Deputatul Daniel Georgescu a participat, astăzi, la audierile miniștrilor în comisiile de administrație publică, sănătate și mediu.

Ulterior, Daniel Georgescu a declarat:

„PSD își asumă. Cu toate riscurile. Cu toată responsabilitatea.

Am participat la audierile miniștrilor în comisiile de administrație publică, sănătate și mediu, portofolii esențiale pentru viața de zi cu zi a fiecărui român.

Urmează votul în Parlament pentru învestirea noului Guvern.

Un vot care vine într-un moment greu pentru țară și într-un context complicat politic.

Partidul Social Democrat nu fuge de răspundere.

Nu am făcut-o niciodată. Și nu o facem nici acum.

Am spus-o clar: nu va fi un mandat ușor. Dar tocmai de aceea este nevoie de noi, este nevoie de echilibru, de rațiune, de oameni care pot livra rezultate.

Am votat pentru intrarea la guvernare cu luciditate și cu grijă față de români.

Și vom rămâne consecvenți în această misiune: mai puține vorbe, mai multe soluții”, a punctat deputatul Daniel Georgescu la încheierea audierilor noilor miniștri din comisii.

Partidele parlamentare PSD, PNL, USR, UDMR, împreună cu Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale (GPMN) au semnat un acord politic pentru constituirea unei coaliții guvernamentale largi, cu o durată de trei ani.

Acordul prevede o rotație la funcția de prim-ministru: între iunie 2025 și aprilie 2027 premierul va fi desemnat de PNL (Ilie Bolojan), iar între aprilie 2027 și decembrie 2028 – de PSD. Cabinetul va avea 16 ministere și 5 vicepremieri, iar portofoliile sunt împărțite astfel: 6 pentru PSD, 4 pentru PNL, 4 pentru USR și 2 pentru UDMR. Vicepremierii sunt distribuiți proporțional, unul fiind independent.

ACORD POLITIC

între

Partidul Social Democrat – PSD,

Partidul Național Liberal – PNL,

Uniunea Salvați România – USR,

Uniunea Democrată Maghiară din România – UDMR și

Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale din Camera Deputaților – GPMN

Formațiunile politice semnatare, conștiente de responsabilitatea ce le revine într-o perioadă dificilă pentru România, convin asupra formării Coaliției politice de guvernare pro-occidentale pentru perioada 2025-2028, denumită în continuare Coaliția.

În fața provocărilor economice, geopolitice și sociale, acest parteneriat are ca obiective implementarea unor reforme structurale fundamentale, stabilitatea și performanța guvernării, dezvoltarea României și consolidarea democrației.

Măsurile promovate de Coaliție urmăresc refacerea echilibrelor bugetare, prioritizarea și continuarea investițiilor, asigurarea unui climat predictibil pentru mediul de afaceri, cu menținerea coeziunii și solidarității sociale.

Ne angajăm să promovăm o guvernare responsabilă și eficientă, pentru a construi o societate mai justă și mai echitabilă.

Art. 1. Principii de funcționare

1)        Activitatea Coaliției se fundamentează pe buna colaborare, transparență și responsabilitate.

2)        Coaliția va susține un program de guvernare, bazat pe priorități clare și asumate colectiv.

3)        Parcursul pro-european și euro-atlantic al României sunt elemente fundamentale ale programelor și politicilor promovate de Coaliție și de către reprezentanții acesteia.

4)        Formațiunile politice membre ale Coaliției se angajează să ducă o politică moderată și echilibrată, prin alinierea la obiective comune, în ciuda unor diferențe ideologice.

5)        Coaliția va asigura transparența decizională și o comunicare unitară, pentru a primi încrederea cetățenilor și a partenerilor internaționali în actul de guvernare.

6)        Meritocrația și profesionalismul vor fi promovate în administrație, dincolo de apartenență politică.

7)        Fiecare decizie politică majoră este adoptată prin consens politic, cu implicarea directă a tuturor formațiunilor politice componente ale Coaliției și a prim-ministrului.

Art. 2. În vederea implementării programului de guvernare Coaliția va susține urmatoarele direcții:

1)     Adoptarea urgentă a unui plan credibil de reducere a deficitului bugetar;

2)          Combaterea risipei bugetare prin restructurarea companiilor de stat, reducerea cheltuielilor administrative și limitarea beneficiilor nejustificate;

3)          Reforma sistemului fiscal, prin eliminarea excepțiilor și creșterea eficienței colectării;

4)          Prioritizarea investițiilor în proiectele de infrastructură mare, precum și pentru comunitățile locale pentru asigurarea resurselor necesare în mod realist și eficient;

5)          Reforma pensiilor speciale;

6)         Stabilirea de obiective măsurabile și evaluabile pentru fiecare minister și agenție;

7)          Comasarea instituțiilor redundante și reducerea birocrației;

8)         Accelerarea absorbției fondurilor europene prin reforme în managementul public;

9)         Introducerea unei culturi instituționale bazate pe răspundere, profesionalism și rezultate;

10)     Modernizarea serviciilor publice pentru a răspunde nevoilor reale ale cetățenilor;

11)   Eliminarea privilegiilor nemeritate și tratament egal în fața legii;

12)     Independență energetică în domeniul gazelor naturale și accelerarea tranziției către energie regenerabilă;

13)   Aderarea la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică;

14)     Eficiență și performanță în Educație. Norme didactice europene la nivel european, burse adaptate la posibilitățile reale și creșterea performanței școlare;

15)     Lărgirea bazei de contributori la CNAS și oferirea unor servicii de sănătate îmbunătățite concomitent cu cheltuirea eficienta a fondurilor disponibile;

16)     Reforma administrației prin digitalizarea și interconectarea serviciilor publice și implementarea unor criterii de eficiență, debirocratizare, simplificare, de dereglementare;

17)     Descentralizarea și creșterea eficienței administrației publice locale, conform principiului subsidiarității;

