Nemulțumire maximă în rândul sindicaliștilor de la Damen Mangalia, care așteptau un răspuns favorabil din partea Administrației Prezidențiale în privința petițiilor adresate CSAT. Sindicaliștii califică răspunsul Administrației Prezidențiale drept unul „formal și pasiv”, care „ignoră situația reală și gravă ce afectează capacitatea României de a menține o infrastructură navală strategică funcțională”.
Iată punctul de vedere al sindicaliștilor cu privire la răspunsul primit de la Administrația Prezidențială, privind necesitatea includerii pe agenda CSAT a situației critice a șantierului naval din Mangalia (DSMa).
Stimate domnule Consilier de Stat Gabriel-Cristian Pișcociu,
Vă transmitem această adresă în legătură cu răspunsul primit la una dintre petițiile noastre adresate Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), manifestându-ne dezacordul ferm față de abordarea formală și pasivă care ignoră situația reală și gravă ce afectează capacitatea României de a menține o infrastructură navală strategică funcțională.
Șantierul naval din Mangalia (DSMa), cel mai mare din România și singurul la care statul român este acționar majoritar, este situat într-o zonă geostrategică de o importanță majoră la Marea Neagră. Infrastructura și capacitățile tehnice unice de care dispune acest șantier permit construcția și mentenanța navelor militare de mari dimensiuni, iar închiderea sa ar însemna pierderea unei importante capacități industriale strategice.
Criza operațională și financiară prelungită, lipsa comenzilor, scăderea accelerată a numărului de angajați, divergențele dintre acționari și incertitudinea privind perspectivele de redresare pun în pericol funcționarea și continuitatea activității șantierului, iar riscul declanșării procedurii de faliment este unul major, însă în continuare ignorat. În lipsa unor oportunități reale de obținere a contractelor și a finanțării necesare, precum și a implementării unui plan coerent de reorganizare și redresare, falimentul acestui șantier va deveni inevitabil. O asemenea situație ar însemna nu doar pierderea definitivă a unei capacități industriale strategice pentru România, ci și un dezastru economic și social pentru regiunea Mangalia și sudul litoralului. În acest context, tergiversarea deciziilor privind rezilierea contractului de asociere cu partenerul olandez și lipsa transmiterii unui răspuns oficial la o scrisoare de intenție adresată de un potențial investitor intensifică temerile legate de un colaps industrial și social iminent, cu efecte grave asupra comunității locale și economiei regionale.
Răspunsul transmis de dumneavoastră, prin care ni se comunică poziția Administrației Prezidențiale, se dovedește a fi general, birocratic, evaziv și neadaptat la contextul concret al DSMa. El ignoră faptul că societatea este deja autorizată oficial în industria națională de apărare, creând o percepție eronată că DSMa nu ar fi parcurs pașii legali necesari, ceea ce nu este conform cu realitatea. DSMa deține Autorizația nr. 176 emisă de Ministerul Economiei, valabilă până în septembrie 2026, și este înscrisă în registrul NATO cu codul NCAGE 1H8XL, certificat emis de Ministerul Apărării Naționale.
Aceste documente atestă clar că DSMa îndeplinește criteriile legale și strategice pentru a face parte din industria națională de apărare, iar problema reală este integrarea activă și strategică a șantierului în planurile de dezvoltare, investiții și comenzi pentru apărare, un subiect ce ține de competența CSAT și a guvernului.
Strategia Națională a Industriei de Apărare 2024-2030, publicată în Monitorul Oficial nr. 1.232 bis din 9 decembrie 2024, stabilește revitalizarea capacităților de producție navale drept o prioritate guvernamentală. În acest context, șantierul naval din Mangalia (DSMa) trebuie să devină un pilon central al Clusterului Naval Militar de la Marea Neagră și un Centru Național de Mentenanță Navală Militară , capabil să asigure mentenanța pentru navele Forțelor Navale Române, ale țărilor riverane și ale alianțelor NATO și UE. Strategia subliniază nevoia unor investiții majore în infrastructură, tehnologie și pregătirea forței de muncă, precum și integrarea în lanțurile de aprovizionare NATO și UE. Nerealizarea acestor măsuri expune România riscului pierderii ireversibile a unei capacități industriale vitale, cu grave consecințe pentru securitatea națională și poziția geopolitică.
Reiterăm faptul că singurul șantier naval la care statul este acționar majoritar și cel mai mare din România trebuie să fie susținut cu prioritate printr-un angajament ferm și imediat la cel mai înalt nivel de decizie. În lipsa unei astfel de decizii strategice, riscăm nu doar un colaps industrial și social, ci și compromiterea suveranității și securității naționale.
