Două nave din cadrul Gărzii de Coastă au identificat pe Marea Neagră, în baza datelor puse la dispoziţie de lucrătorii SCOMAR, două pescadoare turceşti aflate la braconat în Zona Economică Exclusivă a României.

Unul dintre pescadoare, cu 9 cetăţeni turci la bord, a fost reţinut şi condus pentru cercetări la sediul Grupului de Nave Constanţa, iar cel de-al doilea, care nu s-a supus somaţiilor legale ale poliţiştilor de frontieră de pe nava MAI 0201 „Ştefan cel Mare”, a fost urmărit şi escortat până în apele internaţionale, unde a fost predat autorităţilor de frontieră din Turcia, conform Memorandumului Forumului de Cooperare la Marea Neagră.

În data de 16.04.2016, în jurul orei 00.50, nava MAI 0201 OPV „Ştefan cel Mare” din cadrul Grupului de Nave Constanţa, aflată de asemenea în misiune de supraveghere şi patrulare pe Marea Neagră, a observat o ambarcaţiune suspectă la aproximativ 53 de mile marine travers de localitatea Costineşti din judeţul Constanţa.

Ambarcaţiunea, cu 9 persoane la bord, s-a dovedit a fi un pescador sub pavilion Turcia, cu inscripţia pe bordaj „BUGRA 4”, care, la vederea navei Poliţiei de Frontieră Române, a stins luminile, a tăiat plasele de pescuit şi a pornit în viteză pentru a scăpa de urmărire.

Imediat, comandantul navei MAI 0201 a dispus efectuarea somaţiilor legale (vizuale, acustice şi optice), luând legătura în canalul 16 VHF internaţional şi prin Codul Morse pentru a determina pescadorul turcesc să oprească pentru a permite operaţiunea de abordaj şi control conform procedurilor legale.

Conform Memorandumului Forumului de Cooperare la Marea Neagră, reprezentanţii Gărzii de Coastă au informat autorităţile de frontieră din R. Bulgaria şi R. Turcia, pentru a stabili în comun modul de acţiune în astfel de cazuri.

Garda de Coastă Turcă a decis să trimită în interceptare o navă militară proprie care a reuşit să preia, în jurul orei 13.45, la aproximativ 95 mile marine de localitatea Burgas din R. Bulgaria, pescadorul „BUGRA 4” care fusese escortat pe toată perioada de nava Gărzii de Coastă din România, după obţinerea acordului Poliţiei de Frontieră din R. Bulgaria.

Autorităţile turce au informat că, la controlul preliminar al pescadorului au fost descoperite aproximativ 350–400 kilograme de peşte din specia calcan în stare proaspătă şi un număr de 40 de plase de pescuit tip setcă în lungime de aproximativ 2.000 de metri.

Poliţiştii de frontieră constănţeni au întocmit în cauză lucrare penală pentru săvârşirea infracţiunilor de „pescuit comercial fără licenţă sau autorizaţie de pescuit”, „pescuit în perioada de prohibiţie”, „transportul peştelui fără documente legale” şi „folosirea de către persoane neautorizate a uneltelor de pescuit comercial”, fapte prevăzute şi sancţionate de O.U.G. 23/2008. Cercetările vor fi continuate de un procuror de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa.

de Emil-Corneliu Ninu

Sâmbătă, 16 aprilie, comunitatea tătară l-a omagiat pe scriitorul martir NEGIP HAGI FAZIL, de la a cărui naștere, cei 110 ani marchează, cu  litere de aur, evenimentul în marea carte de aur a istoriei noastre.

Cum Dobrogea rămâne în conștiința populară ca o adevărată „Țară  a Făgăduinței”, timpul a adunat aici un conglomerat uman extrem de variat, stratificat multimilenar, de la începuturi, cu o consemnare a pelasgilor, celților, tracilor, sciților, grecilor, macedonenilor, slavilor, avarilor, goților, pecenegilor, cumanilor, bizantinilor,  bulgarilor,  turcilor, tătarilor, rușilor, lipovenilor, germanilor, evreilor și a multor alte etnii.

S-a găsit „un suflet în sufletul neamului” său, scriitoarea Akmola Güner, care, alături de alți etnici, să fi reînviat spiritul unei colectivități mult încercate de capriciile Timpului (Cronos), atât de crud, deseori, chiar cu propriii copii. Așa a fost să fie și cu exodul populației ce făcea parte din al treilea hanat crâmlean, cauzat de celebrul „testament” al lui Petru I, dus mai departe de Ecaterina a II-a și de „tătucul” Stalin.

După sesiunea de comunicări științifice de vineri, ce a avut loc la sediul din Constanța al Uniunii Democrate a Turco-Tătarilor Musulmani din România, iată că, încă de dimineață, satul Tătaru și-a așteptat oaspeții la Căminul Cultural din localitate.

Am avut deosebita bucurie de a da curs invitației de a   participa la o astfel de acțiune omagială, câțiva membri ai celor două asociații „Cultul Eroilor” din Mangalia, doamnele vicepreședintă Ibolya Negoiță și Nelida Reșid, însoțite de președintele Emil-Corneliu Ninu și de George Ninu,  toți făcând parte din breasla dascălilor de la catedră, grăbiți a onora un astfel de demers.

Ținând drumul județean Mangalia-Albești-Vârtop (excelentă porțiunea asfaltată pe firul văii, între ultimele două localități!)-Negru-Vodă-Comana și apoi, la 4 km, drumul comunal Comana-Tătaru, am ajuns acolo unde, secole de-a rândul, locuitorii micii așezări turco-tătare au viețuit aici, conviețuind, după Războiul de Independență din 1877-1878, cu proaspăt „coloniștii” români.

După cum preciza unul dintre localnicii reveniți la vatra strămoșească, pentru marele eveniment al omagierii fiului martirizat al satului, numele „Azaplar” ar însemna, la plural articulat, în limba turcă, chinurile, pedepsele, suferințele.

Soarele ne-a însoțit mereu, alungând vremea rece din zilele precedente, și lăsând privirea să se răsfețe în cromatica tarlalelor ce alternau maroniul pământiu al arăturilor, ascunzătoare de miracolul unei aștepate germinații, cu verdele culturilor de grâu și orz sau cu galbenul de neuitat al rapiței ce inunda întinsul stepei dobrogene. Și, surpriză după surpriză, în cimitirul musulman, ca și în cel creștin, păduricea de arbuști ai liliacului înflorit crea impresia unui Eden al Genezei biblice.