18)     Digitalizarea și îmbunătățirea serviciilor consulare și extinderea rețelelor de consulate itinerante;

19)     Îmbunătățirea calității și eficienței actului de justiție și a gradului de încredere a cetățenilor în acesta;

20)     Îndeplinirea jaloanelor și accesarea fondurilor europene din Planul Național de Redresare și Reziliență;

21)     Finalizarea legăturii rutiere rapide între Marea Neagră și Europa Centrală și a primei autostrăzi montane care va traversa munții Carpați;

22)     Consolidarea parteneriatului Transatlantic și a celorlalte parteneriate strategice;

23)     Implementarea prevederilor Programului Armata României 2040 și a Planului multianual de înzestrare a Armatei României;

24)     Combaterea fenomenului Infracțional, în special în ceea ce privește traficul de droguri și de persoane, concomitent cu programe de reabilitare și protecție a victimelor;

25)     Combaterea extremismului, a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării, a violenței împotriva femeilor și a discursului instigator la ură, în vederea asigurării siguranței cetățenilor;

26)     Promovarea și susținerea programelor, proiectelor și a legislației care fac posibilă păstrarea identității și dezvoltarea comunităților minorităților naționale;

27) Recunoașterea și sprijinirea Diasporei Românești ca parte esențială a identității naționale și valorificarea potențialului său uman, economic și cultural prin politici active de recunoaștere și re-întoarcere voluntară;

28)  Încurajarea natalității și sprijinirea familiilor cu copii;

29) Susținerea măsurilor economice pentru reducerea deficitului comercial;

30) Susţinerea sportului ca domeniu esenţial pentru o viaţă sănătoasă, încurajarea sportului de masă şi a sportului de performanţă;

31) Stimularea economiei și reducerea inegalităților teritoriale;

32) Parteneriat onest cu mediul privat pentru dezvoltarea unei economii sănătoase, bazate pe inițiativă privată, inovație și respect pentru munca cinstită, protejarea demnității angajatului și stimularea angajării legale;

33) Reforma autorităților de control și reglementare în domeniul Mediului. Creșterea calității vieții în toate orașele și satele prin mecanisme de control și dezvoltarea infrastructurii verzi.

34) Susținerea Republicii Moldova pentru accelerarea și menținerea traseului european și consolidarea valorilor democratice, respectiv întărirea sa economică, socială și culturală, în vederea integării în Uniunea Europeană. Ca parte acestui proces, considerăm importantă dezvoltarea infrastructurii și reducerea timpilor la forntieră și eficientizarea acceesului la cetățenia română.

Art.3. Obiectivele legislative ale Coaliției constau în promovarea legislației necesare pentru implementarea programului de guvernare.

Art.4. Formațiunile politice semnatare convin asupra aplicării rotației în privința ocupării funcției de prim-ministru. Pentru perioada iunie 2025 – aprilie 2027 candidatul la funcția de prim-ministru, susținut de Coaliție, va fi desemnat de către PNL. Pentru perioada aprilie 2027 – decembrie 2028 candidatul la funcția de prim-ministru, susținut de Coaliție, va fi desemnat de către PSD.

Art.5. Structura Guvernului este compusă din: prim-ministru, 16 ministere, dintre care 6 ministere PSD, 4 ministere PNL, 4 ministere USR și 2 ministere UDMR; Guvernul are 3 funcții de viceprim-ministru fără portofoliu, câte una pentru PSD și UDMR și un independent, două funcții de viceprim-ministru cu portofoliu, câte una pentru PNL și USR. La momentul aplicării rotației convenite, conform art. 4, un portofoliu de viceprim-ministru fără portofoliu va fi alocat PNL și un viceprim-ministru cu portofoliu va fi alocat PSD.

Art.6. Fiecare minister va avea de regulă 2 (doi) secretari de stat, cel mult 4 (patru) secretari de stat la ministerele cu activitate complexă.

Art.7 Formațiunile semnatare ale prezentului Acord vor asigura reprezentarea Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale în structurile guvernamentale, cu respectarea ponderii politice parlamentare în cadrul prezentei Coaliții.

Art.8. În situația unei remanieri guvernamentale sau în cazurile prevăzute de lege în care un membru al guvernului nu își poate exercita atribuțiile funcției, nominalizarea revine formațiunii politice care a deținut inițial funcția. Prim-ministrul are dreptul să refuze motivat respectiva nominalizare și să solicite o nouă propunere.

Art.9. Formațiunile membre ale Coaliției politice vor constitui o majoritate parlamentară și se angajează să susțină învestirea Guvernului în condițiile art. 2-4, din prezentul Acord, și să acorde votul în vederea desemnării Președintelui Senatului, conform nominalizării făcute de către Partidul Național Liberal și Președintele Camerei Deputaților, conform nominalizării făcute de către Partidul Social Democrat.

Art.10. Conducerea Coaliției este asigurată de liderii formațiunilor politice membre. La ședințele Coaliției participă și alți reprezentanți ai conducerilor politice ale formațiunilor care o compun.

Art.11. Ședințele Coaliției sunt conduse de președintele partidului care numește premierul. Ședințele au loc bilunar, sau ori de câte ori este nevoie, și se desfășoară de regulă la sediul Guvernului României. În cadrul acestora se iau decizii pentru realizarea prevederilor cuprinse în Programul de Guvernare.

Art.12. Ședințele Coaliției vor aborda agenda politică guvernamentală și parlamentară, iar Deciziile Coaliției se iau prin consensul liderilor formațiunilor politice care formează Coaliția.

Art.13. La ședințele Coaliției pot participa, în funcție de subiectele înscrise pe agenda ședinței membrii cabinetului și alte persoane, la invitația liderilor formațiunilor politice membre, cu informarea și aprobarea prealabilă a prim-ministrului.

Art.14. Secretariatul tehnic va fi asigurat de un reprezentant desemnat de către Premierul în Exercițiu.

