Centrul pentru Tineret „Ion Creangă” din comuna Tuzla, dă, o dată în plus, clasă altor instituții similare, din localități mult mai mari, dar cu activitate incomparabil mai slabă. Astfel, începând cu luna februarie, instituția publică de cultură din Tuzla organizează, gratuit, cursuri pentru liceenii care vor să își aprofundeze cunoștințele la materiile de științe sociale – istorie, economie, filosofie, în vederea susținerii examenului de bacalaureat.

Cei ce vor să participe la cursuri se pot înscrie la Centrul pentru Tineret Ion Creangă, de luni până vineri, între orele 9.00-15.00.

Poliţiştii de frontieră din cadrul P.T.F. Vama Veche au depistat un cetăţean român care a încercat să introducă ilegal în țară peste 80 flacoane parfum, ce purtau însemnele unor mărci cunoscute, susceptibile a fi contrafăcute.

În data de 24.01.2020, în jurul orei 07.30, acționând în baza unei informaţii, polițiștii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Vama Veche, județul Constanța, au efectuat controlul specific, pe sensul de intrare în ţară, pasagerilor dintr-un autocar ce efectua curse pe ruta Turcia – România.

Astfel, lucrătorii noștri au descoperit ascunse în bagajul personal al cetăţeanului român C.S., în vârstă de 37 de ani, cu domiciliul pe raza județului Galați, 85 flacoane parfum, ce purtau însemnele unor mărci cunoscute, susceptibile a fi contrafăcute.

Persoana în cauză a declarat că a achiziţionat parfumurile din Turcia, fără a deține documente de provenienţă pentru bunurile transportate.

Produsele, în valoare de aproximativ 7.230 lei, au fost ridicate în vederea continuării cercetărilor, iar în cauză poliţiştii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de punere în circulaţie a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată.

de Emil-Corneliu Ninu

Unirea Principatelor  Române sau „Mica Unire”, cum, eronat, i se mai spune, dată fiind importanța ei covârșitoare, este una dintre paginile de maximă importanță ale istoriei, „cartea noastră de aur”, în care sunt marcate literele de foc ale existenței multimilenare a poporului.

Sentimentul unității naționale a fost cultivat de-a lungul veacurilor. Încă din Evul Mediu, cronicarii noștri umaniști au subliniat, cu mândrie, apartenența nobilă a românilor la ginta latină și descendența lor din vechii locuitori ai acestor ținuturi, tracii, din rândul cărora dacii erau cunoscuți ca „cei mai viteji și mai drepți”  (Herodot).

Astfel, cărturarul umanist transilvănean Nicolaus Olahus (1493-1568), în a sa lucrare, „Hungaria” (1536), scrisă în limba latină, afirma: „Moldovenii au aceeași limbă, obiceiuri si religie ca și muntenii… Limba lor și a celorlalți valahi a fost cândva romană, ca unii ce sunt colonii de romani.”

Aceeași idee o vom întâlni și la cronicarii moldoveni, din rândul cărora Grigore Ureche (1590-1647), arăta, pe la mijloc de secol al XVII-lea, fără să ezite, că „rumanii câți se afla lăcuitori în Țara Ungurească și la Ardeal și la Maramoroșu, de la un loc sântu cu moldovenii și toți de la Râm se trag”, iar continuatorul său direct, Miron Costin (1633-1691), în „Predoslovia” „Letopisețului Țării Moldovei” (1675), dădea răspuns unei întrebări cheie: „Neamul Țărei Moldovei de unde trăgănează? / Din țările Râmului, tot omul să creadză. / Traian întâiu, împaratul, supuindu pre dahii, / Dragoș apoi în moldoveni premenind pe vlahi. / Martor este Troianul, șanțul în țara noastră / Și Turnul Severinul, munteni, în țara voastră.”

Chiar Dimitrie Cantemir (1673-1723), acest „prinț luminat al creștinătății”, releva acest adevăr de netăgăduit:  „Românii sunt moșii și stramoșii noștri, a moldovenilor, a muntenilor și a ardelenilor… și limba cea parintească nebiruit martor ne este.”

Iluminiștii ardeleni, a căror activitate complexă este cunoscută sub numele de Școala Ardeleană, prin reprezentanții lor, Gheorghe Șincai (1754-1816), Petru Maior (1756-1821), Samuil Micu (1745-1806), Ion Budai-Deleanu (1760-1820), s-au axat pe sublinierea originii nobile a românilor, exagerând, e drept, latinismul, în patriotismul lor nemărginit.

La început de secol al XIX-lea, după căderea imperiului francez întemeiat de Napoleon Bonaparte, dorința dobândirii libertății naționale se dezvoltă în întreaga Europă. Astfel, după revoluția lui Tudor Vladimirescu, pe care eteriștii l-ar fi vrut un corolar al mișcării lor, pornită din Rusia, Țările Române nutresc o speranță a recunoașterii dreptului lor la statalitate, prin instaurarea domniilor pământene, după cele fanariote, impuse de Imperiul Otoman. Chiar în rândul maselor, necesitatea creării unor eroi naționali, în folclor (doine, balade, teatru popular), cum au fost Tudor Vladimirescu, Iancu Jianu, Pintea sau numeroși haiduci, a devenit o scânteie ce avea să aprindă focul Revoluției de mai târziu, cea de la 1848, așa cum se întâmpla în întreaga Europă.

Războaiele ruso-turce (ca cel din 1828-1829, încheiat cu tratatul de la Adrianopol, cel al Crimeii, 1853-1856) au constituit un bun prilej pentru români, de a spera la înfăptuirea visului lor de aur, Independența și Unitatea Țărilor Române, prin înfăptuirea României, ca stat unitar și suveran. (În Transilvania, în zona Banatului, se cuvine a menționa activitatea deosebită a lui Eftimie Murgu, în preajma anului 1848, pe tărâmul obținerii de libertăți de către românii de aici.)