Imediat ce autocarul cu oaspeții Constanței a ajuns în sat, s-a și îndreptat, grav, spre locul de veci al celor plecați dintre noi. După coborâre, în liniște, într-o mângâiere tandră a iarbii, tălpile picioarelor s-au desprins de pe sol, făcându-ne să plutim spre mormintele celor înfrățiți cu glia.

Ritualul de la mormântul omului de uriașă cultură a fost ca-n vis.

Deschiderea inimilor a făcut-o chiar dna Akmola Güner, după a cărei prezentare, rudele i-au pomenit amintirea, cu sure din cartea sfântă a „Coranului”, apoi, preotul musulman a încheiat slujba, cu vocea sa melodioasă, mângâietoare, preaslăvindu-l pe Allah Ekbar. După acest moment de reculegere, s-a dat cuvântul și câtorva dintre cei prezenți. Nu am putut să nu subliniez, cu această ocazie, că jertfa patriotului-poet NEGIP HAGI FAZIL seamănă cu cea a unui personaj gorkian, Danko, cel care i-a călăuzit prin pădurea întunecoasă pe ai săi, ținând deasupra capului propria-i inimă, ca pe o torță.

Reîntruniți în sala ospitalieră a Căminului Cultural, sub oblăduirea grijulie a dlui Caulament Onder, reprezentant al localnicilor în consiliul comunei Comana, s-a desfășurat una din cele mai călduroase întâlniri ale foștilor și actualilor locuitori ai satului.

Cu această ocazie, dna A. Güner, membră a Uniunii Scriitorilor din România, dar și a Uniunii Scriitorilor Crimeeni, și-a prezentat ultima creație a d-sale, monografia, în limba tătară, „Azaplar -Tatar Koyi”, pe care urmează a o traduce, cât de curând, și în limba română.

Din prezidiu, alături de dna președinte A. Güner, de dl Caulament Onder, de dl Tudor Cicu, fiu al satului și membru al Uniunii Scriitorilor din România, a avut cinstea să facă parte și  semnatarul acestor rânduri.

Sosit tocmai de pe meleaguri buzoiene, dl T. Cicu a adus un dar neprețuit consătenilor, cartea „Azaplar. Proză memorialistică”, apărută în „ELiteratura” și lansată cu această ocazie.

Amintirile derulate de dlui, ca și cele ale unor consăteni, au făcut să lăcrămeze ochii câtorva dintre cei prezenți în sală. Cu un apetit deosebit pentru lectură, încă din pruncie, a  impresionat-o pe bibliotecara comunei, care, nevenindu-i să creadă că putea devora cu atât de mare iuțeală cărțile din biblioteca de la centru, l-a dus la școală, spre a-l prezenta, acolo, profesorilor și elevilor rușinați de lipsa lor de interes pentru actul lecturii. Povestirile sale, a subliniat d-sa, îmbină realitatea cu ficțiunea, precum în proza lui Gabriel Garcia Marquez. (Astfel, putem aprecia noi, Azaplarul a devenit un adevărat „axis mundi”, cum ar fi spus marele filozof și scriitor Mircea Eliade. Preocuparea pentru scoaterea la lumină a unor întâmplări reale, din câmpia dobrogeană, cu încărcătura lor magico-emoțională, este tot mai vădită în proza dobrogeană, așa cum au făcut-o și alți scriitori, precum  Ștefan Bănulescu, în „Cartea de la Metopolis” sau, mai de curând, în acest an, Ov. Dunăreanu, cu romanul „Lumina îndepărtată a fluviului”, fără a mai insista și asupra înaintașilor acestora, prozatorii Vasile Voiculescu, Gala Galaction, Panait Istrati sau Zaharia Stancu.)

Alte intervenții au evidențiat suferințele celor condamnați la anii grei de închisoare ai Canalului Dunăre-Marea Neagră, așa cum a relatat dl Mihalcea, alt tătărean, deținut politic, prins în aceeași prigoană sălbatică a celor care au suferit pentru idealurile lor, precum poetul omagiat, NEGIP HAGI FAZIL. La fel a emoționat sala, cu ochii înlăcrimați, și un nepot al unuia dintre sătenii tătari care au cerut, în zadar, să fie lăsați să studieze în învățământul superior, dar care era consemnat în dosarele celor de la securitate.

Ca președinte al „Cultului Eroilor” din Mangalia și al Subfilialei Asociației Naționale CULTUL EROILOR „Regina Maria”, mi s-a oferit ocazia să mulțumesc pentru invitația făcută, transmițându-le, totodată, salutul membrilor acestor organizații, a căror deviză este: „Putem ierta, dar nu putem uita!”

Totodată, ca inițiator al concursului „EROUL DIN FAMILIA MEA”, ajuns la a patra ediție, am adresat celor prezenți în sală rugămintea participării cu lucrări la editarea celui de-al patrulea volum, ce ar urma să apară de ziua centenarului intrării României în Primul Război Mondial, pentru întregirea neamului, 15 august, Ziua Sfintei Marii și a Marinei.        Prin acest gest, scoțând din conul de umbră al istoriei faptele eroilor, le-am aduce cel mai frumos omagiu, arâtând lumii întregi că jertfa lor nu a fost în zadar și că, prin sacrificiul făcut, „au nemurit” neamul din care au făcut parte. În contextul unei globalizări, deseori de neînțeles, cu accente dramatice pentru populații întregi, pericolul deznaționalizării, al pierderii tradițiilor, vizând comuniunea de limbă, obiceiuri și istorie poate cunoaște proporții de nedorit.

Or, Dobrogea a fost și va rămâne dintotdeauna un leagăn al unor civilizații și populații din cele mai diverse, în care toleranța, înțelegerea și aprecierea bunei vecinătăți explică de la sine trecerea cu bine peste toate vicisitudinile istoriei.

Dl George Ninu a subliniat buna comuniune ce există între locuitorii Mangaliei, ca, de altfel, în întreaga așezare dintre Dunăre și mare, derulând câteva momente ale prieteniei cu tătarii și turcii pe care i-a cunoscut. Cu mândrie, afirma dlui, fiecare locuitor al acestui ținut ar trebui să se declare „cetățean” al Dobrogei, deasupra oricărei apartenențe la vreo altă etnie.

Încheierea a fost făcută cu acordarea de autografe de către scriitorul Tudor Cicu, cei prezenți în sală degustând, apoi, câteva din delicatesele gastronomice tătărăști.

Regretul despărțirii de satul Tătaru (Azaplar) a fost atenuat de certitudinea că fiecare dintre participanți a căpătat noi și noi surse de energie, comemorând una din personalitățile dobrogene, patriot exemplar prin faptele și cărțile sale, duse până la sacrificiul de sine.

