Consilierii locali au fost chemaţi, de urgenţă, într-o şedinţă de îndată ce va avea loc astăzi, la primărie, de la orele 16.00. Singurul punct de pe ordinea de zi îl constituie aprobarea proiectului „Saga Vikingilor la Marea Neagră“, a bugetului şi surselor de finanţare ale acestuia.

Costul proiectului este de 200.000 de euro (894.140 lei) fără TVA, suma urmând să fie achitată cu fonduri europene, TVA-ul (214.000 lei) fiind plătit de Primăria Mangalia.

Defalcat, printre altele, proiectul înaintat spre aprobare consilierilor locali prevede: acordarea de „servicii de consultanţă şi expertiză“ – 128.756 lei, „servicii de traducere“ – 20.118 lei, crearea unui site al proiectului – 15.647 lei, materiale informative de promovare – 46.048 lei, difuzarea unui spot radio de 30 de secunde, de 20 de ori, pe un post de radio – 71.084 lei, „servicii de organizare conferinţă de presă“ la lansarea proiectului – 20.118 lei şi la finalizarea acestuia – 20.118 lei.

Cireaşa de pe tort îl constituie Festivalul „Saga Vikingilor la Marea Neagră“, ce va costa 536.484 lei.

Toamna trecută, Primăria Mangalia a câştigat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie procesul pe care l-a intentat SC COMCM SA ce avea ca obiect evacuarea staţiei de betoane deţinută în apropierea blocurilor ANL. Mai mult decât atât, societatea a fost obligată să plătească şi daune, întrucât nu a eliberat terenul deşi expirase contractul cu Primăria. Lucrările de aducere a terenului la forma iniţială au fost începute în luna septembrie a anului trecut, numai că au fost executate în bătaie de joc. În prezent, zona pe care s-a aflat staţia de betoane arată ca după cutremur sau bombardament. Porţiuni din zid au fost lăsate în picioare, dar şi mormane de moloz împrăştiate din loc în loc. Pe terenul ce a găzduit staţia de betoane, printre bucăţi de tencuială şi stâlpi de susţinere îşi fac veacul persoane fără adăpost, câini comunitari dar şi copii care riscă, în orice clipă, să se lovească sau să se trezeacă cu resturile de la ziduri în cap.

Referitor la acest subiect, edilul Mangaliei, Cristian Radu a declarat că întreaga vină o are COMCM care nu respectă hotărârea ÎCCJ. „Într-adevăr, societatea nu a lăsat terenul la starea iniţială. Pe lângă pericolul existent din cauza bucăţilor de zid nedemolate, cetăţenii din zonă se confruntă cu problema şobolanilor, mulţi la număr. Vom notifica, din nou, societatea pentru a elibera terenul, dar dacă nu se vor conforma îi vom sancţiona. Ulterior, lucrările care se impun vor fi executate de Primărie care va emite factură ce va trebui achitată de societatea COMCM. În prezent, se lucrează la un proiect pentru care sperăm să obţinem finanţare de la Uniunea Europeană la sfârşitul acestui an, cel târziu începutul lui 2015 ce vizează crearea unui parc. Până atunci, vom amenaja locuri de joacă pentru copii, mai cu seamă că municipiul duce lipsă de aşa ceva”, a declarat primarul Mangaliei, Cristian Radu.

Deoarece am intrat în luna aprilie, câteva asociaţii de proprietari din Mangalia au solicitat conducerii Goldterm să fie sistată furnizarea căldurii. În cazul celorlalte asociaţii, se vor aplica prevederile legale în vigoare. Directorul societăţii de termoficare, Dan Georgescu a declarat pentru „Ediţia de Sud” că agentul termic va fi întrerupt în momentul în care se va înregistra o temperatură de peste 10 grade Celsius, trei nopţi consecutiv.

În ceea ce priveşte datoriile acumulate de către cetăţeni, acestea au atins valori considerabile. „La data de 1.04.2014, soldul total ce include şi facturile lunii martie se ridică la 3.228.436,04 lei. Din această sumă, debitul restant este de 677.031,90 lei”, a mai precizat directorul Dan Georgescu.

În cadrul şedinţei de consiliu ce a avut loc ieri, prof. Gheorghe Mazâlu s-a declarat nemulţumit de faptul că a fost „cadorisit“ de Poliţia Locală, cu un avertisment proptit pe parbrizul maşinii sale. Acesta a afirmat că, în Mangalia, nu toate autoturismele surprinse parcate ilegal ar fi „egale“ în faţa legii, unele fiind sancţionate de angajaţii primăriei, altele nu. Alesul local spune că a fost avertizat, în urmă cu câteva zile, de poliţiştii locali pentru faptul că a parcat în faţa primăriei – pare-se pe locurile rezervate persoanelor cu handicap – dar că domnia sa se afla în timpul programului, fiind convocat la comisia de specialitate din care face parte şi că nu a găsit un alt loc liber: „Dintre maşinile parcate în zonă, doar a mea şi încă una aveau înştiinţări. Celelate două nu..“, s-a plâns prof. Mazâlu.

Cealaltă maşină ce a primit „înştiinţare“ odată cu cea a lui Gheorghe Mazâlu era, supriză, cea a secretarului primăriei, Petrina Boiţă. Se pare că domnia sa a primit avertismentul tot din cauza parcării pe unul dintre cele două locuri rezervate maşinilor persoanelor cu handicap. Şi, ca „bucuria“ să îi fie şi mai mare, chiar ieri, în timp ce se afla în şedinţă de consiliu, Petrina Boiţă a mai primit, pe parbriz, un al doilea… avertisment! Tot din partea colegilor din primărie, angajaţi ai Poliţiei Locale.

