Câte persoane mai trebuie să aibă de suferit, din cauza maidanezilor agresivi ca să se fie luată soluţia salvatoare?!
O femeie s-a ales cu o rană adâncă la un picior, după ce a fost atacată, în curtea Spitalului Municipal Mangalia, de mai multe patrupede flămânde şi agresive Pe o alee dintre blocuri, aflată pe strada Rozelor, o haită de dulăi maidanezi au atacat o pisică pe care, după ce au omorât-o, sub privirile îngrozite ale mai multor locatari, s-au dus să o hăpăie după garajele din apropiere. Pe malul mării, o „turmă” de câini comunitari a intrat în apă să sfâşie lebedele ce pluteau aproape de mal.
Toate aceste imagini traumatizante s-au petrecut în ultimele două zile, autori fiind câinii cu podoabe din plastic la urechi.
În mijlocul unor asemenea haite de câini s-ar fi putut afla un copil care ar fi sfârşit în dinţii animalelor fioroase ce au acaparat Mangalia. În general, în România, se iau măsuri numai după ce se produce o adevărată tragedie, numai că scuzele, comentariile, argumentele, măsurile se dovedesc tardive şi inutile. Pe de altă parte, o bună bucată de timp, din spitalele din ţară a lipsit vaccinul antirabic, astfel că, la nivel naţional, zeci de oameni muşcaţi au stat cu sufletul la gură şi s-au rugat ca animalele, care i-au agresat, să nu fie turbate. După cum se ştie, după sute de ani de cercetare, nici până în prezent nu s-a găsit leac pentru turbare, astfel că este obligatoriu ca persoana muşcată de un maidanez să fie vaccinată în cel mult 72 de ore de la producerea vătămării.
Că s-a demarat, la nivel local, o amplă campanie de sterilizare a câinilor ce hoinăresc pe străzile Mangaliei şi ale staţiunilor, este de bun augur, dar nu suficient. Dovadă atacurile venite din partea patrupedelor cu cercei care nu îi fac mai liniştiţi.
Uciderea lor în masă, nu este nici ea o măsură, însă extinderea adăpostului existent ori construirea unuia nou, pot reprezenta măsuri potrivite, în felul acesta, cetăţenii nemaifiind în pericol când merg pe stradă. În plus, asemene iniţiative ar fi, inclusiv, pe placul iubitorilor animalelor fără stăpân care, în loc să-i hrănească pe străzi sau prin scările blocurilor, îi pot îngriji şi vizita la adăpost.