Dacă „Regulamentele Organice” au configurat un mănunchi de legi antifeudale, după modelul celor rusești, un alt suport al ieșirii de sub tutela otomană l-a constituit instruirea multor tineri în Europa, mai ales la Paris, unde au putut veni în contact cu spiritul revoluționar francez și cu mișcarea masonică, al cărei prim fundament era descătușarea de sub jugurile despotismului și crearea unor noi națiuni, în perspectiva dreptului la „libertate, egalitate și fraternitate”. Așa se face că a putut lua naștere o societate secretă, „Frăția” (1843), la București, cu filială la Paris, ai cărei membri (Nicolae Bălcescu, Ion Ghica, Ch. Tell, C. A. Rosetti, Ionel Brătianu, Gr. Alexandrescu ș.a.) făceau parte și din loji masoice, pentru înlesnirea comunicării între ei, pe plan extern. În capitala culturii europene, Paris, s-au format viitori oameni de stat, politicieni versați în spiritul liberalismului, precum Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Costache Negri, Alexandu Ioan Cuza, Nicolae Bălcescu, frații Golești, C. A. Rosetti, Ionel Brătianu ș.a.

Se poate spune că pregătirea momentului de la 1859, Unirea Principatelor, a fost efectul unei activități prodigioase a unor tineri intelectuali entuziaști, în cadrul căreia activitatea lor politică s-a grefat pe cea a artelor, în pictură, muzică, dar, mai ales, în cel al literatură.

Este cazul lui Vasile Alecsandri, proaspăt întors de la Paris, numit director al „Teatrului Național” din Iași (1840), unde, împreună cu Mihai Kogălniceanu și Costache Negruzzi, au pus bazele unui adevărat repertoriu național. La Mânjina, moșia moldoveanului Costache Negri, din preajma Galaților, frecvent se întâlneau mulți sufletiști, pentru a pune la cale visata lor țară, România. Pentru sora acestuia, Elena Negri, „bardul de la Mircești”, Vasile Alecsandri, a făcut o adevărată pasiune, imortalizând-o, în romanța „Steluța”.

Publicațiile apărute în această perioadă, conțineau ele însele, în numele gazetelor, originea comună a limbii și poporului nostru, idealul libertății naționale și idealul realizării unității românilor de pretutindeni: „Dacia literară” a lui Mihail Kogălniceanu (1840, cu celebra sa „Introducție”, apreciată  a fi programul estetic al romantismului românesc), „Steaua Dunării”, „Propășirea”, „Pruncul român” (1848), „Poporul suveran”, „România viitoare” (apărută la Paris, 1852), urmată și de alte reviste ale exilaților români (C.A. Rosetti, Ion și Dimitrie Brătianu, Gh. Magheru), precum „Republica Română”, „Junimea Română”, „România literară” (1855) a lui Vasile Alecsandri, „Românul” ziarul revenitului în țară C. A. Rosetti (9.08.1857), „Magazin istoric pentru Dacia” a lui August Treboniu-Laurian și Nicolae Bălcescu etc.

Iată, de exemplu, în ce măsură cuvântul poate deveni forță, când cuprinde masele populare.

Visul unității naționale l-a avut dintotdeauna părintele fabulei românești, Grogore Alexandrescu, așa cum ne-o dovedește și poezia sa „Unirea Principatelor”.

Poezia lui Vasile Alecsandri, „Deșteptarea României”, scrisă în preajma Revoluției de la 1848, a găsit ecoul nimerit în creația lui Andrei Mureșanu, care a compus „Un răsunet”, operă cunoscută sub numele „Deșteaptă-te, române”, imnul nostru național, de astăzi. Mai mult, versurile din arhicunoscuta creație „Hora Unirii” au circulat, pe o foaie volantă, de o parte și de alta a Milcovului, încă din 1856.

În contextul european al creării unei coaliții de state, precum Anglia, Franța, Italia (Sardinia), Prusia, Austria, împotriva expansiunii Rusiei către țările balcanice rusofone (cu perspectiva creării de către aceasta a unui culoar favorabil ajungerii la Istanbul, vechiul Constantinopol, capitala Imperiului Bizantin, cucerit de către Mahomed al II-lea, în 1453, și a împlinirii, astfel a testamentului lui Petru I), se configura, așadar, o oportunitate deosebită, pentru principatele dunărene, după războiul ruso-turc al Crimeii (1853-1856), aceea de a aspira, din nou, la realizarea unirii.

Dacă Rusia, ieșită înfrântă din această confruntare cu Franța, Anglia, Imperiul Otoman și Regatul Sardiniei, a trebuit să recunoască dreptul Moldovei și al Țării Românești la autodeterminare, însă, ulterior, Austria s-a opus proiectului, temându-se de o viitoare aspirație a Bucovinei spre unire, provincia aparținându-le încă din mai 1775, în urma războiului ruso-turc (1768-1774).

Hegemonia Franței lui Napoleon al III-lea, pe plan european, interesat de anularea prevederilor defavorabile ale Congresului de la Viena (1815), când ordinea geopolitică fusese prestabilită, a fost liantul împlinirii aspirațiilor românilor spre libertate și unitate națională.

Pașii fuseseră făcuți, încetul cu încetul, pe linia adoptării unor convenții comune, așa cum a fost desființarea vămii privind comerțul dintre cele două principate, excluzând pe cel cu sare. Intereselor Angliei și Austriei, de a ține legate, totuși, Țările Române de carul greoi al Imperiului Otoman, li s-a opus atitudinea Franței.

Astfel, în 11 februarie 1856, s-a încheiat un tratat, în ale cărui 300 de articole, erau reluate unele privilegii, datând de pe vremea lui Baizid (1393), privind apartenența celor două țări la Imperiul Otoman și suzeranitatea sultanului  asupra acestora, iar prevederile „Regulamentelor Organice”, impuse de Imperiul Țarist, erau, de acum anulate.

Prin voința fermă a lui Napoleon al III-lea, „principiul națiunii” a fost impus, deschizând clare perspective posibilității unificării, așa cum, în urma campaniei sale fulgerătoare din 1601, Mihai Viteazul a reușit prima unire a românilor din cele trei provincii, Țara Românească, Moldova și Transilvania.