Primăria Mangalia este „datoare“ cetăţenilor care au câştigat, în instanţă, definitiv, retrocedarea terenurilor în baza Legii 10, peste 15 hectare de teren. Este vorba despre 32 de sentinţe judecătoreşti, ce trebuie puse cât mai curând în aplicare, responsabilii din Primăria Mangalia riscând, altfel, dosare penale pentru neducerea la îndeplinire a sentinţelor judecătoreşti. Celor 15 hectare li se adaugă alte 8 hectare (circa 79.500 mp), ce figurează pe 123 de notificări nesoluţionate, adresate primăriei.

Inventarierea suprafeţelor de teren pe care le are municipalitatea nu s-a încheiat nici până acum, deşi în ultimii doi ani „s-a tot lucrat“ la întocmirea listei. Potrivit declaraţiilor angajaţilor instituţiei, în momentul de faţă s-a instituit un blocaj al dezvoltării oraşului, întrucât, din cauza lipsei de terenuri disponibile şi a solicitărilor suprafeţelor imense de pământ acordate prin sentinţele judecătoreşti, nu mai pot fi aprobate nici licitaţii, nici extinderi şi nici vânzări către cetăţenii ce solicită acest lucru.

Unica soluţie o constituie finalizarea listei cu terenurile pe care le are în proprietate primăria (un efort deosebit, se pare, pentru angajaţii instituţiei) şi transmiterea, către Consiliul Local a acestor suprafeţe, aleşii urmând să voteze alocarea diverselor suprafeţe către beneficiari.

Săpăturile arheologice efectuate pe cele trei şantiere amenajate în cadrul proiectului „Callatis – Istorie la Malul Mării“ au început, deja, să readucă la lumină unele dintre cele mai interesante vestigii din vechea cetate grecească. Potrivit arheologilor Muzeului „Callatis“, printre cele câteva zeci de kilograme de fragmente din obiectele uitate printre ruine, au fost descoperite şi obiecte de certă valoare istorică.

În „primul strat“ decopertat, specialiştii au găsit obiecte ce provin din perioada în care zona Mangaliei a fost integrată în Imperiul Otoman (perioada secolului al XV-lea şi 1878), cu valoare istorică ceva mai redusă. Însă, după înlăturarea tonelor de pământ, vechea cetate a Callatisului a început să revină la suprafaţă. Şi, odată cu ruinele impresionante, arheologii scot la iveală fragmente de amfore, podoabe, statuete etc. Printre cele mai frumoase obiecte găsite până la ora actuală se află un cap de statuie de tip Tanagra, alături de o „aplică“ din bronz, ce provine de la un harnaşament grecesc.

Toate obiectele găsite pe şantierele arheologice din Mangalia trec printr-un proces meticulos de restaurare: sunt aduse la muzeu, curăţate manual, spălate cu apă călduţă, uscate, marcate, inventariate şi, ulterior depozitate. Cu siguranţă, cele mai valoroase din punct de vedere istoric vor putea fi admirate, peste câteva luni, în vitrinele Muzeului „Callatis“.

Vara trecută, s-a tot vehiculat în oraş zvonul potrivit căruia primarul Cristian Radu, ascuns în spatele unor apropiaţi sau subordonaţi, ar fi deţinut în Mangalia şi staţiuni mai multe tarabe unde s-au comercializat pepeni şi porumb fiert/copt. Fiind foarte sensibil la imaginea pe care o afişează în faţa cetăţenilor urbei, edilul, aflat la întâlnirea cu agenţii economici din turism, a considerat că este necesar să dezmintă zvonul ce a dominat sezonul estival trecut. „Ştiu că aţi auzit că am avut, vara trecută, mai multe tarabe, dar vă asigur că nici eu, nici vreun cunoscut de-al meu nu am deţinut aşa ceva. Dacă veţi mai auzi asemenea zvonuri, vă rog să mă sunaţi la orice oră din zi şi din noapte să aflaţi de la mine dacă este adevărat sau nu”, a precizat primarul Cristian Radu.

Reamintim faptul că pe parcursul verii trecute, în mai multe zone din Mangalia şi staţiuni au fost amplasate zeci de tarabe unde se vindeau pepeni şi porumb fiert. Acestea s-au făcut remarcate prin aspectul diferit pe care l-au avut în comparaţie cu tradiţionalele tarabe cel mai adesea mâncate de rugină. În timp ce tarabele cu pepeni au stârnit amuzamentul clienţilor, deoarece aveau pe acoperiş fân, unii numindu-le iesle, cele pentru porumb au arătat un design aparte în nuanţe de galben şi verde, în concordanţă cu marfa vândută. Nici bine nu au fost plantate, inclusiv pe trotuare şi căile de acces, că aceste spaţii de comercializare au dat naştere unor numeroase controverse. Pe de o parte, s-a spus că proprietarul este nimeni altul decât primarul municipiului, în scripte fiind însă trecuţi amici sau subordonaţi. Pe de altă parte, a circulat ştirea că doar pentru câteva dintre acestea s-a solicitat autorizaţie de funcţionare, dat fiind taxele mari stabilite de către aleşi. Dacă iniţial, pentru o tarabă sau frigider cu îngheţată taxa era de 7.000 lei, ulterior a fost redusă la 4.000 de lei, sumă la fel de mare pentru mărfurile care nu se vând, zilnic, în cantităţi industriale. Nu în ultimul rând, s-a spus că orice alt comerciant interesat să vândă acelaşi gen de produse ar fi fost refuzat din start. Astfel, porumbul şi pepenii ar fi fost comercializaţi doar de către grupul restrâns al edilului.

