La curent cu recentele disensiuni apărute în cadrul şedinţelor Consiliului Local Mangalia, senatorul Nicolae Moga, aflat în sala de şedinţe a primăriei, modernizată în urmă cu câteva luni, a întrebat dacă a avut loc vreo slujbă de sfeştanie: „Aţi adus preotul? Vă rog să o faceţi, vreau să dispară dihonia dintre consilieri“, a spus parlamentarul.

Astăzi, în prezenţa mai marilor de la judeţ şi a conducerii SC Megaconstruct SA şi Goldterm SA, edilul Cristian Radu a inaugurat sistemul de încălzire pe gaz la toate centralele din localitate. Au fost prezenţi la întâlnirea de la primărie senatorul Nicolae Moga, deputatul Victor Manea, Cătălin Ivan, directorul general Megaconstruct SA, Dan Georgescu, directorul general Goldterm SA, consilieri locali, dar şi şefii principalelor instituţii deconcentrate din Constanţa.

Edilul Mangaliei a salutat finalizarea lucrărilor de montare a arzătoarelor pe gaz în toate centralele termice din Mangalia, Neptun şi Olimp, mulţumind, totodată, Ministerului Dezvoltării pentru sprijinul acordat prin finanţarea, cu 1,5 milioane de lei nerambursabili, a proiectului de racordare la gaze a urbei: „Personal m-am deplasat a Sofia, atunci când proiectul de aducere a gazelor în Mangalia, din Bulgaria, se împotmolise. Îi mulţumesc lui Mihai Albulescu, secretar de stat şi lui Cătălin Ivan, directorul general al Megaconstruct, pentru că au venit alături de mine şi am putut, astfel, prin negocieri cu partea bulgară, să semnăm contractul de aducere a gazelor în numai trei zile. De astăzi, toate centralele sunt racordate la gaz. Ne-a fost foarte greu să le implementăm pe toate, dar a fost vorba despre un deziderat asumat la începutul mandatului, anul trecut, în vară. Azi, Mangalia are căldură, este un subiect închis, bifat“, a spus celor prezenţi primarul Cristian Radu.

Cătălin Ivan: „Factura unei familii branşate la gaz şi care locuieşte la casă ajunge, în lunile cele mai reci, la 450 de lei“

La rândul său, senatorul Nicolae Moga a declarat, că Mangalia a făcut un pas uriaş în ultimul an, întrucât în iarna 2011-2012 oraşul nu avea căldură, iar într-un timp aşa de scurt s-a reuşit soluţionarea problemei şi alimentarea centralelor termice cu gaze naturale. Potrivit declaraţiilor lui Cătălin Ivan, directorul Megaconstruct SA, la ora actuală, circa 20.000 de locuitori ai Mangaliei, branşaţi la sistemul centralizat de încălzire, beneficiază astfel, indirect, de serviciile firmei pe care o conduce: „Datele noastre spun că avem o vânzare indirectă de gaz, la trei luni de la punerea în funcţiune, atât individual şi cât prin Goldterm, de 40-45%. În ceea ce priveşte racordarea individuală la sistemul de gaze, aceasta se face potrivit unei hotărâri de guvern, preţul fiind acelaşi în orice zonă a ţării şi indiferent de operator. Pentru racordării unei locuinţe individuală preţul cu tot cu TVA este 1.500 de lei, în timp ce, pentru o casă, acesta este de 1.800 de lei-2.000 de lei. Instalaţiile de utilizare se pot realiza, la liber, de orice firmă autorizată, inclusiv cu Megaconstruct, care are oameni specializaţi în realizarea acestui lucru“. Cătălin Ivan a atras atenţia, totodată, cetăţenilor care doresc să se branşeze la reţeaua de gaze, să apeleze numai la firme autorizate, întrucât pericolul unor accidente este foarte mare în cazul unor neprofesionişti.

Tot în cifre, instalaţiile aflate pe proprietatea cetăţeanului ce doreşte racordarea la sistemul de gaze este de 100 de lei metrul liniar de ţeavă „la gata“. În fine, tot potrivit declaraţiilor reprezentantului Megaconstruct, factura unei familii ce locuieşte la casă şi este racordată la sistemul de gaze ar fi de circa 375 de lei pe lună (suma incluzând atât încălzirea imobilului, cât şi utilizarea aragazului), în timp ce, în lunile cele mai reci, ianuarie şi februarie, aceasta ar creşte până la maximum 450 de lei. Utilizarea exclusivă a aragazului pe gaz natural este 12-20 de lei/lună, în funcţie de consumul fiecărei familii.