Vă solicităm să reconsiderați includerea pe agenda CSAT a subiectului privind integrarea și revitalizarea șantierului naval din Mangalia (DSMa), fie și sub formă informativă sau prin inițierea unui mecanism interinstituțional dedicat protejării și valorificării acestei capacități industriale strategice.
În concluzie, subliniem angajamentul nostru ferm de a apăra drepturile lucrătorilor și solicităm implicarea urgentă și strategică a tuturor factorilor responsabili pentru salvarea și revitalizarea șantierului naval din Mangalia (DSMa), care reprezintă un pilon esențial al industriei navale românești. Acest șantier trebuie să producă, nu să stagneze sau să fie închis.
Anexăm spre conformitate copii ale Autorizației nr. 176 emisă de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului și ale Certificatului nr. 2445 emis de Ministerul Apărării Naționale.
Sindicatul Liber „Navalistul” din Mangalia
Răspunsul Administrației Prezidențiale, la care fac referire sindicaliștii de la Navalistul:
Domnule Laurenţiu Gobeajä,
Referitor la scrisoarea dumneavoastră, înregistrată cu nr. DSN1/1009/2025, prin care solicitați „includerea cu prioritate pe ordinea de zi a următoarei şedinţe CSAT a subiectului integrării Şantierului Naval din Mangalia (DSMa) în industria naţională de apărare”, vă facem cunoscute următoarele:
Conform articolului 119 din Constituţia României, Consiliul Suprem de Apărare a Țării este autoritatea administrativă autonomă învestită cu organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor care privesc apărarea ţării şi securitatea natională, participarea la mentinerea securităţii internaţionale şi apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară, precum şi acţiunile de menţinere sau de restabilire a păcii. Acesta ia decizii de nivel strategic în privinţa securităţii naţionale şi apărării ţării, stabilind direcţii de acţiune pentru punerea în aplicare a prevederilor Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării, în timp ce modul efectiv de realizare şi punerea în practică este atributul instituţiilor cu competenţe în domeniul securităţii naţionale.
În raport de competenţele autorităţilor şi instituţiilor publice, menţionăm că Guvernul este autoritatea publică a puterii executive, care, potrivit programului său de guvernare, asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice. În exercitarea atribuţiilor ce îi revin emite hotărâri şi ordonanţe. (art. 102 şi 108 din Constituţia României şi art. 14 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare).
Industria naţională de apărare cuprinde operatorii economici înscrişi în registru, cu capital de stat sau privat, care dispun de resursele tehnice, tehnologice, organizatorice şi de management necesare realizării şi furnizării către instituţiile din cadrul Forţelor Sistemului Naţional de Apărare (FSNA) sau către alte ţări de produse militare, sensibile şi strategice şi/sau de servicii aferente acestora, conform art. 4 din Legea nr. 232/2016 privind industria naţională de apărare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Acest act normativ reglementează şi procedura de autorizare, precum criteriile pe care trebuie să le îndeplinească operatorii economici pentru a avea dreptul de a se înscrie în registrul unic al operatorilor economici şi al capacităţilor de producţie şi/sau servicii pentru apărare.
Astfel, conform art. 6 alin. 5, lit. m) din Legea nr. 232/2016, cu modificările şi completările ulterioare, ministerul de resort (Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului) are printre atribuţii autorizarea şi înscrierea în registru a operatorilor economici care îndeplinesc în mod cumulativ criteriile pentru a desfăşura în România activităţile necesare realizării de produse militare, sensibile şi strategice şi/sau să presteze serviciile aferente acestora, cu avizul prealabil din partea instituţiilor FSNA. Acest aviz prealabil are caracter conform şi se acordă potrivit atribuţiilor specifice ale fiecărei instituţii avizatoare, inclusiv din perspectiva riscurilor la adresa apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale. Ministerul de resort va integra avizele prealabile ale fiecărei instituţii FSNA, formulate la solicitarea lui, şi va emite autorizaţia doar în situaţia în care fiecare aviz prealabil este pozitiv.
În consecinţă, problemele concrete şi de detaliu legate de operatorii economici din industria naţională de apărare sunt gestionate şi soluţionate de către Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, conform competenţelor atribuite prin lege.
Drept urmare, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării poate acţiona numai în limitele prerogativelor constituţionale şi legale conferite acestuia şi fără a interfera cu competenţele altor autorităţi, în scopul respectării principiului separaţiei puterilor în stat, dar şi al gradualităţii acţiunilor.
Cu stima,
Consilier de Stat Gabriel-Cristian Piscociu