Rămâne de văzut ce se va întâmpla sezonul apropiat, mai cu seamă că urmează să fie aprobat un Regulamt de funcţionare a agenţilor economici. Potrivit acestui document, este strict interzisă amplasarea pe trotuare, spaţiile verzi şi căile de acces a oricărui tip de tarabe. Acestea vor fi concentrate doar în bazare special amenajate. Aleşii vor decide chiar astăzi în cadrul şedinţei ordinare de Consiliu, programată pentru ora 17.00, dacă vor da undă verde acestor măsuri dure, dar necesare pentru aerisirea zonelor turistice.

Primăria Mangalia scoate la licitaţie 2 hectare de teren în buricul Neptunului, pentru realizarea unui proiect intitulat Amenajare Peisagistică şi de Aventură „Eco Parcul Aventura“. Terenul se află pe strada Plopilor, în zona împădurită, concesiunea urmând să se încheie pentru 49 de ani, cu posibilitatea de prelungire cu o perioadă egală cu cel mult jumătate din durata iniţială.

Valoarea de pornire a licitaţiei este de 2.388 euro/an. În anunţul postat pe site-ul primăriei se arată că ofertele pot fi depuse până pe 18 aprilie, termen la care va avea loc şi licitaţia.

Zilele trecute, directorul Hergheliei Mangalia, Istvan Antal a participat la o întâlnire desfășurată între autoritățile publice locale și agenții economici din turism.  Cum o parte a dialogului a vizat modul în care se va derula sezonul estival 2014, directorul hergheliei a avut o intervenție pe cât de tristă, pe atât de reală. ”Herghelia Mangalia, singurul punct de atracție din sudul litoralului, este pregătită să își aștepte vizitatorii pentru vara ce se apropie. Fac un apel către agenții economici, ce dețin unități de cazare, dar nu numai, să promoveze în rândul clienților pe care îi vor avea posibilitățile de relaxare și agrement pe care noi le putem oferi. Turiștii pot vizita caii din herghelie, pot face plimbări pe un traseu amenajat în Pădurea Comorova sau pot lua lecții de la antrenori. Tot aici, vizitatorii de ocazie, dar și iubtorii de cai pot urmări curse de trap și galop. Noi dispunem de toate condițiile necesare, singura rugăminte fiind aceea ca eventualele vizite ale unor grupuri să fie anunțate din timp. Ceea ce mă întristează este faptul că agenții economici nu le spun turiștilor că Mangalia are o herghelie pe care, anul trecut, am îmbrăcat-o în haine noi”, a declarat directorul instituției, Istvan Antal.

Edilul municipiului a fost și mai tranșant, criticând hotelierii că din dorința de a-i ține pe turiști doar în unitățile de cazare, pentru a le face doar lor vânzare, nu promovează niciun obiectiv din sudul litoralului. ”Din păcate, întreprinzătorii noștri nu învață nimic de la colegii lor din alte zone turistice ale Europei. Toată lumea știe faptul că în străinătate, în camera de hotel există pliante cu toate obiectivele turistice din oraș sau chiar din împrejurimi. În sudul litoralului, nu se întâmplă așa ceva, astfel că foarte mulți vizitatori nici nu știu că la Mangalia există o herghelie! În general, hotelierii își țin clienții doar prin bar, restaurant sau în camera de hotel, pentru a-și lăsa acolo toți banii de vacanță. Din păcate, nu realizează că un turist care nu are cum să-și petreacă timpul liber în stațiunea respectivă, anul viitor nu va mai reveni. Nici eu nu m-aș întoarce într-un loc unde nu am nimic de vizitat sau de făcut. Normal ar fi ca în camerele de hotel să fie puse, pentru turiști, pliante cu serviciile puse la dispoziție de Herghelia Mangalia”, a declarat primarul Cristian Radu.

După cum se cunoaște, anul trecut, herghelia a fost inclusă într-un amplu program de reabilitare și modernizare. Lucrările s-au executat într-un timp record, de câteva luni, investindu-se suma de 4,5 milioane de lei, bani alocați de Consiliul Județean Constanța. Printre alte lucrări de reamenajare, au fost asfaltate aleile de acces, au fost reparate tribunele hipodromului, ba chiar a fost construit și un restaurant. Herghelia se mândrește cu peste 300 de cai rasa pur-sânge arab, semigrei, dar și ponei.

Membrii PC Mangalia s-au întâlnit, astăzi, în staţiunea Venus, cu edilul oraşului, Cristian Radu. Întâlnirea, organizată de membrii PC, s-a dorit o dezbatere pe marginea problemelor Mangaliei lui 2014, în special acum, în prag de sezon estival. „Am discutat despre dificultăţile de zi cu zi ale cetăţenilor, despre situaţia câinilor fără stăpân, lipsa locuinţelor pentru tineri şi despre preţul prea mare al apei potabile. Ne-a interesat şi ce măsuri a luat primăria cu privire la clădirile aflate în paragină în staţiuni şi care strică aspectul sudului litoralului“, ne-a declarat Sorin-Mihai Halibei, vicepreşedinte PC Mangalia. Primarul urbei a promis că se va apleca asupra problemelor semnalate de membrii Partidului Conservator.

Una dintre iniţiativele propuse administraţiei este un proiect de voluntariat, prin care peciştii din Mangalia să vină în sprijinul cetăţenilor vârstnici şi elevilor, asigurând traversarea acestora, în siguranţă, în zonele cu trafic intens, la orele de vârf.

Un lucru mai puţin obişnuit, cel puţin la Mangalia. Lucrările proiectului „Callatis – Istorie la malul mării“ sunt realizate, de către constructorul câştigător al licitaţiei ce a avut loc anul trecut, asocierea S.C. RO-MAT CONSTRUCT SRL – SC TOMIS RESEARCH CENTER SRL, cu… deţinuţi de la Poarta Albă! În fiecare diminineaţă, aceştia sunt aduşi cu un autocar special, pe şantierul în lucru, sub pază şi pleacă după opt ore de muncă.