Dan Georgescu, directorul Goldterm SA, şi-a exprimat convingerea că, în această iarnă, se va reuşi branşarea la sistemul de încălzire pe gaz a pavilioanelor Spitalului Mangalia, a locuinţelor din curtea unităţii medicale, dar şi a tuturor grădiniţelor şi şcolilor din localitate.

Cei prezenţi la evenimentul de la Mangalia au vizitat CT 13, aflată pe strada Muncitorului, pentru a inspecta modul în care se face alimentarea cu gaze naturale şi noua tehnologie de producţie a gigacaloriei.

Consilierii locali au decis acordarea unui ajutor financiar unui eminent tânăr student din Mangalia, despre care „Ediţia de Sud“ a scris în primăvara acestui an. Este vorba despre Bogdan Prodescu, un obişnuit al podiumurilor de premiere încă din clasele  primare. Bogdan este un campion la nataţie încă din primii ani de viaţă. Potrivit declaraţiilor sale, el a participat la foarte multe competiţii de nataţie, încă din clasa I. A fost prezent în competiţii şcolare, campionate municipale, campionate naţionale, de juniori şi seniori, în cadrul cărora s-a clasat pe primele trei locuri, atât la „individual“, cât şi cu echipa“.

Student la Academia Navală „Mircea cel Bătrân“, Bogdan Prodescu s-a alăturat, din 2011, echipei de înot de la ANMB, alături de care a participat la competiţiile mondiale nautice între academiile navale. Anul acesta, eforturile pe care atât el, cât şi coechipierii lui le-au făcut (pe lângă pregătirea şcolară, studenţii ce se pregătesc pentru performanţă sportivă trebuie să participe şi la cele două antrenamente zilnice), au fost răsplătite pe măsură în Turcia. Au adus numai puţin de opt medalii: două de aur, una de argint şi cinci de bronz. Bogdan şi-a adjudecat câte una din fiecare: două la individual şi una cu echipa.

În acelaşi timp, el a reuşit, împreună cu ceilalţi cinci studenţi să aducă României locul I la Campionatul Internaţional Nautic, echipa românească clasându-se la egalitate perfectă cu China. Iar acest lucru s-a întâmplat pentru prima oară în cei 16 ani de când a avut loc prima ediţie a concursului

Bogdan provine dintr-o familie monoparentală, situaţia sa materială nefiind una dintre cele mai strălucite. El este, în prezent, în anul al IV-lea la ANMB, făcând,  zilnic, naveta pe ruta Mangalia-Constanţa. Iniţiativa sprijinului campionului din Mangalia aparţine consilierului Laura Cîrlan, care i-a pledat cauza în cadrul şedinţei de consiliu de ieri.

Moş Nicolae, adorat de copii pentru cadourile aduse an de an, este de fapt Sfântul Nicolae, un personaj real. Sfântul Nicolae a fost un episcop din Myra, iar ziua de 6 decembrie îi este închinată lui, deoarece se crede că a încetat din viaţă la această dată, în anul 342, după ce a fost întemniţat pe vremea în care creştinii erau persecutaţi.

Sfântul Nicolae s-a născut în localitatea Patara din Asia Mică, în a două jumătate a secolului al III-lea, într-o familie înstărită, dar foarte credincioasă. El a rămas, însă, orfan de devreme şi şi-a împărţit averea moştenită, fără să îşi oprească nimic. În cele din urmă, a devenit Arhiepiscop al Mirelor Lichiei. În vremea prigoanelor lui Diocleţian împotriva creştinilor, Sfântul a fost aruncat în temniţă, însă şi de acolo îi vorbea poporului despre Legea lui Dumnezeu. A fost eliberat după urcarea pe tron a Sfântului Constantin.

În anul 325, Sfântul Nicolae a participat în calitate de episcop la primul sinod ecumenic ţinut la Niceea. Atunci, Sinodul a condamnat erezia lui Arie, conform căreia Iisus Hristos nu era Fiului lui Dumnezeu, ci doar un om cu puteri supranaturale. Viitorul sfânt i-a dat ereticului o palmă în cadrul sinodului. De la palma Sfântului Nicolae a rămas obiceiul ca în 5 decembrie celor neascultători să li se dea o nuia în semn de avertisment.

