, educația, sportul, dar și asistența socială. ”De fiecare dată, când eram scos la tablă, am avut emoții, pe care le încerc și acum, însă am un profund respect pentru profesori. Timp de 20 de ani, fundația pe care o conduc a susținut sute de acțiuni prin care a fost sprijinită Educația. Pentru mine, lucrul cel mai important îl reprezintă stoparea abandonului școlar. Copiii sunt viitorul și trebuie susținuți pentru a studia. Distincția pe care mi-ați acordat-o astăzi, respectiv Diploma de Excelență, mă onorează și obligă în același timp să continui să acord susținere acestui domeniu de activitate. Nu trebuie să ne oprim aici, dimpotrivă trebuie să acordăm mai multă atenție Culturii și Educației, care, în zilele noastre, au cam fost lăsate în urmă. Propun chiar înființarea, la Mangalia, a unui muzeu al fotografiei. Cu ajutorul cadrelor didactice, și al cetățenilor, în general, putem reuni mai multe imagini, bucățele de istorie ale orașului pentru a le expune ca o mărturie a trecerii noastre aici, la malul mării. Oamenii de cultură trebuie să aibă un cuvânt puternic de spus în societate. Intelectualii din Mangalia nu au reușit să se exprime la adevărata lor valoare și de aceea este necesară o strânsă colaborare între toate ONG-urile ce funcționează la Mangalia”, a declarat Zanfir Iorguș.

Directoarea Școlii nr. 5, prof. Adriana Popescu a anunțat că acest eveniment este inclus în manifestarea Zilele ”Gala Galaction”, care a ajuns la cea de a XVII-a ediție. În cadrul acesteia, au loc competiții sportive, sesiune de comunicări, concursuri la matematică și alte materii, dotate cu premii consistente destinate elevilor participanți. Toţi cei prezenţi au fost încântaţi să constate, înaintea sesiunii de comunicări, măiestria elevilor galactieni de la Ansamblul „Muguri de Folclor“, coordonaţi de prof. Georgiana Simionov, într-un spectacol de dansuri populare.

Muzeul de arheologie „Callatis” Mangalia a organizat sâmbătă seară mai multe manifestări culturale, în cadrul proiectului național „Noaptea Muzeelor”. În acest context, primarul Radu Cristian a declarat că anul acesta vor demara lucrările de modernizare a muzeului. Proiectul va fi implementat cu fonduri UE şi vizează extinderea şi modernizarea expoziţiei de bază, amenajarea de noi spaţii, precum şi valorificarea monumentelor istorice din incintă. Astfel, întregul spațiu actual va fi regândit, iar clădirea va beneficia de un nou etaj. Aici va fi amenajat un laborator de restaurare a exponatelor, o minisecţie de istorie modernă și contemporană, precum şi o galerie de artă pentru artiştii locali sau pentru expoziţii temporare. „Întregul concept de modernizare va fi corelat cu restaurarea siturilor arheologice din oraş, astfel încât patrimoniul cultural şi istoric al Mangaliei să fie pus în evidenţă la adevărata sa valoare. În perioada următoare vom finaliza proiectul de valorificare turistică a zidurilor a fostei Cetăţi Callatis. Totodată, am întocmit documentația tehnică aferentă proiectului de modernizare a Casei de Cultură, precum şi un proiect de amenajare şi introducere în circuitul turistic a Movilei Documaci. Toate acestea se vor realiza cu bani europeni, aceasta fiind cea mai importantă sursă definanţare pentru valorificarea patrimoniului cultural şi istoric al Sudului Judeţului Constanţa”, a mai declarat edilul Mangaliei.

La Mangalia, unica instituţie inclusă în evenimentul internaţional „Noaptea Muzeelor“ a fost Muzeul de Arheologie Callatis. Aici, organizatorii, totodată gazde ale zecilor de localnici, dar şi ai turiştilor atraşi de spectacolele inedite şi de surprizele pregătite, au îndrumat vizitatorii către workshopurile de modelaj, de coafat în manieră antică, de costumat precum vechii greci.