Art.15. Deciziile Coaliției sunt obligatorii pentru toate persoanele susținute în funcții publice de către aceasta. Revocarea acestor persoane poate avea loc după o evaluare și cu informarea motivată și prealabilă a formațiunii politice care a făcut propunerea.

Art.16. Deciziile Coaliției sunt publice, iar dezbaterile în cadrul mecanismelor de decizie ale Coaliției sunt confidențiale până la adoptarea deciziilor.

Art.17. Coordonarea activității Coaliției la nivel guvernamental se îndeplinește de către prim-ministru și viceprim-miniștri, care vor avea calitatea de avizatori pentru proiectele de acte normative, conform atribuțiilor delegate convenite. Agenda de lucru a ședințelor de guvern, stabilirea și prioritizarea politicilor publice guvernamentale vor fi decise de către prim-ministru, prin consultare cu viceprim-miniștrii, în întâlnirea lor săptămânală anterioară ședinței pregătitoare de guvern organizată de către Secretariatul General al Guvernului.

Art.18. Pentru coordonarea și punerea în aplicare a deciziilor Coaliției la nivel parlamentar se organizează săptămânal cel puțin odată, de regulă luni, ședințe cu participarea liderilor de grup ai formațiunilor semnatare din cele două Camere ale Parlamentului.

Art.19. Niciun parlamentar, membru al partidelor și formațiunilor politice care fac parte din Coaliție nu va semna, nu va susține și nu va vota o moțiune simplă îndreptată împotriva vreunui membru al Guvernului sau o moțiune de cenzură împotriva Guvernului.

Nu se va iniția sau vota un proiect de lege sau amendament care presupune creșteri de cheltuieli, facilități, sporuri, angajări, achiziții fără acordul prealabil al conducerii Coaliției.

Art.20. În vederea implementării deciziilor Coaliției la nivel parlamentar, liderii de grup se întâlnesc înaintea tuturor ședințelor de Birou Permanent/Birou Permanent reunit al Camerelor și ori de câte ori este necesar, la solicitarea unuia dintre lideri, înaintea ședințelor comisiilor de specialitate ale Parlamentului.

Art.21. Medierea eventualelor dezacorduri de natură parlamentară, precum și dezbaterea unor puncte de vedere divergente asupra implementării programului de guvernare sau susținerea unor inițiative legislative se face în ședințele de Coaliție. La ședinte vor fi invitați reprezentanți desemnați de conducerea Coaliției să prezinte aceste puncte de vedere.

Art.22. Acordul politic de constituire a Coaliției politice este valabil în perioada 2025-2028 și intră în vigoare la data semnării. Modificările la prezentul Acord se dezbat, negociază și convin între formațiunile semnatare, fiind decise prin consens.

Art.23. Încălcarea prevederilor art. 4, art. 5, art. 7, art. 9, art. 12, art. 15 și art. 17 constituie un motiv de denunțare unilaterală a prezentului Acord.

Prezentul Acord politic a fost semnat astăzi, 23 iunie 2025, la București, în cinci exemplare originale, câte unul pentru fiecare parte semnatară.

Membrii USR Constanța s-au întrunit sâmbătă, 14 iunie 2025, în cadrul sesiunii de alegeri interne pentru a vota persoana care va ocupa funcția de președinte al filialei județene, precum și componența Biroului Județean.

Pentru funcția de președinte și-au depus candidaturile Remus Negoi și Carmen Dumitrescu .

Conform rezultatelor finale ale scrutinului, senatorul Remus Negoi este noul președinte al filialei județene USR Constanța, iar noua componență a Biroului Județean este următoarea: (vicepreședinți) Lăzar Gilda, Cocargeanu Florin Daniel, Abdurefi Semiran, Ion Stelian Cristian, Vîlcu Mihai; (membri) Iacob Florin Cătălin, Avrămescu Emilian, Antonaru Mariu Ștefăniță, Moraru Petru, Zisman Alisa, Filip Vasile Gabriel, Dobre Mariu, Moldoveanu Petrică, Sfrenț George, Vlad Bogdan, Munteanu Ionel, Neculache Ciprian, Munteanu Răzvan, Cateliu Gabriel, Constantin Georgel.

Tot sâmbătă, 14 iunie, au fost aleși și cei 20 de delegați care vor reprezenta USR Constanța la Congresul Național al USR din data de 21 iunie 2025.

Remus Negoi a declarat, ulterior ședinței: „Le mulțumesc tuturor colegilor pentru că mi-au acordat, din nou, încrederea pentru a ocupa această funcție! Nu în ultimul rând, îi felicit și pe colegii care alcătuiesc noua componență a Biroului Județean și pe toți membrii care au candidat și pe cei care au fost implicați în perioada electorală extrem de dificilă pe care cu toții am traversat-o recent.

USR intră într-o nouă etapă, atât la nivel național, cât și local, de aceea o mare parte din eforturile mele se vor concentra în direcția unei dezvoltări și extinderi cât mai eficiente a filialei județene. Este un obiectiv ce va consolida strategia noastră de a le demonstra cetățenilor că politica se poate face diferit, în interesul lor. Trebuie să le demonstrăm oamenilor că alternativa în politică nu sunt extremismul și suveranismul de fațadă, iar pentru asta trebuie să fim pregătiți, deoarece avem în față o perioadă cu mari provocări la nivel social. Sunt optimist și cred că vom reuși!“

De asemenea, în data de 31 mai 2025, s-au desfășurat alegerile interne pentru desemnarea unui nou președinte al filialei municipale. În urma voturilor exprimate, liderul grupului de consilieri municipali USR Constanța, Florin Cocargeanu a fost ales pentru a ocupa această funcție.

Dominic Fritz, primarul Timișoarei, a fost ales președinte al Uniunii Salvați România (USR) cu 67,24% din voturile exprimate de membrii partidului.