Fie-i amintirea veșnică!

Candidatul PRM Mangalia, Ion Mincă, a postat, de curând, pe pagina sa de Facebook, un comunicat pentru alegătorii şi simpatizanţii săi, prin care infirmă desfiinţarea formaţiunii politice, dar şi o eventuală retragere a sa rezultată din această decizie: „Am luat act cu stupoare de faptul că, în presă și în mediile de socializare, circulă informația potrivit căreia Partidul România Mare ar fi fost “desființat de către o instanță”. Fie din dorința de a dezinforma opinia publică, fie pur și simplu din ignoranță, persoanele care au emis în spațiul public o asemenea minciună, au confundat o decizie a Curtii de Apel Bucuresti – care a respins o cerere de validare a documentelor ultimului Congres al PRM – cu o așa-zisă “decizie de desființare a PRM”.
Sunt în măsură să îi asigur pe toți cetățenii României și nu doar pe cei ai Mangaliei, că NU EXISTĂ niciun fel de decizie de desființare a Partidului România Mare, iar decizia instanței referitoare la validarea unui congres al unui partid nu are niciun fel de legătură cu desființarea acestuia, sunt lucruri diferite. Partidul România Mare, fondat de către regretatul Corneliu Vadim Tudor, continuă să existe și să funcționeze, ba chiar se revigorează.
Spre dezamăgirea celor care dovedesc, prin minciunile pe care le emit în spațiul public cu referire la PRM, dispariția Partidului România Mare, subliniez faptul că PRM nu dispare de pe eșichierul politic, dimpotrivă – este mai motivat decât oricând pentru obținerea unui rezultat electoral care să arate că spiritul național al românilor nu a dispărut odată cu președintele fondator, Corneliu Vadim Tudor. O altă minciună aruncată în spațiul online de către persoane rău-voitoare și vădit manipulatoare, este aceea că “PRM nu poate candida la alegerile locale deoarece PRM nu mai are președinte de când a plecat din fruntea partidului domnul Emil Strainu”. Nu doar că, în calitatea mea de Președinte al Organizației PRM Mangalia, DEZMINT această dezinformare, dar le aduc la cunostinta celor care au susținut o asemenea aberație, faptul că, potrivit Legii alegerilor locale, documentele pentru alegerile primarilor, consilierilor locali și județeni sunt semnate de președinții filialelor și nu de președintele partidului!
Și, ca un argument suprem în ceea ce privește faptul că Partidul România Mare VA PARTICIPA la alegerile locale din acest an: cetățenii României se pot informa la Biroul Electoral Central, unde a fost depus și ADMIS semnul electoral al PRM. Astfel, PRM se regăsește la poziția 16 în Circulara nr.260/C/12.04.2016 privind Lista semnelor electorale, depuse și admise, potrivit legii, la Biroul Electoral Central de către partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetătenilor aparținând minoritătilor naționale la alegerile locale din anul 2016. Ca atare, membrii și simpatizanții PRM să aibă încredere că partidul va fi prezent, că și pană acum, la alegerile locale din acest an.
Mulți indivizi certați cu legea, mulți indivizi care urăsc România, mulți indivizi care și-au propus ca scop distrugerea României, ar vrea ca acest partid, România Mare, să dispară. Tocmai pentru că este singurul partid care îi demască, singurul partid de care NU SE TRECE, singurul partid care păstrează în ființa sa Patriotismul, Credința și Demnitatea Națională! Tuturor acestora le spun: toți suntem muritori, toți suntem trecători pe acest pământ, așa cum și marele poet și istoric român, întemeietorul și Președintele PRM, regretatul Corneliu Vadim Tudor a fost. ÎNSĂ construcția sa va dăinui, dincolo de oameni și timp, căci Partidul România Mare nu este doar un partid, ESTE SIMBOLUL DĂINUIRII ETERNE A TOT CEEA CE ESTE ROMÂNESC!”

Ion Mincă
Președinte Organizația PRM Mangalia
15 aprilie 2016

Consilierii locali au fost convocaţi luni, de la orele 16.00, în cadrul unei şedinţe ordinare, pe a cărei ordine de zi figurează, printre altele, aprobarea realizării lucrărilor de asfaltare şi plombare a străzilor din Mangalia şi o rectificare bugetară care să cuprindă aceste lucrări, alături de atribuirea în folosinţă gratuită a terenului de 2.800 de metri pătraţi pentru Biserica Sf. Mare Mucenic Gheorghe. Totodată, se pare că primăria a găsit şi o soluţie pentru finalizarea celor trei proiecte europene – Aleea Teilor, Parcul Evergreen şi Callatis – istorie la malul mării.

Este vorba despre un împrumut de maximum 21.515.592 lei în conformitate cu prevederile OUG nr. 8/2016 privind unele măsuri financiare în vederea finalizării celor trei proiecte.

În cadrul unei întâlniri premergătoare deschiderii sezonului estival dintre reprezentanţii administraţiei publice locale şi operatorii din turism din sudul litoralului, cele două părţi nu au reuşit să se pună de acord decât cu mari eforturi şi după discuţii aprige. Aşa cum a recunoscut la începutul întâlnirii edilul Cristian Radu, relaţiile dintre administraţia locală şi operatorii economici nu au fost cele dorite. La rândul lor, agenţii economici din turism au acuzat lipsa de profesionalism a subalternilor primarului, dar şi cea a transparenţei în deciziile adminisitraţiei publice locale. Şi, nu în ultimul rând, au mai spus operatorii, problemele turismului din sudul litoralului continuă să fie, an de an, aceleaşi, fără ca situaţia să se schimbe în mai bine.

Primarul Cristian Radu a făcut, la începutul întâlnirii ce a avut loc la Club Nautic din Portul Turistic, un scurt rezumat al situaţiei turismului din zonă, văzut prin prisma adminsitraţiei publice locale, printre care noile reglementări fiscale aplicabile agenților economici din turism, proiectele de investiții în zona de sud a litoralului, o variantă ocolitoare a Mangaliei, dar şi eliminarea taxei de promovare, fapt care, afirmă edilul, a fost o greşeală.

Pentru cele câteva zile rămase până la demararea sezonului estival, primăria susţine că se va apuca de lucru: va toaleta spaţiile verzi şi gardurile vii, arborii uscaţi şi cei care afectează trama stradală, va plomba carosabilul, va igieniza lacurile, va reface gazonul şi va aplica tratamente periodice specifice împotriva insectelor şi ţânţarilor şi multe altele.