Potrivit directorului Centrului Cultural „Euxin“, dr. Tatiana Odobescu, cei ce au călcat pragul Muzeului Callatis, au avut parte de o serie de surprize, în cea de a 12-a ediţii a evenimentului internaţional „Noaptea Muzeelor“: „În cadrul workshopurilor organizate în această noapte cea mai mare priză la public a avut-o o prezentarea 3D a proiectului „Hărţile Timpului“, reconstituiri antice ale unor aşezări antice din vechea cetate a Callatisului. Nu în ultimul rând, tineri ai Trupei „Thaliamar“, îndrumaţi de Aura Mircea, au prezentat fragmente de teatru antic, costumaţi ca acum două mii de ani, bucurându-se de un mare succes”.

Noaptea Muzeelor a ajuns, anul acesta, la cea de a 12-a ediţie, fiind iniţiată de Ministerul Culturii şi Comunicării din Franţa și patronată în prezent de Consiliul Europei, de UNESCO şi de Consiliul Internaţional al Muzeelor. Milioane de europeni au sărbătorit, în peste 3.000 de muzee, acest eveniment.

Vineri, 20 mai 2016, la ora 18.00, într-o locație deosebită (Clubul Nautic Mangalia), Fan®Omania a pregătit un eveniment inedit: O scrisoare pentru sufletul tău!. Titlul ascunde mai multe seri de lectură, organizate cu scopul de a înlesni dialogul dintre scriitorii locali și cititori, un dialog gândit ca o trecere de la cuvântul scris la cel rostit, ca o conversație lejeră între cel care scrie către cel al cărui suflet s-a înălțat citind.

Primul invitat al acestei serii de evenimente a fost Dora Alina Romanescu, membru al Uniunii Scriitorilor din România, autoare a 12 volume (romane, proză, povestiri). Au susținut-o îndeaproape prietenii: poeta Emilia Dabu, Mariana Bolcheș (membru de onoare a Solidarității Culturale pentru România ARS XXI), consilierul Dănuț Moldovan, foști colegi de serviciu ai scriitoarei și mulți cititori.

Organizatorul, prof. Magdalena Iacob, a deschis seara cu o scurtă lectură biografică și din aprecierile altor scriitori la adresa invitatei. La întrebarea ”Cine ești, Dora Alina Romanescu?”, scriitoarea a răspuns în limbajul specific ”Sunt o picătură de ploaie…”. A urmat prezentarea fiecărei cărți și a ideii care a dus la apariția ei. Autoarea a recunoscut că este o foarte bună ascultătoare, de aceea cărțile ei spun povești adevărate.

Despre Dora Alina Romanescu au vorbit Emilia Dabu, ea fiind cea care a îndemnat-o să publice și care i-a prefațat aproape toate volumele. Mariana Bolcheș i-a oferit din partea fundației Solidaritatea Culturală pentru România ARS XXI o diplomă de excelență și un cristal, ca simbol al rezistenței în timp a frumoaselor cuvinte așternute pe hârtie. Dănuț Moldovan a mulțumit pentru faptul că scriitoarea i-a dăruit o scurtă povestire, în care a menționat modul în care au colaborat pentru sprijinirea a peste 300 de copii preșcolari să urmeze cursuri opționale. Dar nu acest lucru l-a onorat, deoarece gestul a venit ca răspuns firesc la o inițiativă caritabilă, ci pentru că această mențiune făcută într-o carte publicată asigură unui om nemurirea. ”Este cel mai mare dar pe care un scriitor îl poate face unui om”, conform spuselor sale.

Cititorii au primit în dar ultima carte a Dorei Alina Romanescu, au îmbrățișat-o și au continuat dialogul la un pahar de șampanie.

Sub emblema ”Nopți Albe la Marea Neagră” seria dialogurilor cu scriitorii și artiștii Mangaliei va continua.

Prof. Magdalena Iacob

Ortodocsii si catolicii ii serbeaza pe 21 mai pe Sfintii Imparati Constantin si Elena, datorita carora crestinismul a devenit religie permisa, jertfele sangeroase au fost interzise si duminica a fost stabilita zi de odihna in Imperiul Roman.