„Le mulțumesc membrilor USR care mi-au dat această încredere și responsabilitate. Sunt conștient că preiau conducerea USR în vremuri provocatoare – cred însă că sunt și vremuri promițătoare pentru un partid asumat european, liberal și reformator, așa cum este USR. Nu am niciun dubiu că există suficient de multă energie, idei și soluții în interiorul USR și în societatea românească pentru a trece România de această criză. Misiunea mea este să ne reconectăm cu alegătorii noștri, cu aliații noștri din societate și, cu siguranță, voi fi un președinte care deschide partidul”, a transmis noul președinte al USR.

Dominic Fritz a anunțat că, doar în ultimele trei săptămâni, peste 2.000 de persoane au depus cereri de adeziune pentru a se alătura USR: „Sunt extrem de mândru că USR continuă să atragă oameni noi – cetățeni care cred în implicare, fără interese, cu gândul la viitor. Fac un apel: dacă vreți să puneți umărul la această construcție, acum e un moment bun să intrați în USR”.

În următoarea perioadă, Dominic Fritz și USR se vor focusa pentru a negocia cele mai bune soluții pentru a trece România de criza fiscală. „Ne vom focusa în următoarele zile și săptămâni pentru a negocia soluții bune pentru România în guvern. Suntem un partid care este pregătit să își asume responsabilitatea guvernării, să lucreze alături de Nicușor Dan. Iar în același timp, după congresul nostru de sâmbăta viitoare, vom începe o perioadă de reconstrucție și energie nouă în partid”, a conchis Dominic Fritz.

Cine este Dominic Fritz

Dominic Fritz (41 de ani) este primarul Timișoarei, la al doilea mandat, și noul președinte al Uniunii Salvați România.

Dominic Fritz este unul dintre cei mai apreciați primari din România, cunoscut pentru modernizarea administrației prin fonduri europene, eliminarea rețelelor clientelare și lupta pentru recuperarea patrimoniului public.

În 2023, Primăria Timișoara a avut cel mai mare buget dintre toate municipiile reședință de județ din țară și a investit în primul său mandat aproape cât a investit vechea administrație în toți cei șase ani anteriori preluării mandatului.

Dominic Fritz are studii finalizate de licență și masterat la Konstanz, Sciences Po Paris și Universitatea din York.

Înainte de a candida în România, a lucrat pentru Agenția Germană pentru Cooperare Internațională în proiecte internaționale de dezvoltare, menținere a păcii și reconstrucție în urma războaielor sau cataclismelor naturale.

A fost și consilier politic și apoi șef de cabinet al fostului președinte federal al Germaniei, Horst Köhler.

Fritz a venit prima dată în Timișoara în 2003. Este căsătorit, are o fiică și vorbește fluent limba română, germană, engleză și franceză. Este membru USR din 2019, președinte al filialei județene Timiș din 2023 și prim-vicepreședinte USR din 2024.

A fost președinte interimar al partidului în perioada 5 mai – 13 iunie și a susținut candidatura președintelui României Nicușor Dan.

Nicușor Dan a înregistrat, în municipiul Constanța, dar și la nivel de județ, o victorie zdobitoare în fața lui George Simion. În sudul litoralului candidatul AUR a reușit să adune peste 50% din opțiunile alegătorilor.

Potrivit AEP, la Constanța rezultatele au fost:

Nicușor Dan: 97.999 voturi (62,75%)

George Simion: 58.175 voturi (37.25%)

Iată rezultatele votului în mai multe localități din sudul litoralului:

Municipiul Mangalia:

Din cei 31.995 alegători de pe listele permanente repartizați pe 27 de secții au votat 16.298 locuitori. Pe listele suplimentare au votat 2.839 alegători.

Nicușor Dan: 9.081 voturi (47,89%)

George Simion: 9.883 voturi (52,4%)

Eforie

Nicușor Dan: 3.688 votanți (55,55%)

George Simion: 2.951 votanți (44,45%)

Negru Vodă

George Simion: 1.498 votanți (71,03%)

Nicușor Dan: 611 votanți (28,97%)

Limanu

George Simion: 2.334 votanți (52,59%)

Nicușor Dan: 2.104 votanți (47,41%)

Tuzla

George Simion: 2.087 votanți (57,15%)

Nicușor Dan: 1.565 votanți (42,85%)

Pecineaga

George Simion: 1.005 votanți (68,79%)

Nicușor Dan: 456 votanți (31,21%)

Costinești

George Simion:  1.324 votanți (55,61%)

Nicușor Dan: 1.057 votanți (44,39%)

Albești

George Simion: 1.274 votanți (74,77%)

Nicușor Dan: 430 votanți (25,23%)

Nicușor Dan este oficial noul președinte al României. Acesta a câștigat al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 18 mai 2025 cu 53,6% din totalul voturilor.

Nicușor Dan a câștigat cu un avans de 829.657 de voturi în fața candidatului AUR, George Simion. Dan a obținut 53,6% din voturi, iar Simion 46,6% după centralizarea tuturor secțiilor de vot.

1.NICUȘOR-DANIEL DAN 6.168.696 53,60 %
2.GEORGE-NICOLAE SIMION 5.339.039 46,40 %

Elena Lasconi și-a anunțat demisia din funcția de președinte al USR, după eșecul de la alegerile prezidențiale. 

”Elena Lasconi a anunțat, astăzi, demisia din funcția de președintă a Uniunii Salvați România (USR). Decizia vine în urma unei perioade marcate de provocări politice și personale, iar gestul a fost asumat cu responsabilitate și încredere în viitorul USR și al României.

„A venit momentul unei decizii grele. Demisionez din funcția de președinte USR. Așa consider că este corect, firesc și bine în acest moment. Demisionez cu inima împăcată că în ultimul an am făcut tot ce a ținut de mine pentru ca România să fie mai bine”, a declarat Elena Lasconi.

După ce au fost numărate voturile din aproape toate secțiile din țară și străinătate, în turul doi al alegerilor merg George Simion și Nicușor Dan.

George Simion a obținut 3.751.536, adică 40,59%, în timp ce Nicușor Dan are 1.935.980 – 20,95%.