Spiritele s-au încins în momentul în care primarul a acuzat reprezentanţii din turism că ei sunt cei care au dorit retragerea taxei de turism, un bir special, ce a fost retras, definitiv, la începutul acestui an. “O să vă pun la dispoziţie filmări de la şedinţa Consiliului Local, în care veţi vedea că aţi fost cei care v-aţi opus acestei taxe, iar acum vă plângeţi că, la Mamaia, se fac lucruri bune cu această taxă”, le-a reproşat Cristian Radu operatorilor.

„Sigur că da, daţi toate imaginile de la acea şedinţă, în care o să vedeţi că FPTR-ul nu a cerut, niciodată, eliminarea taxei de promovare. S-a decis, în cadrul şedinţei, de către consilieri, să se elimine taxa până la clarificarea destinaţiei care s-a dat, în ultimii ani, acestei taxe. Sun nicio formă nu am cerut anularea ei. Vă întreb pe dumneavoastră, ca edil al Mangaliei, de ce aţi făcut această şedinţă fără să ne consultaţi şi pe noi, agenţii din turism? Aveţi pe masa dumneavoastră o mulţime de adrese de la noi, FPTR-ul, dar şi de la alte organizaţii din turism, în care vi se atrage atenţia asupra modului de utilizare a taxei de promovare. V-am atras atenţia în multe şedinţe publice cu privire la asociaţia aceea, Fanomania, care, chipurile, era una de promovare a Mangaliei, cu nopţi albe şi prezervative. Ne-aţi promis că anulaţi aceste nereguli. Si, acum, veniţi şi spuneţi: nu eu sunt de vină, subalternii mei…? Haideţi să ne asumăm, fiecare, greşelile!”, a declarat, celor prezenţi, vicepreşedintele FPTR, Virgil Stancu.

Un alt vicepreşedinte al FPTR, Nicu Moroianu, s-a arătat nemulţumit de faptul că, la întocmirea bugetului primăriei pe acest an, nu au fost solicitaţi să îşi spună punctul de vedere şi operatorii din turism: „Dacă doreaţi o dezbatere adevărată, aşa, cum se face la Constanţa, ne trimiteaţi bugetul să îl analizăm cu săptămâni înainte. Aşa, ni l-aţi trimis vineri seara ca să intre în şedinţa de consiliu luni! În plus, văd că, în fiecare an, la astfel de întâlniri, avem aceleaşi probleme: câini fără stăpân, lipsa iluminatului public etc”, a spus vicepreşedintele FPTR, Nicu Moroianu.

Un ton mult mai calm l-a avut, în cadrul dezbaterilor, dr. Mohammad Murad, președintele Federației Patronatelor din Turismul Românesc care a făcut apel la hotelieri să găsească o soluţie rezonabilă, astfel încât să nu fie afectată activitatea micilor comercianţi. „Ca oameni de afaceri nu am făcut averi. Sunt oameni care şi-au pus casele gaj la bancă, pentru a investi în turism. Dar, trebuie să ţineţi cont că, nouă, hotelierilor, ni se cer 67 de taxe pe care le dăm, sub diferite forme, la stat. Astea te pot băga în faliment. Ţineţi cont că eu, de exemplu, am băgat în modernizările unităţilor mele de aici, din sud, 10 milioane de euro. Dar, lângă mine, sunt unităţi părăsite, în paragină. Tot aici, avem nevoie de promovare: 80% dintre turiştii care vin la noi spun că nu se aşteptau să fie atât de bine. Şi, nu în ultimul rând, trebuie să facem ceva cu câinii vagabonzi şi cu muzica dată la maximum după miezul nopţii”, a punctat neajunsurile pe care le întâmpină agenţii economici pe litoral, Mohammad Murad.

Radu Cristian și Mohammad Murad au propus celor prezenți identificarea unei soluții urgente în privința promovării stațiunilor, modalitatea de finanțare a acesteia, dar și noi măsuri de îmbunătățire a serviciilor oferite turiștilor.

Cu un buget incomparabil mai mic decât al Mangaliei, comuna 23 August înfloreşte pe an ce trece, iar edilul este preocupat de soarta localităţii pe toată perioada mandatului, nu pe ultima sută de metri cum se întâmplă la Mangalia.

Primarul Mugur Mitrana a declarat pentru „Ediţia de Sud” că în această perioadă continuă programul de reabilitare a drumurilor din zona de competenţă. „În prezent, pietruim o suprafaţă de 6 km de drumuri din 23 August şi, după cum vedeţi, supraveghez personal descărcarea şi distribuirea pietrei. De asemenea, refacem drumurile acolo unde s-a intervenit pentru lucrările de racordare la reţeaua de gaze. Legat de acest subiect, vreau să vă spun că datorită facilităţilor pe care le-am primit din partea furnizorului de gaze şi centrale, ce constă în plata în rate a serviciilor, peste 80% dintre cetăţeni doresc să se racordeze la reţeaua de gaze. Valoarea totală a programului de pietruire se ridică la suma de 3 miliarde de lei, alocaţi din bugetul local. Mai avem în plan reabilitarea a 12 km de drumuri în Moşneni, dar şi a altor 7 km pe Drumul Comunal 23 August – Moşneni”, a spus primarul din 23 August.

Edilul ne-a mai dezvăluit şi celelelalte proiecte de investiţii pentru care a demarat, deja, procedurile, de realizare a documentaţiei sau de organizare a licitaţiilor care se impun. Este vorba despre construirea unei grădiniţe cu program prelungit, cât şi a unei Case de Cultură multifuncţionale. De precizat ar fi faptul că 23 August dispune de after-school din anul 2012, instituţie la care elevii din Mangalia încă visează! „Mi-am propus pentru tinerii din comună să fie construite 3 blocuri tip ANL. Un alt proiect îl vom demara în parteneriat cu RAJA Constanţa şi vizează lucrări de canalizare în valoare de 10 milioane de euro. Nu în ultimul rând, vreau să amenajez două parcuri, la Dulceşti şi Moşneni, dar şi o parcare în centrul comunei 23 August. Spre sfârşitul lunii iulie vom inaugura baza sportivă la care lucrăm de câţiva ani, şi în scurt timp vom începe programul de montare de pavele în tot centrul comunei, pe ambele părţi ale trotuarelor”, a mai declarat edilul Mugur Mitrana.

 Comunicat

Miercuri, 13 aprilie 2016, la ora 12.00 la Mangalia a avut loc o conferință de presă organizată de Partidul România Unită. Cu acest prilej a fost inaugurat sediul organizației P.R.U. a municipiului Mangalia, s-a prezentat echipa și candidatul la Primăria Municipiului Mangalia, în persoana consilierului independent Dănuț Moldovan.