Potrivit reprezentantului firmei constructoare, Florin Enuc, deţinuţii, ce sunt extrem de harnici, sunt încarceraţi în regim semideschis, iar lucrările efectuate de aceştia sunt realizate doar manual şi sub atenta supraveghere a cercetătorilor Muzeului de Arheologie „Callatis“.

Deţinuţii în regim deschis sau semideschis reprezintă mână de muncă ieftină. Ei pot fi angajaţi în diferite domenii, precum săpatul şanţurilor, zugrăvit, reabilitări tehnice, curăţenie, agricultură, pomicultură etc. De obicei, tarifele sunt negociate între beneficiar şi penitenciarul în care sunt încarceraţi, patronul este scutit de plata obligaţiilor către stat, paza şi hrana fiind asigurate tot de către penitenciar. Într-un cuvânt, formalităţile de angajare sunt minime.

Din banii conveniţi ca urmare a muncii prestate, 40% revin deţinutului şi 60% se folosesc ca venit la bugetul penitenciarului. Din 40% cat îi revine deţinutului, 10% i se opreşte într-un cont care i se pune la dispoziţie la ieşirea din închisoare, 30% i se dau pentru cheltuieli făcute la magazinul din incinta închisorii. În plus, deţinuţii au parte şi de reducerea pedepsei. La patru zile muncite, se considera cinci executate.

Astăzi, pe şantierul de lângă Muzeul de Arheologie, a avut loc inaugurarea lucrărilor proiectului cu fonduri structurale „Callatis – Istorie la malul mării“. Proiectul are o valoare de 12.988.800 lei, din care valoarea eligibilă este de 9.355.640 lei, iar cea neeligibilă – 1.145.950 lei.

Potrivit declaraţiilor primarului Cristian Radu, prezent la eveniment alături de specialiştii muzeului, dar şi ai constructorului (RO-MAT CONSTRUCT SRL), proiectul a fost demarat în 2007, dar a fost abandonat timp de mai mulţi ani, timp în care zona a rămas împânzită de buruieni şi câini fără stăpân. „Avem o cetate de prezentat turiştilor, dar aceasta a rămas ascunsă ani de zile. Sperăm ca, în vara lui 2015, toate atracţiile parcului arheologic să poată fi accesibile atât locuitorilor oraşului, cât şi turiştilor“, a declarat edilul urbei.

La rândul său, directorul Complexului Cultural „Callatis“, dr. Tatiana Odobescu, ne-a declarat că proiectul vizează trei zone ale vechii cetăţi de la malul mării: „Este vorba despre restaurarea şi valorificarea turistică durabilă a zidului  de  incintă  nordic-troson  estic şi basilica  siriană, colţul de nord-vest al incintei romano-bizantine şi edificiile  suprapuse, mormintele paleocreştine de tip hypogeu. După cercetările arheologice  propriu zise urmează amenajarea peisagistică a acestor zone: vor fi plantaţi arbuşti şi copaci, gazon, montate bănci, realizate alei de acces, puncte de informare etc“.

Responsabilul ştiinţific al şantierului arheologic „Callatis“, profesorul şi arheologul Mihai Ionescu, afirmă că ideea unui punerii în valoare a moştenirii greco-romane din zona Mangaliei fost lansată de prof. Constantin Preda, cel care a efectuat o serie de săpături arheologice în necropola Callatis, încununate de un volum apărut în 1980. Alături de acesta, în cercetările centrului urban callatian s-a aflat, la vremea respectivă, prof. Valeriu Georgescu, fostul director al muzeului din Mangalia. Ulterior, cercetările au fost continuate de specialiştii Alexandru Nicolae, Robert Constantin şi Mihai Ionescu, în mai multe campanii arheologice.

Proiectul „Callatis – Istorie la malul mării“ are drept obiectiv punerea în valoare a moştenirii arheologice a Municipiului Mangalia, prin prisma semnificaţiilor lor în contextul moştenirii cultural europene şi globale. Printre obiectivele ţintite de proiect se numără diversificarea ofertei turismului practicat în zona Mangaliei, extinderea sezonului turistic, creşterea numărului de turişti, prin valorificarea potenţialului turistic istoric şi cultural pe piaţa turistică naţională şi internaţională.

În urmă cu câteva zile a fost demarat proiectul cu fonduri structurale „Callatis – Istorie la malul mării“, cu o valoare de 12.988.800 lei, din care valoarea eligibilă este de 9.355.640 lei, iar cea neeligibilă – 1.145.950 lei. Proiectul a fost iniţiat în perioada 2007-2008, însă a trenat în mandatul fostului edil Tusac, fiind scos din sertarele angajaţilor primăriei anul trecut.

Proiectul are drept obiectiv punerea în valoare a moştenirii arheologice a Municipiului Mangalia, prin prisma semnificaţiilor lor în contextul moştenirii cultural europene şi globale. Printre obiectivele ţintite de proiect se numără diversificarea ofertei turismului practicat în zona Mangaliei, extinderea sezonului turistic, creşterea numărului de turişti, prin valorificarea potenţialului turistic istoric şi cultural pe piaţa turistică naţională şi internaţională.

Pe etape, proiectul urmăreşte: restaurarea şi valorificarea turistică durabilă a 3 monumente istorice de valoare naţională şi universală (zidul  de  incintă  nordic-troson  estic şi basilica  siriană, colţul de nord-vest al incintei romano-bizantine şi edificiile  suprapuse, mormintele paleocreştine de tip hypogeu); realizarea a 3 amenajări peisagistice (reamenajarea spaţială a solului, plantări de gazon, arbuşti şi copaci, realizarea aleilor de circulaţie şi a căii de acces principale – strada care suprapune zidul de incintă romano-bizantin, realizarea unui pavaj al străzii  care să sugereze şi să anunţe elementul de patrimoniu pe care îl suprapune, iluminat ambiental).