În urma încheierii acestui tratat (18/30 martie 1856), s-a decis schimbarea legilor de bază în cele două principate, alipirea la Moldova a trei județe din sudul Basarabiei (Cahul, Bolgrad și Ismail), libertatea navigației pe Dunăre, constituirea unei comisii dunărene care să vegheze la respectarea acestor drepturi, precum și alegerea divanurilor ad-hoc, care să decidă asupra necesității unirii etc. Trebuie reținută, prin intermediul scrierilor lui Ion Creangă, figura legendară a Moș Ion Roată, protagonistul celor două povestiri istorice „Moș Ion Roată și Unirea”, „Moș Ion Roată și Cuza-Vodă”. Hâtru și isteț, precum PĂcală, acesta constata că bolovanul cărat de țărani, la îndemnul boierului unionist, va fi dus tot de către ei, „talpa țării”, cum li se spunea.

Cum structura acestor adunări era variată, formată din reprezentanți ai clerului, ai marii boierimi, ai burgheziei și țărănimii prestatoare de clacă, au apărut diferențe numeroase de opinii, mai ales în Moldova, dintre care teama pierderii privilegiilor era cea mai frecventă, alături de pierderile multiple, de ordin economic, politic și cultural, prin mutarea capitalei la București, ceea ce a făcut ca mulți dintre participanți, conservatori, desigur, să se situeze pe poziții aniunioniste, așa cum au fost Gheorghe Asachi, Costache Negruzzi, Nicolae Istrati. La polul opus, s-au situat unioniștii, cu o altă viziune asupra realităților imediate și cu perspectiva modernizării, printr-un stat unitar, din rândul cărora se remarcau Mihail Kogălniceanu, Anastasie Panu, Manolache Costache Epureanu.

O lovitură teribilă a fost dată de noul caimacam (locțiitor domnesc) al Moldovei, Nicolae Vogoride, care a continuat linia politică antiunionistă a înaintașului său, Todoriță Balș, decedat.

Acesta a mers până acolo, încât, sperând să fie numit domnitor al Moldovei, după Grigore Alexandru Ghica, promisiune făcută de Poarta Otomană, a falsificat rezultatul alegerilor, atribuind antiunioniștilor rezultatele favorabile ale alegătorilor dornici de împlinirea visului unirii. Un mare scandal a fost declanșat, însă, de o dezvăluire, în publicația din Bruxelles, „L’ Etoile d’Orient” („Steaua Orientului”), a corespondenței caimacamului cu rudele sale din Constantinopol, scrisori oferite fratelui său vitreg, Costache Negri, încă din mai 1857, de către soția locțiitorului domnesc, fiica marelui boier poet premodern Costache Conachi, Ecaterina sau, familiar, Cocuța (n. 02.02.1829, Munteni, jud. Galați – m. 22.02.1870, Genova, Italia), ale cărei idealuri erau legate de Unire.

Unii cercetători au încercat să reconstituie drumul lung al mediatizării scrisorilor lui Nicolae Vogoride de natura relațiilor intime dintre soția acestuia și pârcălabul de Galați, chipeșul ofițer Alexandru Ioan Cuza, posibile în contextul în care, la Mânjina, moșia lui Costache Negri, fratele vitreg al Cocuței, se întâlneau, cândva, și numeroși sufletiști revoluționari munteni și moldoveni.

O eroină a acestui act istoric, care a pus mai presus de interesele familiale pe cele ale „națiilor înfrățite”, cum scria Vasile Alecandri, în poezia sa manifest, „Deșteptarea României”.

Se pare că fratele Elenei Vogoride le-ar fi încredințat consulului Franței la Iași, care, la rându-i, le-a încredințat ambasadorului Franței, pentru a fi publicate în revista străină amintită. Acest moment delicat, cu implicațiile sale diplomatice,  a ajuns, după dispute politice aprige, să fie rezolvat prin întâlnirea directă de la Osborne, din 9 august 1857,  dintre regina Angliei și împăratul Franței, sprijiniți, în decizia lor de anulare a alegerilor, de conducătorii Prusiei, Rusiei și Sardiniei.

Așa se face că, în schimbul acestei decizii capitale, Napoleon al III-lea a trebuit să accepte compromisul existenței a două state independente, cu domnitori distincți, două armate, conduse, succesiv de către fiecare domnitor, două guverne, două adunări legislative, dar o singură Înaltă Curte de Casație și Justiție și o Comisie Centrală, la Focșani. Totodată, această Convenție de la Paris a hotărât și constituirea unei comisii centrale, formate din câte trei caimacami, în cadrul fiecărui guvern, care să se ocupe de buna desfășurare a alegerilor, prin intermediul adunării elective.

În urma noilor alegeri, au fost stabilite deciziile celor două divanuri ad-hoc, la  22 septembrie, în Moldova, și 30 septembrie, în Valahia, ale căror rezoluții, din 7-9 octombrie, prevedeau: „ – respectarea drepturilor Principatelor și îndeosebi a autonomiei lor în cuprinderea vechilor lor capitulații încheiate cu Înalta Poartă în anii 1393, 1460, 1511 și 1634; – unirea Principatelor într-un stat sub numele de România; – prinț străin cu moștenirea tronului, ales dintr-o dinastie domnitoare dintre cele europene și ai cărui moștenitori să fie crescuți în religia țării; – neutralitatea teritoriului Principatelor; – puterea legiuitoare încredințată Adunării Obștești, în care să fie reprezentate toate interesele nației”.