Ca sfânt, se spune că Moş Nicolae a fost mai darnic cu pedepsele decât cu recompensele. Conform tradiţiei creştine, el pedepsea pe cei care se abăteau de la dreapta credinţă lovindu-i cu nuiaua peste mâini. Sfântul Nicolae ştia însă, să ofere iertare, crezând că încercările vieţii pot fi prea apăsătoare pentru unii oameni. El a dăruit mult săracilor, a liniştit pe întristaţi şi a vindecat cu putere de la Dumnezeu pe bolnavi. Sfântul a murit în anul 340, iar din anul 1087, moaştele sale se păstrează la Bari, în sudul Italiei.

În tradiţiile româneşti, Moş Nicolae are alte atribuţii decât cele ale sfântului: apare pe un cal alb, aluzie la prima zăpadă care cade la începutul iernii, păzeşte Soarele care încearcă să se strecoare pe lângă el spre tărâmurile de miazănoapte pentru a lasă lumea fără lumina şi căldură, este iscoada lui Dumnezeu pe lângă Drac, ajută văduvele, orfanii şi fetele sărace la măritat, este stăpânul apelor şi salvează de la înec corăbierii şi apără soldaţii pe timp de război, motiv pentru care este invocat în timpul luptelor.

Sf. Nicolae, Sân-Nicoară în calendarul popular, este reprezentat ca un bătrân cu barba albă, ilustrând în acest fel semnele îmbătrânirii timpului calendaristic, dublate și prin plasarea sărbătorii sale în ultima lună a anului și în anotimpul rece. La români, Moş Nicolae s-a instalat mai întâi la oraşe şi foarte târziu la sate şi nu s-a suprapus peste ceilalţi doi moşi: Moş Ajun şi Moş Crăciun.

Sân-Nicoară este un personaj cu o prestanță deosebită în calendarul popular, fapt evident prin multitudinea de calități care i s-au adăugat în timp. Sărbătoarea din această zi prefigurează victoria binelui și a luminii asupra forțelor nefaste, asa cum ni se arată în credințele populare conform cărora în această zi „se întoarce noaptea la ziuă cu cât se sucește puiu-n găoace.

Obiceiul cadourilor în ghete îşi are orginea în legenda celor trei surori sărace ajutate de Sfântul Nicolae să se căsătorească. Sfântul Nicolae a aflat într-o zi că un tată din Mira, îndurerat că nu-şi poate mărita fiicele pentru că nu avea bani, dorea să le ia zilele şi apoi să-şi pună capăt vieţii. Sfântul Nicolae a fost impresionat şi a poruncit slugilor sale să ia câteva pungi cu galbeni şi să le strecoare în casa acelei familii. Punguţele au fost strecurate pe hornul şemineului, aşa că, de atunci, se atârnă ciorapi lângă el de Moş Nicolae sau de Moş Crăciun. De atunci, în fiecare noapte a Sfântului Nicolae, cei dragi şi în special copiii primesc daruri de la Sfântul Nicolae.

Moş Nicolae este, de fapt, adevăratul Moş Crăciun, mai ales în tradiţia Bisericii. Moş Crăciun, aşa cum îl ştim noi – îmbrăcat în haine roşii, având barbă şi o sanie trasă de reni, a fost inventat la începutul secolului al XX-lea. Numele de Santa Claus (Moş Crăciun) provine din termenul olandez Sinterklaas, prescurtarea de la Sinter Niklaas – Sfântul Nicolae.

Moş Nicolae este sărbătorit cu precădere în Olanda, dar şi în Belgia, Luxemburg, Germania, Elveţia, Austria şi zone ale Italiei şi Franţei influenţate de cultura germanică.

Sfântul Nicolae are trăsături comune, la popoarele germanice cu zeul Odin, venerat în nordul şi vestul Europei înainte de creştinism. Astfel încât, sărbătoarea Moşului are şi câteva elemente păgâne: precum în tradiţia română, Sinterklass merge pe un cal alb – zeul Odin mergea şi el prin cer cu calul său gri, Sleipnir. Sinterklass le oferă copiilor ciocolată, precum Odin le oferea oamenilor litere-rune. Sinterklaas are mai multe ajutoare, cu feţe înnegrite de funingine, care ascultă pe la coşurile caselor să afle dacă copiii sunt buni sau răi şi să îi raporteze Moşului – zeul Odin avea doi corbi, Huginn şi Muninn, care îi spuneau lui Odin ce se întâmpla prin lume.