Dialogul cu presa a fost deschis de președintele organizației P.R.U. Mangalia, Ioan Negrea care a vorbit despre eforturile de a obține, apoi de a amenaja sediul acestei formațiuni politice.

Dănuț Moldovan a anunțat că va candida pentru poziția de primar al Mangaliei și și-a asumat răspunderea pentru o campanie transparentă, echilibrată, bazată pe comunicarea directă cu cetățenii și pe un program cu proiecte realiste și realizabile, bazate pe principalele necesități ale cetățenilor. Pilonii dezvoltării Mangaliei și, indirect, ai bunăstării cetățenului sunt: turismul și șantierul naval. Alte proiecte prioritare fac referire la tinerii orașului, dar și la categoria vârstnicilor care au construit acest oraș.

Președintele organizației județene a P.R.U., avocat Dumitru Bădrăgan a subliniat calitățile candidatului Moldovan și și-a exprimat încrederea în experiența sa politică și administrativă.

Prezentă în calitate de prietenă, scriitoarea Dora Alina Romanescu a insistat pe calitățile morale ale omului Dănuț Moldovan, ca susținător al culturii și om implicat în acte de caritate.

În finalul conferinței de presă, consilierul independent Dănuț Moldovan a semnat adeziunea la Partidul România Unită. El a menționat că nu dorește funcții politice, doar o echipă de încredere care să îi împărtășească ideile și cu care să elaboreze proiectele necesare comunității locale.

Mergând pe ideea că ”Uniți suntem mai puternici!”, Dănuț Moldovan este omul care nu promite, dar face!

Primăria Municipiului Mangalia organizează joi, 14 aprilie, o întâlnire cu agenții economici din turism. Evenimentul va avea loc la Clubul Nautic Callatis, la ora 13:00. La întâlnire vor fi puse în discuție subiecte precum noile reglementări fiscale aplicabile agenților economici din turism, proiectele de investiții în zona de sud a litoralului, dar și pregătirea pentru sezonul estival 2016.

Cunoscuta și apreciata poetă Emilia Dabu, membră a Uniunii Scriitorilor din România Filiala Dobrogea, își va lansa în această duminică 17 aprilie 2016 ora 15⁰⁰, la Clubul Artelor „Solteris” care își desfășoară activitatea la cercul Militar Mangalia, cea de-a 12-a carte „LOTUS STELAR”. Apărută în condiții grafice deosebite la editura Ex Ponto, având ca lector de carte pe reputatul scriitor Ovidiu Dunăreanu și coperta realizată de Marcela Dabu, cartea se înscrie în acel teritoriu poetic personal, care cucerește și captivează, mângâie și trezește deopotrivă sufletul sacru al umanității. Întregul volum este scris în vers clasic spre o reîntoarcere a ființei de lumină care este sufletul, spiritul celest spre taina ancestrală a iubirii. Deja bine primit de critica de specialitate care este o nouă călătorie inițiatică în timp și spațiu la care poeta, scriitoarea Emilia Dabu, ne invită de câte ori taina poeziei își cere dreptul la eternitate. Prof. dr. Miu Constantin U.S.R., chiar afirmă în „Oglinda Literară”, „Lotus Stelar, dezvăluie sufletul luminos al unei poete al cărei urcuș spiritual este unul de sorginte astrală” iar despre poemul „Femeie grație divină”, „O asemenea bijuterie lirică merită a sta la loc de frunte în orice antologie dedicată liricii feminine și de ce nu, chiar în manualele școlare”.

Cartea va fi prezentată de criticul literar prof. univ. dr. Angelo Mitchievici, președintele Uniunii Scriitorilor din România Filiala Dobrogea, alături de scriitorul, jurnalistul, red. șef al revistei

Ex Ponto, director al editurii Ex Ponto, Ovidiu Dunăreanu, prof. dr. Miu Constantin U.S.R.  Cartea încărcată de magice simboluri, fiecare poem putând genera alte zeci de poeme, va mai fi comentată de Mihaela Burlacu U.S.R., Dora Alina Romanescu U.S.R., Ana Ardeleanu, Guner Akmola U.S.R., Loredana Ionela Toader, dir. Corina Mihalache, pr. Ioan Aurel Bolba, Marius Robert Dincă, Cosmin Ștefănescu, Naum Liana, Emil Corneliu Ninu, Mioara Iancu Bratosin, Marcela Dabu, Mihai Ilieș, Carolina Toader, Marius Ciocănel, Adina Lozinschi.

A 12-a carte a Emiliei Dabu confirmă aprecierea valoroșilor scriitori care au promovat-o încă de la debut. Laurențiu Ulici, Marius Tupan, Ion Mircea, Anghel Dumbrăveanu, Marin Sorescu, Horia Zilieru, Ovidiu Dunăreanu, Dan Silviu Boerescu, Ion Roșioru, Nicolae Rotund, Radu Bărbulescu și mulți alți minunați oameni de cultură din țară și străinătate. Emilia Dabu este membră a Asociației Scriitorilor de Limba Română din Quebec, Canada, realizatoare a cinci antologii de cultură și artă „Solteris”, fondatoare și coordonatoare a Teatrului pentru copii și tineret „Magic”, Emilia Dabu este laureată a numeroase premii literare naționale, între care „Mihai Eminescu”, „Lucian Blaga”, „Nichita Stănescu”, „Panait Cerna”, „George Topîrceanu” și a revistelor literare „Tomis”, „Convorbiri Literare”.

A primit premiul U.S.R. Dobrogea pentru volumul de versuri „Cheia Eternității”, fiind premiată și în cadrul Salonului Internațional de Carte „Ovidius” pentru volumul „Calea spre lumină”. Scriitoarea este colaboratoare la reviste culturale, fiind inclusă în numeroase antologii și dicționare literare și în reviste din țară și străinătate (Germania, Elveția, China, Canada). Dintre cărțile publicate de Emilia Dabu amintim: „Floare albastră”, „Cuvinte săpate pe cer”, „Necunoscutei din mine”, „Ne-a mai rămas iubirea”, „Floare de colț inima mea”, „Cetatea iubirii”, „Cheia eternității”, „Calea spre lumină”, „Cetatea înțelepciunii”, „Lumina din templul cuvintelor”, „Însemnul divin”. Emilia Dabu este fondatoarea și președinta Clubului Artelor „Solteris” din 2001, unde a promovat peste 150 de cărți ale membrilor clubului, expoziții de pictură, spectacole de muzică și poezie, dedicate marilor scriitori români. A promovat mereu și tânăra generație, tinerele talente ale Mangaliei.