Marile puteri europene au hotărât elaborarea unei prime constituții pentru principatele unite, cunoscută sub numele de   „Convenția de la Paris”, stabilind următoarele, în urma deliberărilor din mai și august 1858:

„- Principatele își păstrau autonomia sub suzeranitatea Porții și sub protecția celor șapte puteri; – se adopta denumirea de „Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei”, fiecare având instituții proprii; – se înființau instituții comune, precum Comisia Centrală cu sediul la Focșani (care elabora proiectele de legi de interes comun), Înalta Curte de Justiție și Casație, armata; – se prevedeau principii de organizare și modernizare a viitorului stat (separația puterilor în stat, desființarea rangurilor și privilegiilor boierești, egalitatea în fața legii, drepturi politice pentru creștini, libertatea individuală); – dreptul de vot rămânea cenzitar, căci, pentru a avea drept de vot, o persoană trebuia să dețină o proprietate atât de mare, încât numărul electorilor se limita la câteva mii, în majoritate mari moșieri și burghezia înstărită.

Conformându-se prevederilor privind desfășurarea alegerilor, la 5/17 ianuarie 1859, în Moldova a fost ales Alexandru Ioan Cuza, conducătorul „Partidei Naționale”, spre dezamăgirea lui Grigore Sturdza, fiul fostului domnitor, Mihail Sturdza. Cu sprijinul unor mercenari polonezi, acesta era sigur de victorie, dar, dezamăgit de rezultatele electoratului, a pus la cale un complot și a anunțat un premiu pentru uciderea rivalului său, tânăr comandant al oștirii moldave, și a unor lideri unioniști, printre care și Mihail Kogălniceanu, demers care a fost dezvăluit și, astfel, anihilat încă din fașă.

În Muntenia, întrucât Convenția de la Paris nu stipula alegerea a doi domnitori distincți, a fost reales Alexandru Ioan Cuza, la 24 ianuarie, nu fără emoții, întrucât liberalii, unioniști convinși, nu dețineau decât 24 din cele 72 de mandate, restul aparținându-le conservatorilor, care, forțați de cei aproape 30.000 de oameni ce scandau numele proaspăt-alesului la Iași, au fost obligați să-l accepte și ei.

Un rol important, în realizarea Unirii, l-a avut și clerul, respectiv biserica ortodoxă română, care, prin cei doi mitropoliți, Nifon, al Țării Românești, și Sofronie Miclescu, al Moldovei, au mobilizat mulțimea de credincioși în spiritul tradiției istorice și al împlinirii visului mult visat pentru locuitorii celor două provincii, care au aceeași limbă, aceeași simțire, același crez în Dumnezeu, aceeași origine, aceleași obiceiuri, de o parte și de alta a Milcovului.

Noul domnitor, decis prin voința mulțimii, a intrat definitiv în literatură. Astfel, marele dramaturg și prozator Ion Luca Caragiale și-l va aduce bine aminte, într-o relatare din 1909, intitulată „După 50 de ani”, căci alesul conducător al celor două principate, oprindu-se la Ploiești, le-a vizitat clasa, condusă de un dascăl patriot transilvănean, Bazil Drăgoșescu, prilej de transmitere a unui vibrant mesaj către discipolii săi:

„- Copii! După secole de-ncruntare, astăzi ne zâmbește și nouă, românilor, bunul Dumnezeu. De astăzi încolo, ne-am căpătat iar onoarea de popor liber, de popor latin. Jos slova străină! Sus litera strabună!

Cu scrisul său frumos, ca de tipar,  institutorul a scris pe tablă, cu litere străbune, adică latinești, aceste cuvinte:  Vivat Romania! Vivat Națiunea Română! Vivat Alexandru Ioan întâi, Domnul Românilor”.

Folclorul românesc păstrează în legendele sale chipul acestuia, ca al unui conducător cu mare dragoste și înțelegere pentru oamenii simpli, un justițiar călăuzit de steaua sa, a marilor prefaceri pe care românii le așteptau de secole, împotriva unor abuzuri de neimaginat ale boierimii sau ale slujbașilor venali și cruzi.

Următorii doi ani au fost încărcați de eforturi deosebite pe plan european, pentru recunoașterea și pe plan internațional a actului politic al unirii, care transforma principatele într-un stat unitar. Cum Austria și Poarta Otomană protestau pentru nerespectarea Convenției de la Paris, a fost necesară o nouă Conferință Europeană, în capitala Franței, între aprilie și septembrie, timp în care noua oștire moldo-munteană și-a fixat loc de tabără la Florești, între Ploiești și  Câmpina, gata să răspundă oricărei intervenții armate, din afară.

Și de această dată, pe 25 august/7 septembrie, a fost acceptată realitatea „de facto”, singura concesie făcută celor două puteri protestatare, Imperiul Otoman și cel Habsburgic, fiind desemnarea, în perspectivă, a unui principe străin, ceea ce, în urma uneltirilor, s-a și reușit, prin detronarea lui Cuza, în noaptea de 11 spre 12 februarie 1866.

Cei șapte ani de domnie ai fostului colonel, Alexandru Ioan Cuza, au dus tânărul stat pe calea modernizării lui, impunându-se, la nivel european și mondial, în urma denumirii sale, din 1862, ca ROMÂNIA.

Ca o sinteză a acestui demers istoric, versurile lui Vasile Alecandri sunt vii și astăzi, făcând să vibreze inimile românilor de pretutindeni:

„Hai să dăm mână cu mână

Cei cu inima română,

Să-nvârtim hora frăției

Pe pamântul României!

Iarba rea din holde piară!

Piară dușmănia-n țară!

Între noi să nu mai fie

Decât flori si omenie!

Mai muntene, mai vecine,

Vină să te prinzi cu mine

Și la viață cu unire,

Și la moarte cu-nfrățire!

Unde-i unul, nu-i putere

La nevoi și la durere.

Unde-s doi, puterea crește

Și dușmanul nu sporește!

Amândoi suntem de-o mamă,

De-o făptura și de-o seamă,

Ca doi brazi într-o tulpină,

Ca doi ochi într-o lumină.

Amândoi avem un nume,

Amândoi o soartă-n lume.

Eu ți-s frate, tu mi-ești frate,

În noi doi un suflet bate!