Şi la olandezi, precum la români, copii pun în seara de 5 decembrie, în Ajun, ghetuţele în faţa şemineului sau a uşii casei, în aşteptarea cadourilor primite de la Moş Nicolae. În ghetuţe, micuţii pun şi câte un morcov sau un măr, pentru calul Moşului.

În Belgia, pe lângă morcovul şi mărul din ghetuţem oferite calului, copii mai pun o cutie de bere pentru ajutorul lui Moş Nicolae, denumit Zwarte Piet, şi o cană de cafea pentru Sfântul Nicolae.

Ca şi în şedinţa anterioară, ţinută în urmă cu o săptămână, o parte a consilierilor locali s-au plâns, astăzi, de faptul că întâlnirile oficiale le sunt anunţate mult prea târziu. Aleşii s-au arătat nemulţumiţi, în special, de faptul că nu au mai ţinut de o bună bucată de vreme o şedinţă ordinară, în timp ce numărul celor „de îndată“ s-a înmulţit îngrijorător: „Eu, personal, am primit de mai multe ori un singur punct pe ordinea de zi, cu o oră înaintea şedinţei, ca să constat că este vorba de mult mai multe proiecte, despre care nu ştiam nimic“, a declarat consilierul PSD Ghiulgiean Membulat. La rândul său, preşedintele de şedinţă, ppdd-istul Dragoş Bociog, şi-a exprimat aceeaşi nemulţumire: „Parcă în fiecare şedinţă ni se dă un ultimatum: este ceva urgent, trebuie să votaţi sau în Mangalia se va întâmpla ceva rău, lăsăm populaţia în frig sau mai ştiu eu… Am ajuns să votam proiecte fără o analiză profundă, vrem să vedem şi noi despre ce este vorba şi de ce ni se cere girul“.

Nemulţumirea  grupului de consilieri locali a venit pe fondul unei notificări a lui Eugen Bola, prefectul judeţului, prin care se atrăgea atenţia asupra ilegalităţii unui proiect de hotărâre mai vechi, în care erau respinşi doi dintre cei cinci membri ai CA-ului Goldterm: Doru Colgiu şi Dragoş Angelescu. După mai bine de o oră de dezbateri, timp în care se ajunsese la situaţia în care propuşii să fie respinşi din nou, locul lor urmând a fi luat de doi supleanţi (dar, în urma verificărilor făcute într-o pauză a şedinţei, s-a anunţat că cei doi şi-au retras intenţia de a deveni membri ai CA), decizia de validare a acestora s-a făcut cu votul a nouă consilieri din cei 11 prezenţi. Lucru perfect valabil, în ciuda Legii 215 (care spune că este nevoie de votul majorităţii consilierilor în funcţie), întrucât, potrivit secretarului primăriei, Petrina Boiţă, există un Regulament al Consiliului Local Mangalia care permite derogarea de la Legea Administraţiei Publice, adică astfel de proiecte pot trece doar cu votul consilierilor prezenţi în sală.

Cei doi consilieri care s-au abţinut la vot au fost Ghiulgiean Membulat şi Bogdan Maganu, restul aleşilor (Dan Moldovan, Gheorghe Mazâlu, Sorin Andrei, Cristian Drăgan, Leonard Tănase, Laura Cârlan, Linica Stan, Dragoş Bociog şi Vasile Iorga) votând „pentru“.

Consilierii locali au aprobat, într-o şedinţă de îndată, un proiect de hotărâre privind decontarea navetei personalului didactic cu domiciliul în altă localitate decât cea în care îşi desfăşoară activitatea educaţională pentru 2013-2014. Un alt punct de pe ordinea suplimentară a şedinţei a făcut referire la aprobarea rectificării bugetului local pe 2013. Astfel, prin votul consilierilor au fost alocaţi 200.000 Spitalului Municipal Mangalia, pentru capitolul „Învăţământ“ s-au suplimentat 193.000 de lei, pentru „Cultură, recreere şi religie“ – s-a redus suma iniţială cu 223.798 lei. La Asistenţă Socială bugetul a fost suplimentat cu 169.000 de lei, pentru o serie de lucrări la viitorul bloc social de pe strada M.I. Dobrogeanu, rămas nefinalizat din mandatul Tusac.