Candidatul Coaliției, Crin Antonescu, a obținut 1.875.539 – 20,29%.

Deputatul Daniel Georgescu a transmis un mesaj prin care arată de ce, pe 4 mai 2025, va pune ștampila pe Crin Antonescu.

„De prea mult timp România stă pe margine și zice BRAVO! altora.

Politica noastră externă arată ca un comentariu pe Facebook, mult entuziasm, zero influență.

Crin Antonescu știe că o țară ca România trebuie să vorbească, nu doar să asculte.

Nu vine cu gargară, ci cu direcție. Vrea o politică externă care să conteze.

Cu Crin nu mai suntem în sala de așteptare, intrăm în sală și ne punem la masă.

România nu mai e galerie, ci devine echipă!”, a transmis deputatul Daniel Georgescu.

Comandat de Alianța Electorală România Înainte – PSD

CMF 31250003

Candidatul Alianței România Înainte, Crin Antonescu, a venit, astăzi, 1 aprilie 2025, la Constanța. La Centrul Multifuncțional Jean Constantin, acesta s-a întâlnit cu primarii PSD și PNL.

În sală a luat cuvântul și prim vicepreședintele PSD Constanța, deputatul Daniel Georgescu. Acesta a spus:

“Era o reclama după Revoluție care zicea: Dacă vrei cu adevărat, POȚI!

Toți cei din sală sunteți lideri în localitățile dumneavoastră. Toți cei din sală am dat, la alegeri, ora exactă în județul Constanța.

Avem în Crin Antonescu un aliat pentru orașele și comunele noastre, un președinte care nu va tolera abuzuri și va face dreptate pentru oameni, care vrea o Românie normală și care va ști să spună STOP! exceselor unor așa ziși progresiști.

Sunt convins că vrem la Cotroceni un președinte cu care să putem dialoga, cu care să vorbim aceeași limbă și cu care avem planuri comune.

Nu ne dorim un aventurier.

România are nevoie de curaj, dar și de moderație.

Toți bufonii care încearcă azi să fie lideri antisistem sunt doar niște glume.

Să știți că unii dintre cei de aici avem ambiția să readucem județul acolo unde merită să fie. Constanța trebuie să fie o forță la fel ca Bucureștiul, are oameni muncitori, cu multă putere de muncă.

Așadar, domnule președinte Crin Antonescu aveți votul meu, dar vă rog puneți județul Constanța pe primul loc. Se poate, aveți toată încrederea!”

PSD Mangalia îi răspunde primarului orașului, după ce acesta a publicat un comunicat al PNL Mangalia: „repingem cu fermitate manipulările și minciunile promovate de primarul Radu Cristian”.

În postarea cu pricina, edilul îi acuză pe aleșii PSD, AUR și USR că vor să blocheze un „proiect ce s-ar face din bani europeni pentru realizarea unei zone de promenadă pentru toți localnicii și turiștii care ne vizitează”…

PSD Mangalia a răspuns acuzațiilor primarului, cel care, și ieri, la fel ca în ultimele trei mandate, a strălucit prin absența de la ședința Consiliului Local:

„Organizația Municipală PSD Mangalia respinge cu fermitate manipulările și minciunile promovate de primarul Radu Cristian și PNL Mangalia. Acuzațiile lansate în spațiul public nu sunt altceva decât o încercare disperată de a dezinforma cetățenii și de a ascunde abuzurile din administrația locală.

Mangalia este victima unei găști care a condus discreționar și abuziv orașul, în frunte cu primarul Radu Cristian, care uită să dea socoteală cetățenilor pentru prejudiciul de peste 2 milioane de euro pentru care este trimis în judecată, într-un dosar de corupție, de către DNA Constanța.

1. Nu există nicio alianță PSD-AUR-USR în Consiliul Local Mangalia

Contrar afirmațiilor primarului, consilierii locali ai PSD nu fac parte din nicio alianță politică. Aceștia au fost aleși de cetățeni pentru a le reprezenta interesele și votează exclusiv în baza legalității și oportunității proiectelor, nu pe baza directivelor venite de la primar sau alte grupuri de interese.

2. PSD Mangalia susține dezvoltarea orașului și proiectele europene

Este o minciună sfruntată afirmația că PSD ar fi votat împotriva proiectelor europene! Consilierii noștri au votat întotdeauna în favoarea investițiilor realizate cu fonduri europene, atât timp cât acestea sunt în interesul cetățenilor și nu ascund alte interese obscure.

În realitate, primarul Mangaliei este cel care a blocat dezvoltarea orașului prin refuzul constant de a pune pe ordinea de zi cererile legitime ale cetățenilor. Aceste cereri au fost sistematic filtrate de acolitul său, Colgiu Dorinel, individ trimis în judecată pentru corupție și trafic de influență, după ce a fost prins cerând mită pentru soluționarea problemelor locuitorilor.

3. Consilierii PSD nu vor accepta abuzuri și decizii netransparente

Primarul acuză consilierii că au votat prelungirea unor contracte de concesiune pentru terenuri pe cordonul Saturn-Venus. În realitate, acele contracte au fost încheiate legal, iar orice decizie privind acestea trebuie luată în baza legii, nu a ambițiilor personale ale primarului. În sedința de consiliu nu s-a concesionat nici un teren, ci s-a prelungit valabilitatea unor contracte existente și perfect legal incheiate.

Este cinic și ipocrit ca primarul să vorbească despre „vânzarea orașului la bucată”, în condițiile în care exact administrația sa a fost implicată în decizii controversate privind patrimoniul Mangaliei, dovadă stând dosarele penale pentru trafic de influență și pentru corupție pentru care sunt trimiși în judecată, atât el cât și apropiații acestuia, Calin Didi- George și Dorinel Colgiu.

4. PSD Mangalia asigură cetățenii că abuzurile administrației PNL nu vor mai continua

Consilierii PSD îi invită pe toți cetățenii care au nevoie de aprobări sau soluționarea unor probleme să comunice direct cu ei. Toate solicitările vor fi discutate în ședințele de Consiliu Local în mod transparent, fără discriminare și fără „filtrele” corupte ale primarului.