În continuare, vor fi create căi de acces, pietonale şi carosabile, puncte de informare, parcare, grupuri sanitare, iluminat şi protecţie pentru cele trei monumente, amenajarea şi/sau marcarea unor trasee turistice/itinerarii culturale la monumentele istorice reabilitate. Potrivit proiectului, vor fi create 3 locuri de muncă permanente pentru  supraveghere şi întreţinere şi 1 loc de muncă sezonier pentru servicii de ghid.

Câştigătorul licitaţiei lucrărilor de restaurare-conservare, amenajare teren şi organizare şantier pentru proiectul ,,Callatis – Istorie la Malul Marii Negre – Măsuri de conservare, restaurare şi punere în valoare a patrimoniului istoric şi cultural al municipiului Mangalia” a fost desemnată asocierea S.C. RO-MAT CONSTRUCT SRL – SC TOMIS RESEARCH CENTER SRL.

S.C. RO-MAT CONSTRUCT SRL este şi câştigătorul „Serviciilor de organizare evenimente de promovare aferente proiectului Club Nautic Callatis“, demarat în urmă cu câţiva ani şi încheiat anul trecut.  Mâine, 27 martie, începând cu ora 15.00, Primăria va inaugura, la Muzeul de Arheologie, lucrările din cadrul proiectului „Callatis – Istorie la malul Mării Negre”.

Miercuri, la prânz, la Club Nautic s-a desfăşurat o întâlnire între primarul Mangaliei, Cristian Radu şi agenţii economici din turism. Dezbaterea a avut drept scop identificarea problemelor cu care se confruntă întreprinzătorii, dar şi prezentarea stadiului actual al pregătirilor pentru sezonul estival ce se apropie cu paşi repezi.

Cei mai mulţi dintre agenţii economici s-au plâns edilului de prezenţa tot mai numeroasă a câinilor comunitari, care le alungă turiştii. „Vara trecută, am fost avertizaţi de clienţi că nu vor mai reveni în staţiuni, din cauza câinilor care i-au atacat”, a spus unul dintre hotelieri. Referitor la acest subiect, primarul a precizat faptul că la data de 28 aprilie va avea loc licitaţia prin care se va stabili ce firmă va gestiona patrupedele ce hoinăresc pe străzi. „Voi sta cu biciul pe societatea care va câştiga licitaţia şi voi urmări ca aceasta să respecte cadrul legal. Vă promit, că la vară cel puţin în staţiuni nu vor mai exista câini fără stăpân”, a spus primarul Cristian Radu.

Pe de altă parte, agenţii economici s-au plâns din cauza mizeriei din staţiuni, a clădirilor lăsate în paragină, ce le afectează aspectul propriilor unităţi, dar şi a falezelor distruse. „Hotelul Maramureş aparţine statului, iar de 12 ani este lăsat în paragină. Practic, pătează imaginea unei întregi staţiuni”, a spus un hotelier din Olimp. De asemenea, alţi patroni de hoteluri şi restaurante acuză aspectul jalnic al plajelor, ticsite cu gunoaie şi blocate, vara, de autoturismele ce înaintează până aproape de apa mării. Alţi invitaţi au adus în discuţie degradarea zonei „La Steaguri”, din Neptun, cândva, un loc de atracţie, cu aspect civilizat, cât şi dispariţia sau lipsa de investiţii în terenurile de volei şi fotbal funcţionale în urmă cu 10 ani. Primarul Cristian Radu spune că este la curent cu toate aceste deficienţe, dar că investiţiile mari nu pot fi puse în aplicare din cauza bugetului local strâmtorat, dar şi din cauza lipsei susţinerii financiare de la Centru. „Săptămânal, merg la Bucureşti, unde depun tot felul de solicitări şi adrese la Guvern, Parlament, cabinetul primului-ministru, însă mi se spune, de fiecare dată, că nu există fonduri. Am obţinut o finanţare amplă pentru reabilitarea falezei cuprinsă între staţiunile Jupiter şi Neptun care va avea ca termen de finalizare data de 31 decembrie 2015. Până atunci, administraţia publică locală este preocupată de curăţenia din staţiuni, de atenţionarea proprietarilor de terenuri şi unităţi dezafectate să elibereze spaţiile de gunoaiele dezorganizate şi bălăriile crescute haotic. În cazul în care nu se vor conforma, lucrările de curăţenie şi igienizare vor fi efectuate de Primărie, care va factura pentru acestea, urmând ca proprietarii să le achite. O altă problemă o reprezintă prezenţa în staţiuni a sutelor de tarabe. Multe dintre acestea au funcţionat ilegal, astfel că pentru toate Primăria a încasat, vara trecută, doar 50.000 de lei. Cu aceşti bani nu am putut acoperi nici măcar strângerea gunoaielor sau achitarea curentului pe care micii întreprinzători îl furau, dar pe care noi l-am plătit”, a precizat edilul Cristian Radu.