Vin’ la Milcov cu grabire

Să-l secăm dintr-o sorbire,

Ca să treacă drumul mare

Peste-a noastre vechi hotare

Și să vadă sfântul soare,

Într-o zi de sărbătoare,

Hora noastră cea frățească,

Pe câmpia românească!”

Împlinirea a 161 de ani de la Unirea Principatelor Române va fi marcată, mâine, 24 ianuarie, la Mangalia, cu onoruri militare. Zeci de militari ai Garnizoanei, ofiţeri în retragere şi rezervă, cetăţeni ai oraşului sunt invitați să asiste la manifestările dedicate Zilei Unirii Principatelor, ce vor avea loc în Piaţa Republicii, începând cu ora 10.45.

Începând cu data de 26.01.2020, intră în vigoare Legea nr. 192/2019 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul ordinii și siguranței publice, principalele modificări aduse OUG nr.104/2001 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei de Frontieră Române vizând introducerea unor masuri preventive sau coercitive pentru consolidarea autorității poliţiştilor de frontieră, ca personal cu atribuții în domeniul ordinii și siguranței publice, care desfăşoară misiuni în zona de competenţă.

Actul normativ aduce completări şi clarificări atribuţiilor prevăzute de lege, acestea vizând atât drepturile şi obligaţiile poliţiştilor de frontiera aflaţi în exerciţiul funcţiunii, precum şi drepturile şi obligaţiile cetăţenilor.

Dintre măsurile preventive folosite de polițiștii de frontieră pentru asigurarea ordinii și siguranței publice în zona de competenţă, enumerăm: legitimarea, stabilirea identităţii persoanelor şi controlul corporal, al bagajelor şi al vehiculelor – atribuţii prevăzute şi în forma anterioară a actului normativ.

Astfel, în ceea ce priveşte legitimarea și stabilirea identității persoanei, poliţistul de frontieră era îndreptăţit să desfăşoare astfel de activităţi pe timpul misiunilor specifice şi anterior, dar  actualul act normativ clarifică situațiile în care se justifică o astfel de măsură, precum şi dreptul persoanei legitimate de a fi informată verbal, de către polițistul de frontieră, cu privire la motivul legitimării.

În plus, sunt stabilite măsurile care sunt necesare pentru stabilirea identităţii unei persoane, iar poliţistului de frontieră i-a fost instituit dreptul de a solicita persoanei legitimate să țină mâinile la vedere și, după caz, să renunțe temporar la mijloacele ce pot fi folosite pentru un atac armat, în vederea menținerii unei stări de securitate.

Referitor la efectuarea controlului corporal asupra unei persoane, al bagajelor și al vehiculului în care aceasta se află, pe timpul desfăşurării misiunilor specifice în zona de competenţă, actuala lege defineşte în mod clar scopul în care acesta se realizează şi modalitățile practice de efectuare, în funcție de tipul acestuia.

Elementul de noutate îl constituie faptul că rezultatul controlului se consemnează într-un proces-verbal, care se semnează de poliţistul de frontieră şi de persoana în cauză sau de reprezentantul legal. De asemenea, se instituie dreptul polițistului de a solicita persoanei care face obiectul unui control să adopte o poziție inofensivă, care să excludă un posibil atac.

Nu constituie control corporal acțiunea polițistului de frontieră de a deposeda persoana de o armă de foc sau armă albă a cărei deținere este vizibilă sau cunoscută.

Un alt aspect de interes ar fi modalitatea în care o persoană este condusă la   sediul unei structuri a Poliţiei de Frontieră Române. Actul normativ stabileşte  situaţiile când poliţistul de frontieră este îndreptăţit să adopte această măsură şi reglementează drepturilor persoanei vizate de o astfel de măsură. Şi în această situaţie, activitatea se finalizează cu încheierea unui proces verbal aferent acestei măsuri.

Un aspect important de precizat este acela că, aceste modificări legislative nu vizează activităţile aferente efectuării formalităţilor de control la trecerea frontierei, derulate în punctele de trecere, atunci când cetăţeanul român sau străin se prezintă la ieşirea sau intrarea în/din ţară.

Pe parcursul desfăşurării acestor activităţi în zona de competenţă, poliţistul de frontieră este obligat să aibă un comportament civilizat, să dea dovadă de amabilitate şi solicitudine, respectiv să adopte o atitudine politicoasă şi fermă.

Detalii privind modalitatea practică de punere în aplicare a legii se regăsesc la: https://www.politiadefrontiera.ro/ro/main/i-ghid-de-aplicare-a-legii-1922019-19366.html

La 24.01.1990, la Casa Tineretului din Mangalia, s-a desfăşurat şedinţa de constituire a Clubului Sportiv de Arte Marţiale „Marea Neagră”. La această adunare au participat sportivii antrenaţi de un grup de practicanţi de arte marţiale, condus de Ploşniţă Vasile Ovidiu, Iordănoaia Florin, Sîngeorsanu Sever şi Ogrinjea Daniel.