PSD Mangalia va continua să lupte pentru drepturile locuitorilor și pentru o administrație onestă, care să respecte legea și interesul public!”

George Simion, liderul AUR și lidera POT, Anamaria Gavrilă, își vor depune amândoi candidaturile la alegerile prezidențiale după ce Curtea Constituțională i-a respins definitiv candidatura lui Călin Georgescu.

„Trebuie să revenim la realitate și la turul II, după ce noi, președinții celor două partide suveraniste, împreună cu domnul Călin Georgescu, ne-am întâlnit. Vă putem spune care este planul. Toată presiunea pe revenirea la turul II, noi, ca tineri, vom continua această mișcare suveranistă, cu acceptul domnului Călin Georgescu, și vom face pașii necesari mai departe”, a transmis George Simion, într-un mesaj video postat pe Facebook.

Modelele de tristă amintire Klaus Iohannis – Crin Antonescu, care și-au ținut blocate posturile de profesori timp de 27 de ani, respectiv 24 de ani, trebuie să dispară din școli!v

Senatorul USR Constanța, Remus Negoi, a înaintat un proiect de lege ărin care să se limiteze dreptul de rezervare a postului didactic sau a catedrei, pentru persoanele care îndeplinesc funcții publice sau de demnitate publică, la o perioadă maximă de 5 ani.

„Am depus un proiect de lege, împreună cu colegul meu, senatorul Ștefan Pălărie, pentru limitarea dreptului de rezervare a postului didactic sau a catedrei, pentru persoanele care îndeplinesc funcții publice sau de demnitate publică, la o perioadă maximă de 5 ani.

Reglementările în vigoare permit acestor persoane să își rezerve postul pe toată durata ocupării funcției respective și nu numai, iar acest lucru generează efecte negative asupra sistemului educațional.

Blocarea pe termen nelimitat a unui număr semnificativ de posturi didactice de către politicieni determină dificultăți în organizarea și ocuparea catedrelor la nivelul unităților de învățământ. În lipsa unei limitări temporale clare, unitățile de învățământ sunt nevoite să apeleze la soluții temporare, care afectează calitatea actului educațional și stabilitatea personalului didactic.

Posturile blocate nu pot fi ocupate definitiv de alte cadre didactice, ceea ce afectează atât continuitatea procesului educațional, cât și posibilitatea dezvoltării carierei didactice pentru alte cadre calificate.

Prin proiectul de lege pe care l-am inițiat, am propus un interval de maximum 5 ani în care un cadru didactic titular poate apela la mecanismul juridic al rezervării postului sau catedrei, indiferent de perioadele sau numărul funcțiilor deținute care îi conferă acest drept. La finalul celor 5 ani, cadrul didactic care a avut rezervat postul trebuie să își manifeste opțiunea: fie se reîntoarce în sistemul de învățământ, fie continua activitatea în funcția sau demnitatea publică ocupată.

Modificarea legislativă propusă va asigura un echilibru între drepturile persoanelor care îndeplinesc funcții publice și nevoia de a asigura un sistem educațional funcțional și echitabil”, a transmisRemus Negoi.

Fostul director al SC Polaris M Holding SRL Mangalia şi fostul administrator public al municipiului, Florin Jianu este începând de sâmbătă, 7 decembrie 2024, parlamentar cu acte în regulă.

Mai exact, a fost ales deputat din partea SOS Galaţi. Despre această reuşită, Florin Jianu a declarat pentru Ediţia de Sud: “De la Centru, mi s-a propus să candidez la Camera Deputaţilor din partea SOS Galaţi.

Am luat această propunere ca pe o provocare. Am muncit foarte mult pentru această realizare, am obţinut două mandate de deputat şi un mandat de senator. Îmi voi deschide cabinet de parlamentar în Galaţi pentru a continua dialogul cu cetăţenii care m-au votat, dar nu numai. Rezultatele obținute de Partidul S.O.S.

România Filiala Județeană Galați la aceste alegeri se datorează muncii unei echipe perseverente, dar mai ales gălățenilor curajoși ce au devenit o voce din ce în ce mai puternică!

Astfel, Partidul S.O.S. România – Filiala Galați, a urcat de la 2,8% (scorul obținut la alegerile din vară când nu s-a câștigat nici măcar 1 post de consilier local în tot județul) până la 8,86% la alegerile parlamentare (Camera Deputaților) și 7,91% (Senat), rezultând câștigarea a două mandate de Deputat și unul de Senator.

Peste 19.100 de gălățeni au ales să se exprime liber și ne-au acordat încredea lor pentru Camera Deputaților și peste 17.000 pentru Senat!”.

AUR, PSD, USR, PNL, SOS și POT sunt partidele care își vor trimite reprezentanții în Parlamentul României.

Iată cine sunt viitorii parlamentari de Constanța

Camera Deputaților

• Daniel Gheorghe Georgescu -PSD
• Mirela Matichescu – PSD
• Mohammad Murad- AUR
• Silvius- Titus Păunescu – AUR
• Cosmin Hristu -AUR
• Stelian Ion – USR
• George Gima – USR
• Bogdan Huțucă – PNL
• Marian Crușoveanu – PNL
• Mădălin Laurențiu Făget – SOS

Maria Cernit – POT

SENAT

• Remus Negoi – USR
• Nicolae Vlahu – AUR
• Felix Stroe – PSD
• Silviu Iulian Coșa – PNL
• Clement Sava – SOS

Într-o decizie istorică, Curtea Constituțională a României (CCR) a hotărât, în ședința din 6 decembrie 2024, anularea întregului proces electoral pentru alegerea Președintelui României. 

Astfel, CCR a declarat nule două acte fundamentale care au stat la baza alegerilor prezidențiale: Hotărârea Guvernului nr. 756/2024 privind stabilirea datei alegerilor și Hotărârea Guvernului nr. 1061/2024, care aproba programul calendaristic pentru desfășurarea acestora, potrivit Stiripesurse.ro.