Taxa de promovare, cheltuită pentru lucrări de infrastructură în staţiuni

Totodată, edilul a spus că după mai bine de 2 ani, s-a reuşit creionarea hărţii tuturor terenurilor şi construcţiilor din staţiuni, astfel că pot fi luate măsurile ce se impun împotriva celor care nu îşi întreţin activele. Cei pasibili de sancţiuni sunt cei care nu acoperă cu plasă clădirile ce stau să se prăbuşească, cei care nu întreţin spaţiile verzi din perimetrele unităţilor, precum şi cei care funcţionează ilegal, sustrăgându-se, astfel, de la plata taxelor şi impozitelor locale. În privinţa taxei de promovare turistică, achitată, anual, de către agenţii economici edilul a declarat că destinaţia sumei totale colectate va fi stabilită împreună cu aceştia, banii urmând să fie dirijaţi, în principiu, către reabilitarea iluminatului şi a trotuarelor din staţiuni, unde nu s-a mai intervenit de peste 10 ani.

În ultimii zece ani, numărul autovehiculelor, care rulează pe străzile Mangaliei, a crescut foarte mult, iar lucrurile nu s-au oprit aici, astfel că de la o lună la alta continuă să apară alte zeci de maşini.

Din această cauză, la primele ore ale dimineţii, la prânz, dar şi după ora 17.00, traficul în Mangalia devine sufocant. Situaţia se va acutiza în perioada sezonului estival, când cartierele Mangaliei, dar şi staţiunile vor fi, practic, luate cu asalt de către turişti, care fie se cazează în zonă, fie se deplasează către Vama Veche sau Bulgaria.

Pentru localnici, traficul infernal din cursul verii, dar şi imposibilitatea de a mai găsi un loc de parcare – greu de identificat chiar şi în extrasezon – reprezintă  neajunsuri sâcâitoare care în loc să fie eliminate, au devenit o „modă” estivală.

Cei care au cel mai mult de suferit sunt cetăţenii de la bloc pentru care parcarea autoturismelor reprezintă o adevărată aventură chiar şi în condiţiile în care au amenajate parcări în faţa imobilelor. Şi mai rău o duc cei care nu dispun de parcări în faţa sau spatele blocurilor, aceştia fiind nevoiţi să-şi lase maşinile pe străzile principale. Aşa se face că străzi precum Rozelor, Ion Creangă, Muncitorului, Şoseaua Constanţei etc. se îngustează, vara, din cauza  numărului mare de autovehicule parcate pe ambele margini ale drumului. 

Din cauza avalanşei de sesizări pe marginea traficului aglomerat în special în perioada sezonului, spre sfârşitul anului trecut, conducerea ADPP Mangalia a luat decizia oferirii persoanelor care locuiesc la bloc posibilitatea să-şi închirieze spaţii de parcare. „Am trimis tuturor asociaţiilor de proprietari adrese prin care le-am cerut să identifice persoanele care şi-ar dori să închirieze un loc de parcare contra unei taxe anuale. Reacţia acestui demers a fost cât se poate de pozitivă, în sensul că am primit liste cu sute de persoane interesate de la mai multe asociaţii. Ca urmare a acestui răspuns, am înaintat Consiliului Local propunerea aprobării unei hotărâri care să parafeze măsura benefică localnicilor mai ales în perioada caldă a anului”, a declarat, pentru „Ediţia de Sud”, Cătălin Cornaci, directorul ADPP Mangalia.

„Bătaia” pe locurile de parcare, neinteresantă pentru cei cu putere de decizie!

Contrar  aşteptărilor, aleşii locali nu au fost foarte încântaţi de ideea închirierii locurilor de parcare, astfel că, în prezent, nu există o hotărâre de Consiliu prin care să se pună în aplicare această iniţiativă dorită atât de ADPP, cât şi de cetăţeni. Lipsa de interes şi refuzul de a da undă verde unei măsuri în beneficiul localnicilor nu pot fi puse decât pe seama faptului că marea majoritate a consilierilor locuiesc la vile, care le asigură spaţii de parcare pentru luxoasele autoturisme pe care le deţin. Prin urmare, de ce s-ar mai gândi la cei care se chinuie, vara, ore în şir să găsească un loc de parcare, la cei care blochează autoturismele vecinilor, vânând de la geam un loc liber sau la cei care îşi lasă maşinile la câteva străzi distanţă de blocul în care locuiesc?! Şi cum turiştii o dată instalaţi prin cartiere, nici că îşi mai mută autoturismele parcate pe spaţiile localnicilor până la terminarea sejurului, discuţiile în contradictoriu se ţin lanţ, acestea culminând cu adevărate scandaluri şi ameninţări mai cu seamă când mangalioţii îşi găsesc maşinile zgâriate! 

Directorul ADPP este de părere că singura variantă salvatoare o reprezintă supunerea posibilităţii de închiriere a locurilor de parcare dezbaterii publice. „În acest fel, poate, se vor convinge şi consilierii că măsura este oportună şi dorită de către cetăţeni. După dezbaterea publică, se va creiona proiectul de hotărâre cu care vom ajunge, din nou, în faţa consilierilor în vederea supunerii la vot”, a mai spus Cătălin Cornaci.

Să sperăm că cei aleşi să reprezinte interesele şi doleanţele cetăţenilor vor reveni la sentimente mai bune şi vor decide să aprobe această iniţiativă, chiar dacă din această decizie, pentru ei, personal, nu se naşte niciun avantaj!

DISTRIBUIREA  AJUTORULUI DE URGENŢĂ PENTRU PENSIONARI, PERSOANELE FĂRĂ VENIT CU VÂRSTA PESTE 60 DE ANI SI PERSOANELE CU HANDICAP, CONFORM HCL 99/2012 SI HCL 83/2012 SE FACE IN PERIOADA  24.03.2014 – 28.03.2014.