Pentru ziua de 21 mai (Sfintii Constantin si Elena) exista o serie de obiceiuri si superstitii care fac referire la vara ce urmeaza sa-si faca aparitia:

– multi agricultori nu lucreaza de Sfintilor Constantin si Elena, pentru a evita pagubele aduse holdelor de pasarile cerului; in unele regiuni ale rarii este ultima zi in care se mai poate semana porumb, ovaz si mei, deoarece, in popor, se vorbeste ca tot ce se seamana dupa aceasta zi se va usca;

– podgorenii respecta ziua de Constantin Graur in ideea ca, daca vor munci, graurii le vor distruge strugurii;

– ziua de 21 mai (Sfintii Constantin si Elena) este ziua in care pastorii hotarasc cine le va fi baci, unde vor amplasa stanele si cine le va pazi pe timpul pasunatului;

– femeile, pentru a alunga duhurile rele si necurate, tamaie si stropesc cu aghiasma; pentru a se apara de forte malefice, taranii aprind un foc mare si stau in jurul lui, prin acest foc obisnuiesc sa treaca si oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cat vor sta la stana.

In calendarul popular, sarbatoarea Sfintilor Constantin si Elena este o sarbatoare a pasarilor de padure, numita Constantin Graur sau Constantinul Puilor.

Cercetatorii sunt de parere ca deciziile imparatului Constantin in favoarea crestinismului s-au datorat mai ales mamei sale, Elena, care, „cu mana de fier si credinta tare”, s-a aflat in permanenta in umbra unicului sau fiu.

Flavia Iulia Helena s-a nascut in provincia Bitinia, ca fiica a unui hangiu. Ea s-a casatorit in anul 270, cand avea 16 ani, cu generalul roman Constantiu Chlorus, iar in 272 l-a nascut pe Constantin, in localitatea Naissus (in Serbia de astazi). In 293, imparatul Diocletian i-a poruncit lui Constantiu sa divorteze si l-a numit Cezar pentru Imperiul Roman de Apus. In aceasta calitate, el s-a casatorit cu Teodora, fiica vitrega a imparatului Maximian, cu care a avut inca sase copii.

Elena nu s-a recasatorit si a trait in umbra, departe de atentia publica, dar aproape de fiul sau, pe care l-a sprijinit cu dragoste si afectiune. In anul 306, fiul sau a fost proclamat de armata romana drept august al imperiului, imediat dupa moartea lui Constantiu Chlorus. El si-a readus mama la curtea imperiala, conferindu-i titlul de „Nobilissima Femina” (Doamna prea nobila).

In anul 325, Constantin i-a oferit mamei sale cea mai mare distinctie pe care o putea primi o femeie, aceea de „Augusta”. In anul 325, Sfanta Elena a plecat intr-o expeditie la Ierusalim, pentru a gasi Sfanta Cruce pe care fusese rastignit Iisus Hristos.

In acele vremuri, Ierusalimul se afla in reconstructia inceputa de imparatul roman Adrian, dupa dezastrul produs de revolta iudaica din anul 70. Imparatul Adrian construise la mormantul lui Iisus Hristos, aproape de Golgota, un templu pagan inchinat zeitei Venus.

Locul era cel mai indicat pentru inceperea cautarilor, asa ca Elena, insotita de Macarie, episcopul Ierusalimului, au hotarat daramarea templului si efectuarea sapaturilor, care sa scoata la lumina cel mai cinstit obiect crestin. In urma acelor sapaturi au gasit trei cruci, dar nu puteau sa o identifice pe cea pe care fusese rastignit Iisus, de aceea le-au atins de un mort. Acesta ar fi inviat in momentul in care a fost atins cu Crucea Domnului, potrivit unor traditii. Episcopul Macarie a aratat crucea multimilor adunate si, de atunci, se praznuieste pana astazi Inaltarea Sfintei Cruci la 14 septembrie.

Imparateasa Elena a luat cu ea o parte din Crucea Domnului, precum si piroanele care ar fi fost folosite la rastignirea lui Iisus, pe care le-a pus in capela palatului. In perioada petrecuta la Ierusalim, imparateasa Elena a inceput constructia unor biserici la mormantul Domnului (Biserica Invierii), in Betleem sau pe muntele Maslinilor.