Gruparea de practicanţi s-a format în anul 1983, odată cu sosirea la Mangalia, în urma terminării facultăţii, a d-lui Ploşniţă Vasile Ovidiu, ofiţer inginer în Marina Militară. Alături de acesta s-au aflat şi s-au antrenat d-nii Ogrinjea Adrian, Ogrinjea Emil, Ogrinjea Daniel, Sîngeorsanu Sever, Vlădescu (Maximenco) Anca, Fechete Adriana şi mulţi alţii. La grupare au mai aderat Tusluc Vasile în 1987 şi Iordănoaia Florin în 1988.
Antrenamentele s-au desfăşurat în sala de gimnastică de la Casa Tineretului, la sala de sport de la o unitate militară de pregătire a personalului, la Liceul Industrial nr. 1 („Ion Bănescu” în prezent) şi pe insula din portul Mangalia. La 20.01.1990, la Bucureşti s-a înfiinţat Federaţia Română de Arte Marţiale. La şedinţa de constituire au participat Ploşniţă Vasile Ovidiu şi Iordănoaia Florin, ca membrii fondatori. La 4 zile după această şedinţă, la 24 ianuarie 1990, s-a organizat şedinţa de înfiinţare a unui club sportiv. La adunare, alături de cei patru iniţiatori, au participat dl. Inginer Radu Alexandru Dumitru, preşedintele Consiliului Frontului Salvării Naţionale din Mangalia, Profesor Cioată Doru, membru al C.F.S.N. Mangalia, d-na Todaşcă Irinia, director al Casei Tineretului Mangalia, sportivii şi părinţii celor care se antrenau în acel moment. În funcţiile de conducere au fost aleşi: Ploşniţă Vasile Ovidiu preşedinte, Iordănoaia Florin vicepreşedinte, Sîngeorsanu Sever secretar general, Ogrinjea Daniel secretar adjunct şi Dr. Catană Constantin medic. După şedinţa de constituire au fost depuse documentele la federaţie şi timp de un an, clubul a funcţionat ca filială a federaţiei.
În luna septembrie 1990, Iordănoaia Florin s-a separat de cei trei colegi instructori şi a format alte grupe de sportivi, în Mangalia, Constanţa şi Bucureşti. În luna aprilie 1991 s-a organizat o nouă Adunare Generală pentru înfiinţarea Ligii de Arte Marţiale „Marea Neagră”, care în luna mai 1991, a obţinut personalitatea juridică, avînd sediul în Mangalia. La înfiinţare, LAM „Marea Neagră”, a avut trei filiale în Mangalia, Constanţa şi Bucureşti, cu două secţii: Karate şi Wushu Kung-Fu, în cadrul fiecărei filiale. În anul 2000, conform prevederilor noii legi a sportului, LAM „Marea Neagră” s-a reorganizat şi s-a transformat în Clubul Sportiv „Marea Neagră”, cu sediul juridic în Constanţa.
Pînă în anul 1997 clubul a fost afiliat la Federaţia Română de Arte Marţiale, iar din 1998, secţia de Karate a fost afiliată la Federaţia Română de Karate (Modern). Din anul 2004, secţia de Wushu Kung-Fu a fost retrasă de la F.R.A.M., iar în 2012, secţia de KungFu, a fost afiliată la Federaţia Română de Arte Marţiale de Contact.  De-a lungul celor 30 de ani, în sălile de sport ale clubului s-au antrenat mii de copii, tineri şi adulţi. Mulţi au participat la concursurile de Karate, Wushu şi Kung-Fu, obţinînd sute de titluri de campioni naţionali, vicecampioni şi medalii de bronz. De asemenea, mulţi sportivi ai clubului au fost selecţionaţi în loturile naţionale şi au obţinut titluri de campioni balcanici, europeni şi mondiali, la Karate şi la Kung-Fu, alături de multe medalii de argint şi de bronz.

Actuala conducere a clubului este formată din: Iordănoaia Florin preşedinte, Cîju Mihai prim-vicepreşedinte, Varsami Dumitru vicepreşedinte Karate, Istrate Gheorghe vicepreşedinte Kung-Fu, Radu Iorguş Laurenţiu vicepreşedinte organizare, Ocolişan Mihaela Laura secretar general, Bocai Tudor secretar adjunct, Stîlpeanu Adrian director secţia de Ju-Jitsu „Hakko-Ryu”.
Vineri 24.01.2020, de la ora 11.00, la Casa Tineretului din Mangalia, se va desfăşura o şedinţă festivă, la care au fost invitate mai multe persoane, sportivii şi părinţii acestora.

Vă aşteptăm la această festivitate!

Postat, din nou, doar pe site-ul Primăriei Mangalia și nu remis și mass mediei, așa cum s-ar cuveni unei instituții așa zis transparente, un anunț scurt și la obiect ne anunță că, pe 31 ianuarie a.c., va avea loc, la sediul Primăriei, o ședință publică de dezbatere a Regulamentului privind organizarea și desfășurarea activității comerciale și a serviciilor de piață. Regulamentul ar urma, probabil, să fie inclus într-un HCL și înaintat, spre aprobare, Consiliului Local. Spunem asta, pentru că, pe aceeași pagină, a fost postat un un astfel de proiect, datat 20 ianuarie 2020.

Dezbaterea va avea loc începând cu orele 10.00.

Regulamentul propus de Primărie:

fhttp://mangalia.ro/wp-content/uploads/2020/01/Proiect-de-hotarare-regulament-de-organizare-si-desfasurare-activitati-comerciale-si-servicii-de-piata-%C3%AEn-Mun.-Mangalia.pdf

Începând cu data de 21 ianuarie 2020, la Centrul de Pachete (fosta Piață Saturn, intrarea din spate),  situat pe strada Rozelor, se demarează acțiunea de distribuire a produselor de igienă acordate în baza Programului Operational Ajutorarea Persoanelor Defavorizate – POAD 2019/2021.
În conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 784/04.10.2018 pentru stabilirea unor măsuri necesare în vederea implementării Programului Operational Ajutorarea Persoanelor Defavorizate – POAD, beneficiază de aceste produse următoarele categorii:
a) persoanele cărora le este stabilit, dreptul la un venit minim garantat acordat în baza Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare;
b) familiile beneficiare de alocație pentru susținerea familiei acordată în baza Legii nr. 277/2010 privind alocația pentru susținerea familiei, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
Persoanele care se încadrează în mai multe categorii beneficiază de pachetele cu  produsele de igienă aferente unei singure categorii din care fac parte la data acordării asistenței materiale de bază.
Pachetele cu produsele de igienă se ridică personal de către destinatarii finali pe baza actului de identitate.
Pentru persoanele beneficiare de venit minim garantat primesc pachete cu produse de igienă doar titularii de VMG.
Pentru persoanele beneficiare de alocație pentru susținerea familiei , ridică pachete  toți membrii familiei.
Un pachet cu produse de igienă conține:
– 5 periuțe de dinți
– Pasta de dinți ( 300 ml )
– Săpun lichid ( 500 ml )
– Șampon pentru copii ( 800 ml )
– Șampon pentru adulți ( 500 ml )
– Detergent pentru rufe ( 2700 g )
Programul de distribuire va fi de luni până vineri, între orele 8.°°- 14.°°, până la epuizarea stocului de produse, dar nu mai târziu de data 24.01.2020.