Program 09 – 16

Distribuţia se face la:

1.CANTINA SOCIALĂ (INCINTA GRUPULUI ŞCOLAR ION BĂNESCU   DIN STR.NEGRU VODĂ)-(pensionari,persoane fără venit peste 60 ani,persoane cu handicap)

2.SALA DE SPORT DE LA ŞCOALA NR.1 MANGALIA SITUATĂ ÎN STR.  MATEI BASARAB-(pensionari,persoane fără venit peste 60 ani,persoane cu handicap)

3.BLOC C10 SITUAT ÎN NEPTUN , STR. ALEEA STEAGURILOR. (pensionari,persoane fără venit peste 60 ani,persoane cu handicap)

4.BLOC C18 B – ROZELOR (FOSTUL METTEXIN)– (pensionari,persoane fără venit peste 60 ani,persoane cu handicap)

Cetăţenii romi din Mangalia numără, la ora actuală, peste 2.000 de persoane, cifră inexactă întru totul, pentru că o bună parte dintre aceştia nu îşi declină adevărata etnie căreia le aparţin. Programe pentru reintregrarea romilor în societate au existat, la nivel local, de zeci de ani, rezultatele însă se lasă aşteptate în cele mai multe dintre cazuri. Cel mai mare focar de infracţionalitate, dar şi cel mai crunt lovit de sărăcie, zona „Barăcilor“ au fost, numere întregi, „vedetele“ ziarului nostru…

Pentru a le menţine vii în conştiinţa administraţiei publice locale, reamintim, pe scurt, ce probleme au de parcurs, zi de zi, locuitorii „Barăcilor“, cei mai mulţi dintre ei cetăţeni etnici romi.
În urmă cu mulţi ani, a fost iniţiată o serie de proiecte menite să scoată la lumină această categorie socială. „Investim astăzi pentru a ne fi mai uşor mâine“, iniţiat la începutul anilor 2000, avea drept grup ţintă circa 350 de familii din Mangalia. Pentru acestea s-a înfiinţat o şcoală de alfabetizare pentru romii cu vârste între 8-18 ani (care a funcţionat la Şcoala nr. 1 din localitate), au fost monitorizate cazurile sociale, a fost amenajată o Baie Comunală cu acces gratuit pentru copii, iar micuţii trimişi la şcoală au primit, gratuit, din partea „Salvaţi Copiii“ o masă caldă.
În centrul cartierului locuit preponderent de romi a fost ridicată o clădire ce ar fi urmat să devină grădiniţă socială, cu orar prelungit, unde copiii romi urmau să înveţe, să doarmă şi să mănânce, astfel încât să se integreze în clasa I în şcolile din oraş. La ora actuală, clădirea se află în plin proces de degradare, fără nicio utilitate, mai puţin pe timpul verii trecute, când imobilul a devenit… WC public! Suntem asiguraţi însă, de către primărie, că, pentru clădirea cu pricina, „o să se întocmească documentaţia tehnică necesară definitivării lucrărilor de construcţie“. Sperăm, înainte ca aceasta să cadă la pământ de… bătrâneţe.
În timp, singurul proiect reluat de actuala administraţie în zonă este cel al mesei calde pentru cei 15-20 de copii săraci de la Grădiniţa nr. 1. O picătură de apă într-un ocean. Totodată, reprezentanţii primăriei ne spun că, începând cu anul 2013, Serviciul Public de Asistenţă Socială împreună cu Asociaţia „Viitorul Rromilor“ a încheiat un parteneriat cu scopul de a asigura incluziunea socio-economica a cetăţenilor români aparţinând minorităţilor rome din municipiul Mangalia, prin implementarea unei politici integrante în domeniul educaţiei, ocuparea forţei de muncă, sănătăţii, coabitării, culturii şi infrastructurii sociale şi de a promova relaţii de cooperare pentru susţinerea unui parteneriat“. Cuvinte multe, frumoase, ale căror rezultate le vom publica imediat ce ne vor parveni la redacţie.

Primăria vrea să ridice un cartier de locuinţe din … containere, model Radu Mazăre

Pe lângă slaba alfabetizare, o altă problemă a comunităţii rome din Mangalia şi, implicit, a celei de la „Barăci“ o constituie lipsa spaţiilor locative. În ciuda faptului că au venit „să vândă scoici pe plajă şi au rămas în oraş“, romii în cauză sunt, în prezent, cetăţeni ai urbei cu acte în regulă, iar administraţia nu are nicio pârghie legală să îi alunge din urbe. Aşa se face că, în insalubrele barăci din cartierul M.I. Dobrogeanu, cu o baie „la comun“ şi 5-6 grupuri sanitare, trăiesc câteva sute de oameni, dintre care, peste jumătate sunt copii.
Deşi, recent, reprezentanţii primăriei au tunat şi fulgerat în privinţa unor locuinţe ridicate în zonă, din materiale uşoare, de o fundaţie canadiană, în urmă cu şapte ani, despre care au afirmat că nu sunt suficient de bune pentru cei cărora le-au fost repartizate, în răspunsul primit de publicaţia noastră de la conducerea administraţiei locale lucrurile se cam… contrazic: „Municipalitatea are în plan construcţia unor noi locuinţe, decente. Planul a venit ca urmare a rugăminţilor celor care locuiesc în această zonă (M.I. Dobrogeanu n.r.) în ceea ce priveşte reparaţiile barăcilor, aflate în stare avansată de degradare. Astfel, Primăria intenţionează să construiască un cartier de locuinţe modulare, de tipul celor făcute de Primăria Constanţa, dar numai pentru cei care intră în categoria cazurilor sociale şi respectă anumite condiţii: au un loc de muncă, sunt la zi cu utilităţile etc.“ Locuinţele modulare „a la Mazăre“ sunt containere suprapuse, pe două etaje, deci, cu nimic mai bune decât imobilele construite, din materiale uşoare, acum şapte ani.
Până la construirea noului cartier de tip Henry Coandă la Mangalia, romii „Barăcilor“ acumulează, zi de zi, datorii istorice la utilităţi. Dacă astă vară aceştia rămăseseră fără curent, fapt care a declanşat o mică revoluţie în zonă, potolită doar de promisiunea primăriei că că, în cazul în care vor achita măcar o parte din datorii, nu vor rămâne nici fără apă, nici fără energie electrică, la sfârşitul lunii decembrie 2013 debitele la locuinţele din zona M.I. Dobrogeanu („Barăci“) erau în valoare de 226.361,44 lei. Potrivit primăriei, nicio familie nu a fost evacuată pentru datoriile înregistrate.
Am lăsat la urmă cel mai grav fenoment al zonei: infracţionalitatea. Slab sau aproape deloc ţinută în frâu de reprezentanţii autorităţilor îndrituite să stopeze acest fenomen. La „barăci“ s-a furat, de-a lungul timpului, cam tot ce se poate fura: grătarul cu micii sfârâind pe el, lucrurile din autoturismele parcate, întreg conţinutul boxelor de la subsolul blocurilor aflate în centrul cartierului. Se joacă barbut chiar la intrarea în cartierul de blocuri, iar la căderea serii, copiii ce locuiesc în blocuri nu pot veni de la şcoală decât însoţiţi de un adult, de preferinţă bărbat. Situaţia este identică de peste zece ani, iar singura soluţie găsită de primărie este promisiunea demolării barăcilor. Cel mai probabil o mică parte dintre romi va fi transferată în locuinţele sociale contruite la 50 de metri distanţă de fostul edil, Tusac, care a lăsat plăcerea tăierii panglicii actualei administraţii. Pentru restul „o să“ se găsească, peste ani, soluţii…