A mai trecut de votul aleşilor atriburea contractului „Delegarea gestiunii serviciului public de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice în sistem centralizat în Municipiul Mangalia“. Este vorba de câştigarea licitaţiei de furnizare a agentului termic de către societatea Goldterm SA, după ce procedura a fost reluată de trei ori. Tot pentru Goldterm SA, consilierii au aprobat o rectificare de buget, mai precis un transfer de bani de la capitolul „Reparaţii“ la cel de „Investiţii“ . Potrivit declaraţiei directorul societăţii, cu ajutorul acestor bani s-a realizat trecerea tuturor celor 11 centrale din Mangalia pe gaz. Dan Georgescu a ţinut să precizeze că banii nu provin de la Consiliul Local, ci sunt numai un transfer în cadrul Goldterm SA.

Miercuri, 4 decembrie 2013, ora 9.00, la Liceul Tehnologic „Ion Bănescu” Mangalia s-a inaugurat Centrul de Documentare şi Informare. Cu această ocazie, directorul şcolii, prof. Iuliana Corina Mihalache, împreună cu directorul Casei Corpului Didactic Constanţa, prof. Sorina Plopeanu, au tăiat panglica tricoloră. Au fost premiaţi cei mai buni elevi ai şcolii cu rechizite şi dulciuri de către Asociaţia de Părinţi a liceului. Activitatea s-a finalizat cu un program artistic: „Liceul Tehnologic Ion Bănescu – Arc peste timp” prezentat de prof. Virginica Barabaş, poezia Lacrimile – Lucian Blaga, recitată de eleva Alina Kösztner din clasa a IX – a A şi interpretarea la chitară şi voce, a melodiei Dorinţa – Nikolaus Lenau, de către prof. Iuliana Corina Mihalache.

            La activitate au participat: prof. Belghiz Manole – metodist şi formator CDI, prof. Tatiana Dorobeti, prof. Andreea Artagea – profesori metodişti ai Casei Corpului Didactic Constanţa, Ana Toma – consilier personal al Primarului Municipiului Mangalia, scriitoarea Emilia Dabu – membră a Uniunii Scriitorilor din România, prof. Simona Ciobănel – director al Colegiului Economic Mangalia, prof. Ibolya Negoiţă – responsabil al Centrului de Documentare şi Informare al Colegiului Economic Mangalia, Sorin Colesniuc – reprezentant al Muzeului de Arheologie „Callatis” Mangalia, Nicolae Teodorescu din partea Ligii Navale Române, filiala Mangalia, cadre didactice, părinţi şi elevi ai Liceului Tehnologic „Ion Bănescu” Mangalia.

            Mulţumiri Asociaţiei de Părinţi a Liceului Tehnologic „Ion Bănescu” Mangalia pentru cadourile oferite elevilor cu cele mai bune rezultate la învăţătură şi purtare şi care s-au implicat în activităţile educative extraşcolare derulate de şcoală.    

           Director,                                                                                    Consilier de imagine,

Prof. Iuliana Corina Mihalache                                                          Prof. Nicoleta Teodorescu

Astăzi, începând cu orele 17.00, va avea loc o şedinţă de îndată, în cadrul căreia va fi aprobată, printre altele, subvenţionarea transportului profesorilor ce fac naveta în alte localităţi.

Primăria vrea să modernizeze spaţiile comerciale situate la parterul blocurilor, iar, în acest sens, am fost informaţi că se lucrează la întocmirea unui Regulament. Potrivit compartimentului Mass-Media, planul de măsuri vizează „cromatica şi plastica faţadelor, în vederea tratării unitare a unui front stradal. Deoarece Mangalia este un oraş turistic, municipalitatea doreşte să schimbe actualul decor urban. În acest sens, toţi agenţii economici, care deţin spaţii comerciale la parterul blocurior vor fi notificaţi referitor la tratarea faţadelor clădirilor în mod unitar. Conform proiectului iniţiat de administraţia publică locală, în toate zonele oraşului, dar mai ales în cele centrale, unde se află spaţii comerciale, va exista un concept urbanistic unitar, cu aceleaşi elemente de înfrumuseţare a faţadelor”. În baza acestui plan măreţ, promovat în repetate rânduri de autorităţi, fără să fie şi demarat, agenţii economici vor fi obligaţi să amenajeze elementele de finisaj din imediata vecinătate a spaţiului comercial pe care îl deţin. De asemenea, vor trebui să refacă balustradele şi treptele de acces, precum şi firmele luminoase de la intrarea în spaţiul respectiv. Reprezentanţii Primăriei Mangalia mai spun că în aceeaşi notă comună vor fi realizate copertinele care vor fi retractabile, confecţionate din pânză impermeabilă, în tonuri unitare. „Proiectul referitor la cromatica faţadelor va fi implementat, imediat ce va fi adoptat de Consiliul Local Mangalia”, mai precizează compartimentul Mass-Media.    