Expoziția colectivă de pictură va fi semnată de Niculae Găgeanu U.A.P. – Constanța, Marieana Oleniuc  U.A.P.-Constanța, Corina Vicolov U.A.P. – Constanța, Marcela Dabu, Cristian Petică, George Șerban iar de la Constanța, pictorița Monica Maria Goșoiu. Talentați actori copii și tineri de la teatrul „Magic” vor susține un recital de poeme din carte: Loredana Ionela Toader, Raluca Tunsu, Vlad Vicolov, Natalia Opriș, Daria Bănică, Mălina Rugea, Alexia Ciobănel, Beatrice Dumitrașcu, Antonia Isăilă, Delia Anton, Emilia Șerban, Carla Zaharia. Melodii clasice vor fi interpretate la pian de prof. Adina Lozinschi iar cantautorul scriitor George Șerban va susține un recital de melodii inspirate de versurile autoarei.

Partidul România Unită filiala Mangalia, îşi va inaugura mâine, începând cu orele 12.00, sediul formaţiunii politice. Cu acest prilej, anunţă organizatorii, va avea loc o conferinţă de presă în care reprezentanții formațiunii politice îşi vor prezenta proiectele imediate. Şi, cu aceeaşi ocazie, vor fi prezentaţi publicului candidații Partidului România Unită – Mangalia la alegerile din iunie 2016, în frunte cu aspirantul la fotoliul de primar, Dan Moldovan.

Comunicat

Primarul Mangaliei, Radu Cristian, a convocat pentru luni, 18 aprilie, orele 16.00, o şedinţă ordinară a CL pentru dezbaterea iniţiativei cetăţeneşti privind realizarea lucrărilor de plombare şi asfaltare a străzilor din localitate. Iniţiativa cetăţenească a fost depusă şi înregistrată vineri, 8 aprilie, la sediul Primăriei, fiind însoţită de aproximativ 2200 de semnături. Conform legii, la nivelul municipiului Mangalia, un astfel de demers trebuie să întrunească cel puţin 1800 de semnături. La ultima şedinţă a CL, desfăşurată în data de 4 aprilie, aleşii locali au respins un proiect de hotărâre privind rectificarea bugetului municipalităţii. Prin acea rectificare, se alocau fonduri pentru lucrările de plombare şi asfaltare pe mai multe străzi din oraş. La şedinţa de Consiliu au fost prezenţi mai mulţi cetăţeni, în special din cartierele cu drumuri impracticabile.

Scoala Postliceala FEG Education Mangalia organizeaza pentru anul scolar 2015/2016 , in data de 13.05.2016, concurs in vederea ocuparii urmatoarelor posturi titulare/ suplinire vacante: 2 asistenti medicali generalisti.

Toate posturile au viabilitate 4 ani.

Conditiile de ocupare a posturilor sunt in conformitate cu prevederile Metodologiei aprobate prin Ordinul 5625/31.08.2012, respectiv Centralizatorul privind disciplinele de invatamant, domeniile si specializarile precum si probele de concurs pentru incadrarea personalului didactic din invatamantul preuniversitar in vigoare.

Cerintele specifice fiecarui post, conditiile de participare, programa, bibliografia si alte informatii despre organizarea si desfasurarea concursului se pot obtine de la secretariatul Scolii Postliceale FEG Education din Mangalia, strada Oituz nr 20, Judetul Constanta, telefon: 0241.740000.

În ultimii patru ani, am constatat toți că municipiul Mangalia nu a progresat, dimpotrivă, se află pe o pantă descendentă. Nenumăratele proiecte anunțate cu surle și trâmbițe, nu s-au concretizat. De fiecare dată, s-a apelat la victimizare – ”Nu avem bani!”, dar și la acuzații împotriva ”grelei moșteniri”. Concret, nu a fost demarat, derulat și finalizat niciun proiect de care cetățenii au reală nevoie. În alte zone, edilii aflați la primul mandat au lăsat trecutul în spate și s-au apucat de treabă, la Mangalia mai mult am auzit văicăreli, decât să vedem fapte concrete.

Una dintre principalele probleme ale cetățenilor Mangaliei este lipsa unui acoperiș deasupra capului. Un număr impresionant de tineri, dar nu numai, locuiesc cu părinții, cu socrii ori plătesc chirii astronomice. Toți au sperat că după schimbarea edilului, la Mangalia va fi continuat programul de construcție de locuințe. De altfel, acest proiect s-a și aflat pe lista de promisiuni electorale în 2012.

Solicitări depuse la Primărie există cu duiumul, în plus așteaptă locuințe de serviciu atât medicii ce provin din alte localități, dar care doresc să profeseze la spitalul municipal, dar și magistrații detașați ori la început de carieră.

Din păcate, în patru ani, Mangalia nu s-a ales cu nicio locuință. Mai grav este faptul că, în prezent, există trei blocuri noi, în care s-ar putea muta o parte dintre cei aflați pe listele Primăriei. Două dintre blocuri au fost ridicate în mandatul lui Tusac și se află în cartierele Dobrogea I și M.I. Dobrogeanu, iar cel de-al treilea este un cămin preluat de Primăria Mangalia de la DMHI, amplasat însă în curtea Șantierului Militar. Acesta din urmă a fost renovat integral de către cei de la DMHI, astfel că pe lângă avantajul preluării, mai există și cel al reparațiilor executate.

Singurul lucru pe care îl avea Primăria Mangalia de făcut era să asigure utilitățile, astfel ca beneficiarii să aibă condiții optime de locuit și să se poată muta efectiv.

Aceste lucrări nu s-au executat, iar o dată cu trecerea timpului, cele trei imobile au cam început să se degradeze. Fațadele s-au fisurat, ori s-au pătat, căile de acces au avut de suferit din cauza intemperiilor, astfel că investițiile făcute riscă să se ducă pe Apa Sâmbetei.  Totuși, Primăria a făcut ceva, a încredințat paza acestor clădiri unei firme care a trimis în cele trei zone câte un agent ce le supraveghează pentru a nu fi vandalizate.

Nu ar fi fost mai bine ca Primăria să fi făcut un minimum de efort pentru ca aceste locuințe să fie date la cheie și, astfel, să fie salvate de la distrugere?! Nu s-ar fi scurtat, astfel, lista de așteptare pe care se află cei care au nevoie de o locuință?

Nu ar fi reprezentat aceste demersuri un motiv de laudă la adresa actualei administrații?