Pentru lucrările anuale de reparaţii şi întreţinere instalaţii şi reţele electrice, precum şi posturi de transformare, SC E- Distribuţie Dobrogea SA – Zona MT-JT Constanţa, anunţă întreruperea furnizării energiei electrice în timpul lucrărilor, după următorul program:

– miercuri, 22 ianuarie, sat Vama Veche, cu străzile: Albatros, Tudor Vladimirescu, Midiei – întrerupere parţială, Delfinului, Sanda Landala, inclusiv Vila Polux – întrerupere totală, intervalul 9.00-12.00.

– joi, 23 ianuarie, Comuna Tuzla, în intervalul 8.00-16.00.

RAJA S.A. aduce la cunoştinţa tuturor abonaţilor că vineri – 24 ianuarie 2020, Dispeceratul, echipele de intervenţie, dar şi reprezentanţii societăţii care asigură buna desfăşurare a proceselor de alimentare cu apă şi de preluare a apelor uzate vor lucra în program normal.

Apelurile către numărul de telefon al Dispeceratului – 0241/924 vor fi preluate fără întrerupere. Echipele RAJA sunt pregătite să acţioneze cu promptitudine pentru remedierea în timp util a tuturor avariilor sau a disfuncţionalităţilor apărute în sistemul de alimentare cu apă, astfel încât utilizatorii să poată beneficia de serviciile noastre la parametrii optimi.

Abonaţilor interesaţi să îşi achite facturile pentru serviciile de furnizare a apei potabile şi canalizare le aducem la cunoștință că, în ziua de vineri – 24 ianuarie 2020, toate casieriile RAJA vor fi închise. Sâmbătă – 25 ianuarie 2020, casieria de pe strada Răscoalei 1907 nr. 5, din municipiul Constanța, va funcţiona în intervalul orar 09:00-13.00. Începând de luni – 27 ianuarie 2020, toate casieriile RAJA își vor relua programul normal de lucru.

În perioada în care casieriile RAJA sunt închise, facturile pot fi achitate online (prin intermediul contului de client RAJA), transfer bancar, direct debit, Pay-Point, Payzone, etc..

Un buget extrem de generos, de circa 500.000 de euro, revine, prin bunăvoința administrației publice locale și a aleșilor urbei, manifestărilor organizate la Mangalia, în acest an. Cu egală bunăvoință, calculând, am putea spune că, apelând la aceeași sumă, s-ar putea construi una bucată de școală nouă pentru copiii galactieni, ce așteaptă, de ani buni, să nu mai învețe în două sau chiar trei schimburi sau să le cadă bucăți de clădire în cap.

Nu avem nimic împotriva distracției cetățenilor, mai ales acum, în prag de alegeri, când circul politic va începe să umble, liber, pe străzile Mangaliei. Însă sumele alocate unora dintre evenimentele organizate de primărie sunt demne de o administrație lipsită de datorii, ba chiar cu pușculița aflată pe plus. Nu e, nici pe departe, cazul Mangaliei…

Demarăm în forță, pe 24 ianuarie: 30.000 de lei pentru cocarde și fasole cu ciolan, pentru Ziua Unirii. Doamnele și domnișoarele urbei vor fi mai mult decât încântate să zâmbească în fotografii, primind flori și mărțișoare, în luna martie, de la reprezentanții administrației locale. Și, de ce nu are fi: delicatele cadouri, alături de spectacolele tematice, vor scoate din bugetul local 170.000 de lei.

Iepurașul vine însoțit de 110.000 de lei, sumă alocată micuților urbei, care vor beneficia de spectacole și mascote.

Zilele Mangaliei își iau traista-n băț și anul acesta și se plimbă, de la o dată la alta: deși Consiliul Local a decis, acum ceva timp, ca Ziua Mangaliei să fie pe 8 septembrie, în 2017 aceasta a fost sărbătorită la începutul toamnei, anul trecut a fost aruncată pe 1 Mai, iar anul acesta tot luna mai va găzdui sărbătoarea oficială a orașului, la o dată deocamdată nedecisă. Decisă este, însă, suma alocată celor trei zile de spectacole și mâncare gratuită: 250.000 de lei.

Cupe, medalii, alături de zeci de servicii bine plătite: de amenajare de traseu, cazare, arbitraj, securitate, toalete, PR, transport, radiocomunicații, sonorizare etc, cam așa va arăta cea de a doua ediție a Mangalia Super Rally (8-9 mai). A doua, dar și cel mai costisitor eveniment al anului: 400.000 de lei, bani ce includ și veste personalizate și… sacoșe inscripționate!

140.000 de lei vor distra copiii orașului pe 1 Iunie, evenimentul fiind bine garnisit cu spectacole, clovni și înghețată gratuită, numai bune să înmoaie inimile părinților în prag de alegeri.

Ziua Geamiei Esmahan Sultan (17 august) are alocați, de la buget, 50.000 de lei, Ziua Marinei – 150.000 de lei, Ziua Pensionarului (1 octombrie) – 60.000 de lei, Zilele Toamnei – 140.000 de lei, Ziua Armatei (25 octombrie) – 2.000 de lei, Ziua Națională – 30.000 de lei, iar Ziua Tătarilor (13 decembrie) – 40.000 de lei.

Evenimentele de Crăciun și Turismul Ecumenic merg mână în mână: câte 200.000 de lei, în timp ce mândria de a reprezenta litoralul sudic la târguri naționale și internaționale ne va costa 300.000 de lei. 

Și, ca să nu fim răutăcioși, iată că anunțăm și un eveniment gratis: Europa FM, ce va avea loc la Venus, în luna august. Să nu uităm, însă, că, în acest caz, protocolul de colaborare prin care primăria a dăruit firmei organizatoare 14.000 mp în zona Venus a expirat, iar „gratuitatea” ar putea fi, și ea, tarifată.