Cartierul „Baraci“, pe vreme bună…

… şi pe vreme rea

Asociaţia Română pentru Reciclare RoReC, în parteneriat cu Primăria Mangalia şi  cu sprijinul societăţii de salubrizare Polaris, organizează, în perioada 22-23 martie, o campanie de reciclare a deşeurilor electrice şi electrocasnice vechi sau defecte. Sub deviza “Locul deşeurilor nu este în preajma ta”!, organizatorii vor amenaja un centru de colectare, pe platoul din faţa Casei de Cultură, între orele 09.00 – 18.00, unde cetăţenii oraşului pot veni să depoziteze obiectele electrice nefuncţionale. Pentru preluarea gratuită de la domiciliu a aparatelor de mari dimensiuni sau de la instituţii şi societăţi comerciale, doritorii pot suna la nr. de telefon: 0751.302.127 sau 0800.444.800. Fiecare deponent va primi cupoane valorice pentru aparatele electrice mari întregi (combine, vitrine şi lăzi frigorifice, frigidere, congelatoare, maşini de spălat rufe şi vase etc.) şi vor avea ocazia să participe la o tombolă cu premii pentru orice alt aparat electric predat. Valoarea cupoanelor este de 40 de lei pentru combine, vitrine şi lăzi frigorifice, frigidere, congelatoare întregi şi complete. De asemenea, deponenţii de maşini de spălat rufe şi vase, uscătoare de haine, aparate de aer condiţionat complete, vor primi câte 20 lei în cupoane valorice. Tragerea la sorţi a taloanelor completate şi depuse în cadrul acţiunii de colectare va avea loc, luni, 24 martie, ora 11.00, la sediul Poliţiei Locale din localitate, situat pe str. Delfinului nr.1, în prezenţa autorităţilor locale. Tombola cu premii va oferi deponenţilor posibilitatea de a intra în posesia unui aspirator cu acumulatori, a unui cuptor cu microunde, a unei cafetiere sau mixer.

Zilnic, în drumul spre serviciu sau în simplele plimbări primăvăratice pe carosabilul litoralului sudic, un risc extrem de mare pentru „sănătatea“ automobilelor aflate în trafic îl constituie… zecile de gropi ce au înflorit, ca ghioceii, la tot pasul. Şi, dacă locuitorii Mangaliei sunt, de felul lor, oameni paşnici, ce nu reacţionează, de cele mai multe ori, în faţa situaţiilor extreme, aceştia trebuie să ştie că, potrivit legii, au posibilitatea să acţioneze în judecată pe responsabilii cu drumurile, pentru a-şi recupera banii cheltuiţi cu repararea maşinilor avariate.

În cazul DN39, şoseaua ce leagă Mangalia de Constanţa, responsabil cu starea drumului este CNADNR, iar DJ 391 (ce uneşte Mangalia cu Albeştiul) este în subordinea Consiliului Judeţean. Restul străzilor din urbe sunt sub directa administrare a primăriei. Pe care, la fel ca CNADNR-ul, o puteţi chema în instanţă în cazul în care consideraţi că este de vină pentru stricăciunile cauzate maşinii dumneavoastră. Dacă beneficiaţi de o poliţă CASCO, avaria pricinuită autoturismului va fi acoperită de firma de asigurare care se va îndrepta, ulterior, împotriva celui considerat responsabil de pagubă. Cei fără asigurare, pot merge, pe cont propriu, în instanţă, anexând, la dosar, probele admise de lege: martori, fotografii cu autoturismul avariat, dar şi cu gropile din asfalt, alături de dovada scrisă, oferită de un service auto, unde a avut loc constatarea pagubelor.

Potrivit art. 4, alin. 6 al Codului Rutier, în cazul producerii unui eveniment ca urmare a stării necorespunzătoare a drumului public, a nesemnalizării sau a semnalizării necorespunzătoare a acestuia, precum și a obstacolelor ori lucrărilor care se execută pe acesta, administratorul drumului public, antreprenorul sau executantul lucrărilor răspunde, după caz, administrativ, contravențional, civil, penal, în condițiile legii.