Dupa ce si-a petrecut ultima etapa a vietii la locurile sfinte, Elena a murit in anul 330. Sicriul ei, o adevarata bijuterie artistica, poate fi admirat la Muzeul Vaticanului.

Sfanta Elena s-a bucurat dintotdeauna de o evlavie deosebita din partea crestinilor. Numele ei, care se traduce ca „faclie”, „torta”, „stralucirea soarelui”, este purtat de nenumarate credincioase. In cinstea ei s-au ridicat biserici, manastiri, asezaminte teologice sau sociale. Ea a fost si ramane un simbol de puritate, dragoste parinteasca, nadejde si credinta autentica.

Pentru grija pe care a aratat-o saracilor si oamenilor simpli, pentru preocuparea fata de problemele crestinismului, dar si pentru evlavia si credinta puternica, imparateasa Elena este cinstita ca sfanta in intreaga crestinatate.

Sfanta Elena este si ocrotitoarea arheologilor, datorita demersului ei de a cauta crucea pe care a fost rastignit Iisus Hristos. In decursul domniei sale, Sfantul Constantin cel Mare a luat o serie de hotarari care au schimbat soarta crestinismului.

Astfel, in anul 312 a avut loc batalia de la Podul Vulturului, in care Constantin l-a invins pe Maxentiu. Istoricul Eusebiu de Cezareea, biograful lui Constantin, si apologetul Lactantiu au descris viziunea pe care imparatul a avut-o inainte de lupta. El a vazut pe cer, ziua, o cruce luminoasa, deasupra soarelui, cu inscriptia „in hoc signo vinces” (prin acest semn vei invinge). Noaptea, i s-a aratat Iisus Hristos in vis, cerandu-i sa puna pe steagurile armatei sale Sfanta Cruce, ca semn protector in lupta care urma. Acest steag care purta insemnul crestin s-a numit labarum.

Sfintii Constantin si Elena: Convertirea imparatului Constantin la religia crestina este legata de foarte multi cercetatori de acest eveniment. In ianuarie 313, imparatul Constantin cel Mare a dat un act prin care crestinismul a devenit „religio licita”, adica religie permisa, la fel ca celelalte religii din imperiu. Mai mult, convins de valoarea religioasa si morala a doctrinei crestine, a recomandat-o tuturor. Insa Constantin nu a declarat crestinismul religie de stat, cum gresit se afirma uneori.

Acest pas a fost facut in anul 380, de imparatul Teodosie cel Mare. In anul 325, Imparatul Constantin cel Mare a convocat primul Sinod Ecumenic, in localitatea Niceea (in Turcia de astazi). Avand ca prioritate pastrarea unitatii Imperiului Roman, imparatul i-a chemat pe toti episcopii bisericii pentru a se hotari in problema ereziei lui Arie. Acesta sustinea ca Iisus Hristos nu este fiul lui Dumnezeu, ci este „prima creatura a Tatalui”.

La acest sinod au participat, conform traditiei, 318 parinti, printre care sfintii Atanasie cel Mare, Nicolae al Mirelor, Spiridon al Trimitundei, Pafnutie Egipteanul si Osiu de Cordoba. Sinodul a stabilit „dumnezeirea Fiului”, compunand totodata primele sapte articole din Crez, a fixat data Pastilor (prima duminica dupa luna plina, dupa echinoctiul de primavara) si a dat 20 de canoane referitoare la disciplina bisericeasca.

La sfarsitul lucrarilor, cand Osiu de Cordoba a rostit pentru prima oara Crezul, Constantin a spus: „Da, acesta este adevarul. Nu sunt teolog, dar simt ca aici este adevarul. Sunt convins ca nu voi l-ati facut, ci Dumnezeu care a lucrat cu voi”.
In aceeasi perioada, imparatul Constantin a construit o cetate impresionanta pe malul stang al Bosforului, pe locul vechii cetati Bizantion. Cetatea, care ii va purta numele (Constantinopol), a devenit noua capitala a imperiului, care a rivalizat cu vechea Roma. Aici a fost zidita mareata catedrala inchinata Sfintilor Apostoli.