Conform deciziei Curții, întregul proces electoral va fi reluat, iar Guvernul are sarcina de a stabili o nouă dată pentru alegerile prezidențiale, precum și de a elabora un nou calendar pentru realizarea acțiunilor necesare. Decizia CCR este definitivă, general obligatorie și urmează să fie publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.

În ședința din data de 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională, în vederea asigurării corectitudinii și legalității procesului electoral, și-a exercitat atribuția prevăzută de art.146 lit.f) din Constituție și, cu unanimitate de voturi, a hotărât următoarele:

1. În temeiul art.146 lit.f) din Constituție, anulează întregul proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României, desfășurat în baza Hotărârii Guvernului nr. 756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru Președintele României din anul 2024 și a Hotărârii Guvernului nr. 1061/2024 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României în anul 2024.
2. 2. Procesul electoral pentru alegerea Președintelui României va fi reluat în integralitate, Guvernul urmând să stabilească o nouă dată pentru alegerea Președintelui României, precum și un nou program calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare.
3. 3. Prezenta hotărâre este definitivă și general obligatorie, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și se aduce la cunoștința publică.
4. Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Plenul Curții Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul hotărârii, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Informațiile transmise în CSAT de serviciile secrete despre Călin Georgescu au fost desecretizate aseară, după ce președintele Klaus Iohannis a fost de acord cu declasificarea, potrivit unui comunicat al Administrației prezidențiale.

Un document desecretizat al Ministerului de Interne arată că a fost identificat un tipar acțional similar identificat la nivelul Ucrainei activ în perioada premergătoare inițierii agresiunii de către Federația Rusă. În concret, campania informațională „Echilibru și verticalitate” și este identică cu campania „Frate lângă Frate” derulată de Federația Rusă în Ucraina.

Tot Ministerul de Interne arată că un adept al extremismului de dreapta, care organizează tabere militare, a participat la ”promovarea și cumpărarea de voturi” pentru Călin Georgescu. Deși numele acestei persoane e anonimizat, o anchetă G4Media a arătat că e vorba despre Eugen Sechila.

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) precizează, în raportul prezentat CSAT privind primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, că printre cei care l-au susţinut pe Călin Georgescu pe TikTok a fost şi liderul unui clan interlop. De asemenea, un lider interlop a susţinut financiar campania lui Călin Georgescu prin intermediul platformei TikTok.

Informații din documentele desecretizate:

• SRI: Creșterea conturilor care l-au promovat pe Călin Georgescu nu a fost organică (similară unor evenimente virale natural), astfel că TikTok apreciază că, practic, sunt voluntari coordonați (”mass guerilla political campaign” sau ”forță brută de atac in cybersecurity’), iar “activitatea conturilor ar fi fost coordonată de către un actor statal, care ar fi utilizat un canal alternativ de comunicare pentru ”rostogolirea” mesajelor pe platformă”, se arată într-un document SRI declasificat miercuri de CSAT.

Principalele concluzii ale analizei prezentate SRI:

• au fost identificate canale de Telegram si Discord unde se discuta cum sa se coordoneze si sa evite blocarea pe platforma, astfel ca nu s-a identificat o legătură directă între multiplele conturi de TikTok utilizate in promovarea lui Călin Georgescu, dat fiind ca activitatea era desfășurată din geolocații multiple;
• activitatea conturilor ar fi fost coordonata de către un actor statal, care ar fi utilizat un canal alternativ de comunicare pentru ,rostogolirea” mesajelor pe platformă
• nu folosește ferme de boți pe platforma, ci operează mai discret din afara, ca sa nu încalce politicile de utilizare a platformei;
• cei implicați în campania de promovare a lui Călin Georgescu dovedesc o cunoaștere foarte bună a politicilor de securitate ale TikTok, având si know-how-ul necesar pentru eludarea acestora;
• în spate este o firma foarte bună de digital marketing;
• diseminarea mesajelor in cadrul platformei TikTok s-a realizat in roiuri (swarming).
• De asemenea, in ultimele zile, TikTok a mai identificat o activitate de promovare masivă, derulată în ultimele două săptămâni, pentru susținerea POT (Partidul Oamenilor Tineri), partid suveranist, înființat in anul 2023, care îl susține pe Călin Georgescu.