Acesta nu este singurul proiect pentru care am tocit tastatura computerului, alte câteva zeci de inițiative rămânând, din păcate, la stadiul de ”O SĂ”. Este vorba despre înlăturarea maidanezilor de pe străzile Mangaliei și din stațiuni; montarea unor camere video în cartierul MI Dobrogeanu pentru stoparea fenomenului infracțional şi monitorizarea celor certați cu legea; detașarea unei patrule a Poliţiei Locale în Cartierul Coloniști în vederea stopării furturilor din gospodării, iar exemplele ar putea continua.

Proiectul privind modernizarea spațiilor comerciale a mai fost anunțat de câteva ori de însuși arhitectul-șef al Primăriei Mangalia, Răzvan Calotă, care ne-a expus pe teren, dar și la o ședință găzduită de Casa de Cultură „gândirea urbanistică unitară” rezervată nu doar micilor întreprinzători, ci și importanților agenți economici, proprietari de terase, hoteluri sau

beach-baruri în stațiuni. Astfel, prin fața ochilor ne-au trecut alei de acces, terase și mobilier stradal sofisticate, confecționate din lemn sau material textil. Deși părea să deschidă o poartă către întinerirea turismului din sudul litoralului, rămas, în defavoarea urbei, cu sechele comuniste, proiectul nu s-a mai pus în practică în vara lui 2013. Pe de o parte agenții economici s-au plâns de  lipsă de timp și bani, iar pe de altă parte Primăria s-a dovedit îngăduitoare vizavi de motivațiile acestora. La fel de maleabilă a fost Primăria și după ce, inițial, a anunțat, imperativ, că în sezonul estival 2013 nu vor exista chioșcuri și tarabe, ci doar construcții estetice grupate în bazare pentru a forma un comerț civilizat, organizat. Timpul a demonstrat că flexibilitatea Primăriei a condus la o înșiruire pestriță de construcții încropite din pal și tablă ce au luat cu asalt inclusiv trotuarele.  

Avem, totuşi, speranța că proiecte precum campania de adopție a câinilor comunitari, reabilitarea locurilor de joacă, fluidizarea traficului, plantarea de copaci în locul celor puși la pământ cu lejeritate, construirea unui centru pentru copiii cu nevoi speciale etc. vor deveni realitate.

Miercuri, 4 decembrie 2013, ora 9.00,  la Liceul Tehnologic „Ion Bănescu” Mangalia va avea loc activitatea festivă de inaugurare a Centrului de Documentare şi Informare. Invitaţi: reprezentanţi ai Inspectoratului Şcolar Judeţean Constanţa, Casei Corpului Didactic Constanţa,  Consiliului Judeţean Constanţa, Primăriei şi Consiliului Local Mangalia, scriitoarele Emilia Dabu şi Dora Alina Romanescu – membre ale Uniunii Scriitorilor Români, reprezentanţi ai Daewoo Mangalia Heavy Industries, reprezentanţi ai Cercului Militar Mangalia şi ai Ligii Navale Române, filiala Mangalia, membri ai comunităţii locale, cadre didactice, părinţi şi elevi.

Cu această ocazie se va tăia panglica tricoloră, va fi prezentat un moment artistic şi vor fi premiaţi cei mai buni elevi ai şcolii prin cadouri oferite de Selgros Cash&Carry şi Asociaţia de Părinţi a Liceului Tehnologic „Ion Bănescu” Mangalia.

La data de 02.12.2013, ofiţerii Compartimentului Criminalitate Itinerantă din cadrul Serviciului Investigaţii Criminale, în colaborare cu poliţiştii din Mangalia l-au depistat pe M. Elvis, de 32 ani, din localitate, persoană ce face obiectul unui mandat  european de arestare, emis la data de 29.05.2013, de Tribunalul Districtual Copenhaga – Danemarca, pentru comiterea infracţiunii, de “trafic de persoane”, faptă prevazută de art. 262 din Codul Penal Danez, pedepsită cu închisoare de până la 10  ani.