Pe langa aceste masuri, imparatul Constantin a dat o serie de legi prin care a venit in ajutorul crestinilor. In 312 a generalizat duminica drept zi de odihna in intregul imperiu, in 317 a inceput sa bata moneda cu monograma crestina, i-a scutit pe preotii bisericii de impozite si de armata, a interzis practicare a jertfelor sangeroase si a oferit crestinilor edificii imperiale pentru practicarea cultului.

Imparatul Constantin cel Mare a fost botezat pe patul de moarte de episcopul Eusebiu de Cezareea, biograful si apropiatul sau. A murit la scurt timp, in Nicomidia, si a fost inmormantat in Constantinopol, in biserica ctitorita de el. In traditia populara se vorbeste despre imparatii Constantin si Elena ca despre parintii Sfintei Cruci.

In calendarele populare, aceasta zi era cunoscuta mai degraba sub numele de „Constantin Graur” sau „Constantinu Puilor”, pentru ca, din aceasta prima zi a verii, pasarile din padure incep sa-si invete puii sa zboare, dupa ce li s-a dezlegat glasul la Vlasie (11 februarie), s-au imperecheat si si-au construit cuiburile la Dragobete (24 februarie).

Oamenii trebuie sa tina sarbatoarea, pentru ca puii din gospodarie sa nu fie mancati de ulii. In ziua Sfintilor Constantin si Elena este bine sa nu se lucreze, pentru ca holdele si strugurii sa nu fie distrusi, iar pana in 21 mai trebuie sa fie semanate porumbul, ovazul si meiul, potrivit traditiei populare.

(protv.ro)

Piaţa imobiliarelor cunoaşte, potrivit experţilor din zona sudului litoralului, o uşoară revigorare a preţurilor, după o perioadă însemnată de timp, în care trendul a fost unul continuu descendent. Programul “Prima Casă” a fost cel care a reuşit să menţină pe linia de plutire piaţa a imobiliarelor, dar şi investiţiile făcute de oameni cu dare de mână, din ţară şi din străinătate, care şi-au cumpărat, la malul mării, apartamente de vacanţă.

Potrivit agenţilor imobiliari din zonă, primăvara este anotimpul în care preţurile la case şi la terenuri încep să crească. Cu toate acestea, comparativ cu anii 2007-2008, când a avut loc boom-ul imobiliar în toată România, apartamentele, casele, dar şi terenurile pot fi achiziţionate, în sudul litoralului, cu preţuri chiar şi cu 50% mai ieftine.

În acest moment, preţul unei garsoniere de circa 20 metri pătraţi, într-o zonă periferică, este de 10.000 de euro, dar poate ajunge şi la 35.000 de euro în zone centrale. Un apartament cu două camere, confort 3, într-o zonă mai slab cotată este de 17.000 de euro, putând ajunge şi la 40.000 de euro pe strada Rozelor sau pe Bulevardul Callatis. Pentru trei camere, proprietarii apartamentelor situate în zone periferice cer între 34.000 de euro şi 42.000 de euro, iar pentru un imobil identic, central, aceştia solicită între 40.000 de euro şi 45.000 de euro. Apartamentele cu patru camere au preţuri cuprinse între 37.000 de euro şi 45.000 de euro, însă acestea sunt cel mai puţin căutate de către cumpărători.

Casele vechi, cu trei camere, în carierele mărginaşe au preţuri cuprinse între 35.000 de euro şi 45.000 de euro. “Casele noi, cu etaj, precum şi vilele, au preţurile fixate în funcţie de zonă, amplasament, materialele folosite la construcţie şi dotările interioare. Cele mai ieftine sunt cele la gri sau la roşu, pe care le puteţi găsi chiar şi la 40.000 de euro, cu un teren aferent de 500 de metri pătraţi“, afirmă Daniela Mureşan, managerul general al unei firme de imobiliare din Mangalia. “Avem, însă, şi vile la cheie, cu toate dotările, la 300.000 de euro”.

Cele mai valoroase vile sunt cele situate pe malul mării, în curtea spitalului: acestea au cel puţin cinci camere şi sunt complet mobilate.