• SRI: Datele deținute au relevat implicarea contului de Tiktok „bogpr”, utilizat de cetățeanul român Bogdan PEȘCHIR, în finanțarea promovării lui Călin GEORGESCU la nivelul platformei de socializare. Acesta, utilizând contul bogpr a realizat donații pe TikTok de peste un milion de euro. După ce a devenit subiect de dezbatere publică, implicarea bogpr în finanțarea promovării lui Călin GEORGESCU la nivelul platformei a fost confirmată inclusiv de reprezentanții TikTok în dialogul cu autoritățile române în date de 28.11.2024. Aceștia au identitatea utilizatorului bogpr și au menționat că acesta a efectuat plăți în valoarea de 381.000 de dolari, în perioada 24.10-24.11.2024, către utilizatori ai unor conturi de TikTok implicați în promovarea candidatului Călin GEORGESCU, inclusiv după data încheierii campaniei electorale. Acestea reprezintă încălcări ale politicilor Tiktok și ale legislației electorale române.
• SRI: De asemenea, finanțarea influencerilor TikTok a fost asigurată prin platforma FameUp (dedicată monetizării activităților de promovare în mediul online), la nivelul căreia a fost publicată oportunitatea de reclamă, alături de descrieri bine definite. Una dintre metodele de atragere la colaborare a influencerilor români pentru promovarea candidaturii lui Călin GEORGESCU a fost contactarea acestor pe e-mail a acestora de firma FA Agency, de origine sud-africană, care oferea suma de 1.000 de euro pentru distribuirea unui videoclip realizat de aceștia.
• Ministerul de Interne: A fost identificat un tipar acțional similar identificat la nivelul Ucrainei activ în perioada premergătoare inițierii agresiunii de către Federația Rusă. În concret, campania informațională „Echilibru și verticalitate” și este identică cu campania „Frate lângă Frate” derulată de Federația Rusă în Ucraina. (Ministerul de Interne)
• SRI: Reteaua de conturi asociate direct campaniei lui Calin GEORGESCU a fost formata initial din 25.000 de conturi la nivelul platformei TikTok, care au devenit foarte active cu doud sdptamani inainte datei scrutinului electoral. Campania de promovare a avut o organizare deosebit de bună, numărul urmaritorilor crescand semnificativ. S-a observat faptul că 797 dintre conturile care au format initial reteaua de sustinere au fost create inca din anul 2016. Acestea au avut o activitate foarte redusa (1%) pana la 11.11.2024, moment la care a fost activata la capacitate maxima intreaga retea.
• SIE: Apreciem ca Romania este o tinta pentru actiuni hibride agresive ruse, inclusiv atacuri cibernetice
  si scurgeri de informatii (hacks and leaks) si sabotaje
• SIE: Romania — alaturi de alte state de pe Flancul Estic al NATO — a devenit o prioritate pentru actiunile ostile ale Rusiei, existand un interes in crestere la Kremlin pentru a influenta (cel putin) mood-ul si agenda in societatea romaneasca in context electoral prin:- propaganda si dezinformare (inclusiv prin utilizarea de tehnologii emergente in activitati tintite pe grupuri si comunitati specifice – ex. prin agregarea datelor disponibile public – ex. preferinte politice, economice si de consum media – si implementarea de module de inteligenta artificiala ane prin care sa poata transmite mesaje de propaganda adaptate, in timp real, la nivel de individ);- sprijinirea unor candidati eurosceptici si alimentarea unor miscari antisistem, inclusiv prin implicarea acestora in proteste care sa modeleze agenda publică- Incurajarea nemultumirilor/provocarea de reactii emotionale la nivelul populatiei, astfel incat sa puna presiune pe autoritati sa reduca/stopeze sprijinul pentru Ucraina.Apreciem ca Romania este o tinta pentru actiuni hibride agresive ruse, inclusiv atacuri cibernetice si scurgeri de informatii (hacks and leaks) si sabotaje.
• Ministerul de Interne: Tiktok nu a implementat instructiunile Biroului Electoral Central privind marcarea drept candidat politic respectiv marcarea materialelor electorale de tip video cu codul unic atribuit de Autoritatea Electorala Permanenta fiecarui candidat. Analiza metrica a relevat o crestere abrupta in intervalul 13-26,.11.2024, ajungand pe locul 9 la nivel mondial in topul trendurilor de promovare a continutului video asociat mai multor hashtag-uri utilizate in campania electorala a lui Calin GEORGESCU, insa nu a fost identificata o amplificare artificiala la nivelul platformei TIK-TOK pana in data de 24.11.2024.

Document CSAT SIE

Document CSAT SRI I

Document CSAT SRI I (1)

Document CSAT MAI

Pe aceeași temă:

Cine e Călin Georgescu, câștigătorul primului tur al alegerilor prezidențiale

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), a publicat rezultatele primului tur de scrutin la nivelul localităților județului Constanța.

La Mangalia, pe primul loc s-a clasat Călin Georgescu – 26,38%, Marcel Ciolacu – 18,94%, Elena Lasconi – 16.06% și George Simion – 15,64%.

Al doilea tur de scrutin va avea loc pe 8 decembrie.

Pe 1 decembrie alegătorii sunt chemați la urne pentru a vota componența parlamentului – Camera Deputaților și Senat.

În vârstă de 62 de ani, Călin Georgescu a absolvit facultatea de Agronomie din București şi este doctor în pedologie (studiul solurilor). Înainte de Revoluție, el a fost angajat ca inginer agronom la o întreprindere din Făgăraş, judeţul Braşov, iar în 1991 a ajuns șef al biroului senatorial pentru Mediu din Parlament, scrie News.ro.

Un an mai târziu, în 1992, el a devenit consilier al Ministrului Mediului, Marcian Bleahu.

În guvernarea CDR devine secretar general în Ministerul Mediului.

La mijlocul anilor 2000 conduce un departament din cadrul Ministerului de Externe (MAE), apoi ocupă timp de mai mulţi ani diferite funcţii la ONU în domeniul conservării mediului.

Astăzi, Călin Georgescu se prezintă ca expert în dezvoltare durabilă şi este profesor asociat la Universitatea din Piteşti.

În plan politic, numele său a fost vehiculat pentru prima dată în spaţiul public în primăvara anului 2012, când ar fi trebuit să devină premier după căderea Guvernului Boc.

După tragedia de la Colectiv, care a dus la căderea Guvernului Ponta, a fost propus din nou prim-ministru, de mai multe persoane publice cu vederi naţionaliste. Printre cei care l-au propus se numără Dan Puric, publicația Sputnik (principalul aparat de propagandă al Federației Ruse), dar și partidul AUR (în 2020).

Ruptura de AUR La începutul anului 2022, George Simion, liderul AUR, i-a oferit funcţia de preşedinte de onoare al partidului. 

Mai târziu, în același an, Călin Georgescu s-a ales cu un dosar penal în anul 2022, pe fondul unei declarații prin care îi elogia pe foștii lideri legionari Corneliu Zelea Codreanu și Ion Antonescu.

De atunci, s-a produs tot mai adânc ruptura de AUR, partid care anterior îl propusese de două ori pentru funcția de premier. Campania care l-a făcut să crească în sondaje Georgescu a început să apară recent în sondaje, după o amplă campanie desfășurată pe TikTok.

Primăria Mangalia a publicat lista cu delimitările secțiilor de votare din municipiu.

Iată care este aceasta:

Delimitarile-sectiilor-de-votare-din-Municipiul-Mangalia-Alegeri-Presedinte-2024