Comuna Tuzla a mai făcut un pas, înainte, în procesul de înființare a distribuției de gaze naturale. Potrivit edilululi  comunei Tuzla, Taner Reșit, „În urmă cu ceva timp a fost finalizat studiului de fezabilitate privind înfiinţarea distribuției de gaze naturale în Comuna Tuzla. Astăzi, vă anunţ faptul că a fost eliberat de către Consiliul Judeţean Constanţa Certificatul de Urbanism nr. 181/09.12.2019 în scopul obţinerii Autorizaţiei de Construire pentru „Înfiinţarea distribuţiei de gaze naturale în comuna Tuzla, judeţul Constanţa “, urmând obţinerea avizelor necesare solicitate prin prezentul certificat. Obiectivul este realizarea unei investiții durabile care va fi integrată în infrastructura existentă și corelată cu investițiile viitoare, în vederea conformării cu cerințele legislației în vigoare. În vederea alegerii soluţiei de alimentare cu gaze naturale s-a avut în vedere aspectul economic astfel încât cheltuielile totale legate de înfiinţarea distribuţiei de gaze naturale să fie cât mai mici, respectând normativele în vigoare”, a arătat, pe pagina sa de socializare, Taner Reșit.

Poliţiştii de frontieră din cadrul P.T.F. Vama Veche au descoperit și confiscat aproximativ 470 kg de pește din specia calcan, pentru care un cetățean turc nu a putut prezenta toate documentele necesare pentru transport.

În data de 15.01.2020, în jurul orei 20.00, polițiștii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Vama Veche, județul Constanța, au efectuat controlul specific, pe sensul de ieșire din ţară, pasagerilor dintr-un autocar ce efectua curse pe ruta România – Turcia.
Totodată, au efectuat controlul amănunțit asupra autocarului, descoperind într-un compartiment separat de cel al bagajelor, 12 saci din rafie ce conțineau cantitatea totală de 468 kg de pește din specia calcan, în stare proaspătă, ce aparținea unui cetățean turc, în vârstă de 51 de ani.
La cercetări, cetăţeanul turc a declarat că a pescuit legal peștele din Marea Neagră și urma să-l vândă unei societatăţi comerciale din Bulgaria, fără a deține toate documentele necesare de transport.
Întreaga cantitate de pește a fost predată unei societăţi comerciale de profil, conform procedurilor legale, iar poliţiştii de frontieră fac cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de “deţinerea, transportul sau comercializarea fără documente legale a peştelui şi altor vieţuitoare acvatice obţinute din pescuit ori produselor din peşte”, la finalizare fiind dispuse măsurile legale care se impun.
De asemenea, societatea transportatoare a fost sancționată cu suma de 6.000 de lei pentru încălcarea normelor sanitar-veterinare.

Pentru remedierea unei avarii pe conducta de alimentare cu apă, cu diametrul de 200 mm, de pe strada Unirii, din localitatea Mihail Kogălniceanu, RAJA SA a fost nevoită să întrerupă furnizarea apei potabile, astăzi – 16 ianuarie 2020, în intervalul orar 13.00 – 16.00.
Sunt afectați de lipsa apei consumatorii de pe partea dreaptă a localității, cu sensul de mers către Constanța.
Ne cerem scuze pentru neplăcerile create abonaților din zonă, pe care îi asigurăm că echipele de intervenție vor face tot posibilul pentru finalizarea lucrărilor și reluarea furnizării apei potabile în cel mai scurt timp.

Încă de la începutul acestui an, la Sanatoriul Balnear și de Recuperare Mangalia (SBRM) au început pregătirile pentru realuarea activității atât în cele două pavilioane balneare, cât și în unitatea de cazare, respectiv Hotel Callatis. Potrivit reprezentanților conducerii instituției, în pavilionul A, activitatea va reîncepe pe data de 10 februarie, iar în pavilionul B – pe 9 martie. Toți angajații vor lucra în primul pavilion, până la redeschiderea ambelor centre balneare. „Deocamdată, am început să facem curățenie, igienizare și reparații peste tot unde este cazul. Personalul va reveni în curând și trebuie să ne pregătim cum se cuvine pentru a întâmpina pacienții în condiții optime”, a declarat managerul SBRM, Bogdan Maganu. El a mai spus că, în paralel, continuă demersurile pentru modernizarea unității de cazare, cu fonduri guvernamentale, printr-o investiție a Companiei Naționale de Investiții. „În prezent, dosarul nostru se află în așteptare la Ministerul Dezvoltării pentru obținerea avizului necesar, în vederea demarării procedurii de licitație”, a explicat managerul unității balneare din sudul litoralului.

Centrul INFOTRAFIC din Inspectoratul General al Poliţiei Române informează că pe foarte multe drumuri importante din țară circulația rutieră se desfășoară dificil, în condiții de vizibilitate redusă, din cauza ceții dense.

Fenomenul este întâlnit în Capitală, pe autostrăzile A1 București – Pitești, A2 București – Constanța, A3 București – Ploiești, A4 Ovidiu – Agigea și pe artere din județele Constanța, Tulcea, Olt, Dolj, Dâmbovița, Călărași, Bacău, Galați, Iași, Vrancea, Arad, Bihor, Covasna, Brașov, Mureș, Harghita, Sibiu și altele.

Pentru a preîntâmpina producerea unor evenimente nedorite pe drumurile publice, conducătorii auto sunt sfătuiți să manifeste prudență sporită la volan, să adapteze viteza la condițiile meteo-rutiere, să utilizeze în mod corespunzător sistemul de iluminare-semnalizare al vehiculului și să mărească distanța de siguranță față de vehiculele dinainte. De asemenea, atragem atentia pietonilor, bicicliştilor şi căruţaşilor, care trebuie să fie conştienţi de faptul că pe timp de ceaţă sunt mai greu vizibili în trafic.