În ceea ce priveşte terenurile extravilane şi, în special cele agricole, acestea sunt cele mai căutate de pe întreaga piaţă imobiliară. Este unica piaţă imobiliară care a crescut constant, în ciuda crizei economice. În momentul în care, la agenţiile imobiliare apare o ofertă pentru terenuri agricole, cumpărătorii profită imediat de ea, iar anunţul nu zăboveşte pe site-urile de specialitate mai mult de o săptămână.

Foarte puţini investitori gândesc pe termen lung

De ani de zile, litoralul sudic aşteaptă să fie redescoperit de turiştii români, dar mai ales de cei de peste hotare. Şi, tot de decade întregi, unităţi hoteliere, unele cu o capacitate de sute de locuri de cazare, sunt lăsate în paragină, din cauza unor aşa zişi investitori, în fapt persoane ce nu au avut absolut nimic de a face cu turismul şi care au căutat doar un profit rapid, pe termen scurt. Cel mai bine iau pulsul investiţiilor în turism agenţii imobiliari, care, de la an la an, constată atât lipsa de interes unor patroni care şi-au abandonat activele, lăsându-le în voia sorţii, cât şi interesul crescut al altora pentru anumite staţiuni.

Daniela Mureşan este de părere că, deocamdată, românii cu bani sunt în căutarea unor afaceri rapide, generatoare de profit imediat, fiind mai puţin interesaţi de investiţii pe termen lung. „La polul opus sunt investiţii masive realizate în ultimii ani, care au ridicat staţiuni, precum Venus, ce are, la ora actuală, toată paleta de oferte turistice, de la două la cinci stele. Un concept nou pentru ţara noastră, dar larg răspândit în staţiuni precum cele din Antalia, de exemplu, este cel al proprietăţii temporare. Este cazul unui complex turistic din 23 August, unde, pe câteva hectare, a fost ridicat un complex de apartamente achiziţionate prin această metodă şi care dispune de absolut toate cele necesare unui sejur de cinci stele”, a declarat, pentru „Ediţia de Sud”, managerul general al agenţiei imobiliare, Daniela Mureşan.

Urmare a lucrărilor de amenajare a bulevardului Tomis, pentru eliminarea stâlpilor de pe porţiunea aflată în reabilitare, şi trecerea cablurilor în subteran, astăzi – 20 mai 2016, începând cu ora 15.00 se vor sista transmisiunile de date, internet şi voce ale furnizorilor, pentru o perioadă de aproximativ 3 ore. Astfel, vor fi întrerupte transmisiile de date între sediul central SC RAJA SA de pe strada Călăraşi şi casieriile RAJA din municipiul Constanţa. În aceste condiţii, casieriile RAJA se vor închide astăzi, începând cu ora 15,00.

Comunicat ALDE-Mangalia

An de an se iscă o sumedenie de discuţii legate de bugetul acordat de Parlament Educaţiei: 2 sau 3 sau 4 % din PIB. Ceea ce se uită mai mereu, legat de învăţământul preuniversitar este faptul că acest buget ar putea fi şi de 15 % din PIB şi tot nu se va putea rezolva nimic, cel puţin la Mangalia. Căci, în afară de cheltuielile cu salarizarea (fonduri care vin de la Ministerul Educaţiei) restul cheltuielilor necesare bunei funcţionări a învăţământului preuniversitar vin de la bugetul local.

ALDE-Mangalia consideră că valoarea procesului de educaţie într-o comunitate relativ mică aşa cum este cea din Mangalia este determinată de patru factori: valoarea individuală a fiecărui elev, valoarea educaţiei oferită acasă de către părinţi, valoarea individuală şi colectivă a corpului profesoral şi, la fel de important, gradul de  implicare al autorităţii locale în acest proces.

Ca formaţiune politică, ALDE-Mangalia nu poate interveni asupra primilor trei factori, dar are puterea să determine cea de-a patra dimensiune, a implicării autorităţii locale.

Am vrea mai multă securitate a copiilor în interiorul şi în jurul şcolii, dar asta nu se poate atât timp cât fondurile alocate de la buget pentru pază sunt, în fiecare an, la limita penibilului.