Din păcate, a fost mai comod pentru autorități să se lamenteze și să-i învinovățească pe alții, tocmai de aceea un bilanț sumar arată cât de puțin a câștigat Mangalia în ultimii ani.

În cadrul celei mai recente şedinţe a Consiliului Local Mangalia au fost aprobate două proiecte de hotărâre cu privire la repartizarea unor locuinţe aflate în proprietatea municipalităţii către unele instituţii publice, precum şi dezmembrarea loturilor de teren aferente blocurilor ANL din localitate. Potrivit directorului Serviciului Public de Asistenţă Socială, Claudiu Stamate, locuinţele repartizate instituţiilor de învăţământ, Arhiepiscopiei, Spitalului Municipal şi Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă vor fi utilizate drept locuinţe de serviciu. În acelaşi timp, dezmembrarea loturilor de teren constituie pasul premergător pentru vânzarea acestor imobile, un deziderat mai vechi al chiriaşilor zonei.

Directorul Serviciului Social Mangalia, Claudiu Stamate, ne-a declarat că, în urma nenumăratelor solicitări venite din partea chiriaşilor blocurilor ANL, a luat decizia să înainteze Consiliului Local o propunere de dezmembrare a terenurilor aferente, primul pas pentru ca, persoanele care doresc, să îşi poată achiziţiona apartamentele: „Lunar, aceste familii alocă, pentru chirie, sume destul de mari, cuprinse între 170 şi 350 de lei, în funcţie de numărul de camere. Cu sume chiar mai mici decât acestea, chiriaşii şi-ar putea cumpăra apartamentele apelând la credite bancare, fie prin Prima Casă, fie prin credite ipotecare. Cred că este numărul solicitărilor de cumpărare va fi destul de mare”.

Tot printr-o decizie a consilierilor, mai multe locuinţe, aflate în administrarea Serviciului Social, vor reveni unor instituţii publice, ce vor putea să le ofere persoanelor care fac naveta la Mangalia. Printre aceste instituţii se numără Spitalul Municipal, liceele Callatis şi Ion Bănescu, Şcoala nr. 1, Arhiepiscopia Tomisului, Grădiniţa nr. 3 şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă.

Referitor la articolul „Cumpărătorii din Mangalia, exasperați că trebuie să meargă printre gunoaie pentru a ajunge în obor!”, publicat duminică, 10 aprilie, Şeful Poliţiei Locale Mangalia, Mihai Angelescu face următoarele precizări: „Terenul pe care se află acele gunoaie aparţine SC CEREAL COM din Craiova, judeţul Dolj. În repetate rânduri, am sancţionat această societate. În luna februarie a acestui an le-am dat un nou avertisment, iar la începutul lunii aprilie am aplicat o amendă în valoare de 30.000 de lei. În total, cuantumul amenzilor aplicate acestei societăţi este de 100.000 de lei. Le-am pus în vedere să ridice gunoaiele, şi chiar ne-au asigurat că vor face acest lucru, în plus, ne-au spus că vor împrejmui acel teren, numai că nu s-au ţinut de cuvânt. De asemenea, i-am pus pe reprezentanţii acestei firme în legătură cu societatea de salubrizare a Mangaliei, dar nu s-a întâmplat nimic. Vom face zilele următoare şi o adresă către DSP Mangalia”.   

Pentru cinci ani de zile, dar cu o autorizaţie emisă anual, a fost aprobat un protocol care va continua, în sudul litoralului, una dintre cele mai vechi „tradiţii“: Liberty Parade. Mai mult, printr-un act consfinţit între Consiliul Local Mangalia, SC Europe Developpement International şi Warner Media Studio, distracţia Europa FM se va muta, pe plajele din zonă, pe tot parcursul verii! Producătorii Liberty Parade şi Europa FM Live pe Plajă au pus aleşilor locali o singură condiţie: să le fie cedată porţiunea de plajă unde au loc concertele celor două evenimente, pe tot parcursul verii.

Solicitarea a fost susţintă de directorul de evenimente al Europa FM, Alexandru Baculea, care le-a declarat consilierilor din Mangalia, reuniţi în şedinţă, că, din cauza lipsei fondurilor, dar şi pentru că manifestarea are serioşi concurenţi pe piaţa de divertisment, Liberty Parade este în pericol de a nu se mai organiza anul acesta. Mai mult, spune Baculea, pe plaja dintre Saturn şi Venus ar urma să fie amplastă, pe tot parcursul verii, o scenă pe care să se desfăşoare, la finele fiecărei săptămâni, evenimente muzicale. Pentru aceasta, mai spune directorul de la Europa FM, va fi adus un studio mobil, dotat cu toate cele necesare transmisiunilor în direct, pe postul care are un public de peste un milion de ascultători.

Directorul de programe al Europa FM a spus că firmele pe care le reprezintă nu vor solicita niciun leu primăriei Mangalia pentru evenimentele de pe plajă, în schimb doresc să se autofinanţeze pentru susţinerea acestora, cu ajutorul sumelor obţinute din exploatarea porţiunii de plajă: „Evenimentele se vor face, în cea mai mare parte, din banii sponsorilor, dar trebuie să venim şi noi cu o contribuţie financiară, de circa 25%. În momentul de faţă suntem puşi în dificultate de evenimente concurente de pe piaţa românească, cum este UNTOLD, pentru care Primăria Cluj alocă un milion de euro sau Festivalul Internaţional de Film de la Sibiu. Nu solicităm niciun leu Primăriei Mangalia, dar avem nevoie de autofinanţare, adică să ne putem câştiga fondurile bunei desfăşurări atât a Liberty Parade, cât şi a manifestărilor de week-end”, a spus Alexandru Baculea.

Consilierii au aprobat protocolul cu SC Europe Developpement International şi Warner Media Studio,  pentru o perioadă de cinci ani, dar acesta trebuie reînnoit anual.

În fiecare duminică, sute de cetățeni din Mangalia și împrejurimi merg la târg pentru a se aproviziona cu produse proaspete și mult mai ieftine decât cele expuse în supermarketuri. Pentru că marfa provine în mare marte de la producători, oamenii trec cu vederea condițiile improprii în care este oferită spre comercializare. Pentru ouăle, verdețurile, lactatele și carnea proaspete, clienții ignoră praful, igiena precară și  modul haotic în care se desfășoară aceste activități comerciale.

Oferta diversificată de produse, economia pe care o fac datorită prețurilor mai scăzute și întâlnirea cu prieteni și apropiați îi îndeamnă pe cetățenii municipiului să vină în târg duminică de duminică de la primele ore ale dimineții.