Am vrea ca elevii din ciclul superior să nu-şi mai cumpere manualele, culegerile şi cărţile necesare, dar asta nu se poate fără alocarea fondurilor necesare pentru bibliotecile şcolare.

Ne-am dori ca preşcolarii să aibă un spaţiu cât mai apropiat de cel familial în creşe şi grădiniţe. Dar plitele, frigiderele, paturile, lenjeriile (şi altele) sunt cele pe care şi le permit din fondurile insuficiente alocate de la bugetul local.

Ne-am dori ca şcolarii să se dezvolte armonios prin practicarea unui sport, dar asta nu se poate fără o alocare decentă de fonduri pentru întreţinerea terenurilor şi sălilor de sport ale şcolilor.

Ne-am dori ca tinerii noştri să beneficieze de un Centru pentru activităţi extraşcolare, un fel de Palat al Copiilor, acolo unde să fie grupate şi dezvoltate toate talentele lor! Dar cu o administraţie locală slab pregătită academic, o administraţie locală care nu este dispusă să investească în educaţie, asta nu se poate !

Ne-am dori ca elevii să nu mai înveţe în săli nezugrăvite, cu igrasie, înghesuite sau cu bănci vechi şi rupte. Am vrea să avem şi pentru copiii noştri tablete electronice sau alte facilităţi moderne de studiu. Dar asta nu se poate fără o anumită „aplecare” faţă de studiu, fără o minimă morală în abordarea învăţăturii.

Am vrea să nu mai existe „fondul clasei” şi si toate cheluielile necesare sa nu mai fie suportate de parinti.

Căci, un lucru trebuie să fie clar: toate aceste lucruri cad în sarcina autorităţii locale. Să fiţi convinşi că „dragostea faţă de carte” este direct proporţională cu sumele propuse de către fiecare primar sau orice altă autoritate locală pentru domeniul educaţiei.

La începutul lunii februarie 2016, în momentul prezentării proiectului de buget de către actualul executiv, am avut curiozitatea să comparăm bugetele alocate educaţiei de către diverse oraşe din ţară, oraşe de mărimea Mangaliei. Astfel am putut sesiza că oraşe precum Dorohoi, Bârlad, Caracal, Mizil sau Mediaş alocă între 5,5% şi 7% (!) pentru dezvoltarea copiilor.

În Consiliul Local am reuşit, pentru 2016, în ciuda opoziţiei clare a primarului Mangaliei (care propusese un cuantum de 4,18%), să alocăm aproximativ 7% din buget pentru educaţie (în afară de cheltuielile cu salarizarea, fonduri care, după cum spuneam, vin de la Ministerul Educaţiei).

Dar nu vrem să ne oprim aici !

Liberalii şi conservatorii din ALDE-Mangalia au demarat o serie de discuţii cu partenerii noştri politici din municipiu (cu cei cu care se poate avea un dialog) şi, drept concluzie, s-a creionat ideea unei susţineri durabile a educaţiei din Mangalia. Astfel, credem că menţinerea unui prag minim de 6-6,5 % din bugetul local pentru educaţie, pentru o perioadă de trei ani este fezabilă. Vom oferi astfel educaţiei o perioadă clară de timp pentru a-şi reveni după subfinanţările crunte din anii precedenţi şi vom re-crea baza materială dedicată copiilor şi profesorilor. După perioada de trei ani pe care o propunem vom face o analiză de impact şi vom decide, împreună cu profesorii şi părinţii drumul de urmat.

ALDE-Mangalia nu este de acord cu opinia unora precum că „fondurile Mangaliei se duc pe educaţia unor copii care nu sunt din Mangalia”, cu alte cuvinte a elevilor din Albeşti, Limanu, 23 August, Pecineaga, Dulceşti, Cotu-Văii etc.

Dimpotrivă, aşa cum ne dorim ca Mangalia să devină un pol naţional de dezvoltarea culturală, aşa ne dorim ca Mangalia să atragă cât mai mulţi tineri dornici să înveţe, să devină un pol regional al educaţiei.

Oraşul va avea astfel viaţă intelectuală, va trăi şi îşi va creşte generaţiile viitoare.