Toate bune și frumoase, numai că pentru a ajunge în târg, pe jos ori cu mașina, ești nevoit să faci slalom printre munții de gunoaie strânși de ani buni pe terenul vecin celui care găzduiește organizarea acestui obor.

Pentru autoturisme, cantitatea mare de cioburi reprezintă un real pericol, cauciucurile riscând să fie sparte. Pentru cei care se deplasează pe jos, cadavrele de animale, căzile, scaunele de toaletă, articolelele de lenjerie intimă, resturile provenite de la materialele de construcție, gunoaiele menajere, ambalajele de orice fel etc. le sunt companioni până ajung în zonele de comercializare improvizate.

Refrenul îl știm de la autorități, anume că terenul cu pricina este privat. Însă nu este nimic ilegal în a cere societății de salubrizare, plătită regește din banii noștri, să aducă o mașină și doi oameni pentru a curăța zona. În schimb, este ilegal să atentezi la sănătatea consumatorilor, lăsând acel teren să devină, de ani buni, o imensă groapă de gunoi!

Pe de altă parte, autoritățile publice locale ne-au promis, printre altele, un obor nou, numai că am rămas cu promisiunea. Nu degeaba, ziarul Ediția de Sud a botezat, încă în urmă cu doi ani, această administrație „Administrația o să”, cetățenii rămânând cu literea ”o”, un zero (0) în miniatură! În timp ce comuna General Scărișoreanu are amenajat corespunzător un obor, unde comerțul se realizează în condiții optime, Mangalia, oraș european, are un târg unde mărfurile se vând pe jos, în praf!

O altă zonă în care gunoaiele se strâng de la o săptămână la alta este cartierul Dobrogea I. Astfel, în imediata apropiere a mai multor vile am găsit zeci de saci imenși cu gunoaie, moloz, crengi, resturi menajere, întinse pe o suprafață de câțiva metri.

Oare reprezentanților Primăriei Mangalia le este chiar atât de greu să verifice dacă firma de salubrizare, care primește anual de la bugetul local, atenție, 1 milion de euro, își face datoria?! De când nu a mai fost luat la pas orașul pentru a se constata și rezolva problemele acestuia?  Locatarii caselor din zonă ne-au declarat revoltați că din cauza mirosului insuportabil, nu își pot aerisi încăperile. ”Ne este frică și de șobolani, să nu își facă cuib printre gunoaie, iar apoi să ne intre în case. Mirosurile sunt respingătoare, gunoaiele se tot adună, dar nimeni nu face nimic!”, ne-a declarat un domn supărat, a cărui casă se află la doi pași de groapa de gunoi în devenire.

Amatorii de plimbări din localitate, dar și turiștii veniți la malul mării pentru tratament balnear au la dispoziție, de câteva zile, două noi atracții ce merită admirate. Este vorba despre cele două panouri care ne anunță începerea și finalizarea proiectului de reabilitare a falezei Mangalia.

Indicatoarele sunt numai bune de folosit pentru selfie-uri, întrucât altă utilitate serioasă nu au. Așa se face că în cazul unuia dintre acestea termenul de finalizare a expirat la data de 10 decembrie 2015, iar în cazul celuilalt suntem anunțați că modernizarea trebuie încheiată până la data de 4 aprilie 2016.

Cum ambele termene au expirat, panourile nu au decât rol decorativ, dar cu impact deranjant având în vedere ritmul de melc în care se derulează proiectul.

Cu toate acestea, reprezentanții Primăriei Mangalia nu au venit cu nicio declarație prin care să justifice modul defectuos în care s-au ocupat de la debut până în prezent de această investiție. Localnicii, dar și vizitatorii au dreptul de a afla ce se întâmplă cu această faleză, ce se întâmplă cu dalele prin care au fost recompensați artiștii valoroși, ce se întâplă cu teii cu rădăcini descoperite și parțial distruse, dar și să afle faptul că sunt folosiți banii publici, nu fondurile europene pierdute din cauza termenului inițial depășit.

Halucinant este faptul că nici fondurile Uniunii Europene și nici banii cetățenilor Mangaliei nu au mobilizat Primăria Mangalia, astfel încât să urgenteze finalizarea proiectului în interiorul unuia dintre termenele stabilite!

De altfel, faleza Mangalia reprezintă un subiect de interes național, al cărui zid din beton a revoltat o țară întreagă. Sunt de notorietate reportajele difuzate de toate televiziunile naționale pe marginea acestui subiect. Efectul produs a fost diminuarea timidă a unei porțiuni din zid, calitatea lucrărilor lăsând în continuare de dorit.

Ar mai fi de spus faptul că un alt proiect care trebuia finalizat la sfârșitul anului trecut, respectiv amenajarea Parcului Ever Green, înaintează cu viteza luminii stinse! Locul nu se face remarcat decât printr-o cantitate impresionantă de beton folosită la realizarea parcului destinat relaxării. Cu atâta beton, spațiile verzi nu se vor regăsi prea bine în peisaj, un parc însemnând flori, copaci, gazon, nu material dur în exces.

Ieri, elevii Liceului Teoretic „Callatis” au sărbătorit, prin dans, la Palatul Copiilor, Ziua Mondială a Sănătăţii. Echipa de majorete a școlii, formată din 13 elevi talentaţi din ciclul gimnazial, a participat la faza judeţeană a concursului  „Dansez pentru sănătate“- majorete gimnastică aerobică și a obţinut premiul I. Trofeul asigură  calificarea echipei la faza regională a concursului.

Concursul, aflat la a II-a ediţie,  reprezintă parte integrantă din proiectul CAER 2015-2016 „Invitaţie la sănătate” și este organizat de Inspectoratul Școlar Judeşean Constanţa, în parteneriat cu Centrul Judeţean de Resurse și Asistenţă Educaţională Constanţa, Universitatea Ovidius din Constanţa și Direcţia Judeţeană de Tineret și Sport Constanţa.

În unitatea școlară, proiectul a fost coordonat de prof. psiholog Carmen Faliboga și de eleva Ioana Iacob – clasa X A, coregraful echipei de majorete. „Dansul combină în modul cel mai frumos și emoţionant mișcarea cu muzica, cu arta, cu comunicarea, aducând bună dispoziţie și sănătate. Dansul  joacă rol de artă, de educaţie,  de terapie. În zilele noastre se cunoaște că una dintre cele mai bune metode de descărcare emoţională, de eliminare a stresului, dar și de comunicare este dansul“, ne-a declarat psiholog Carmen Faliboga, coordonatorul proiectului.