Cel în cauză, a fost prezentat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa – Secţia Penală, ce a dispus reţinerea acestuia pe un termen de 24 de ore, urmându-se procedurile legale aflate în vigoare.

Litoralul românesc de sud era recunoscut, în urmă cu douăzeci de ani, drept o adevărată Mecca a spectacolelor teatrale şi de revistă şi celor mai recente proiecţii cinematografice estivale. Cu patru grădini de vară – Mangalia, Saturn, Jupiter şi Neptun – şi trei cinematografe – Casa Tineretului, „Pescăruş” şi „Farul” (Casa de Cultură), Mangalia făcea, lejer, concurenţă Constanţei. După Revoluţie, numărul spectacolelor a scăzut, iar cinematografele s-au închis încet, unul câte unul.

Mangalia nu are are teatru. Nici cinematograf. Grădinile de vară, dacă nu sunt acoperite de buruieni, găzduiesc doar show-uri cu manelişti şi şuşe pentru iubitorii de bere şi seminţe de „floare”. De 20 de ani, generaţii după generaţii, copiii Mangaliei,  privaţi de orice formă de cultură adevărată, în faţa televizoarelor, suferă un proces de imbecilizare: micuţi ce nu au văzut nici măcar o singură reprezentaţie a unui teatru de păpuşi, copii ce nu au păşit, vreodată, într-o sală de cinema, adolescenţi plictisiţi de Caragiale sau Alecsandri, pe care îi studiază doar pe hârtie, adulţi care au uitat de Băieşu, Sebastian, Goldoni sau Cehov.

Sala Casei de Cultură este folosită, de ani în şir, pentru „spectacole” politice. În urmă cu câţiva ani, pe scena unde au urcat Mircea Diaconu, Florin Piersic sau Draga Olteanu, s-au dat penibile show-uri cu piţipoance despuiate: Casa de Cultură devenise discotecă. O lovitură în plus a primit-o instituţia în vara lui 2013, când, după 14 ani, una dintre cele mai prestigioase manifestări culturale de la malul mării, Gala „HOP!“, rampă de lansare pentru generaţii de tineri actori, şi-a cerut „transferul“ la Costineşti.

Tot într-o disco-bodegă, plină de cuşti şi lanţuri pentru dansatoare la bară, s-a transformat, pentru o vreme, şi Cinematograful „Pescăruş”. Acum, clădirea zace în paragină, cu ferestrele sparte şi pereţii distruşi. Casa Tineretului, mândria „prinţişorului“ Nicu Ceauşescu, clădită din marmură şi cu o sală de spectacole-simbol al eleganţei şi bunului gust, este acum gazdă de birouri pentru închiriat.

Tatiana Odobescu: „Ne dorim trezirea la viaţă a culturii“

 Cum să te miri, atunci, că, în momentul în care vreun impresar aduce spectacole care, în Bucureşti, se joacă cu casa închisă, la Mangalia acestea sunt anulate pentru că nu se vând decât 20-30 de bilete?

Conducerea Complexului Cultural „Callatis”, organism înfiinţat în urmă cu opt luni, spune că va face tot posibilul pentru a trezi la viaţă activitatea culturală de la Mangalia. „Am decis ca, o dată pe lună, să facem un efort şi să aducem, la Casa de Cultură, cel puţin un spectacol de teatru. Vom aduce şi spectacole dedicate micuţilor. Sperăm ca, încet, încet, să readucem viaţa culturală pe făgaşul normal”, ne-a declarat Tatiana Odobescu, directorul Complexului Cultural „Callatis”.

Potrivit reprezentanţilor primăriei, în prezent, atât Grădina de Vară „Farul” din Mangalia şi Cinematograful „Pescăruş” din localitate, cât şi Grădina de Vară din Jupiter se află în administrarea Regiei Autonome de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor „Româniafilm” (RADEF). Primăria municipiului Mangalia ar fi solicitat în repetate rânduri instituţiei menţionate mai sus, preluarea acestor obiective, recuperarea şi reintroducerea lor în circuitul cultural şi turistic, în conformitate cu prevederile Legii 303/2008 privind cinematografia.

Potrivit unei adrese RADEF înaintate Primăriei Mangalia cu privire la acest aspect, se motivează că „întreaga activitate a regiei este paralizată deoarece organul de conducere, respectiv Consiliul de Administraţie al RADEF „Româniafilm” nu este constituit cu respectarea dispoziţiilor exprese impuse de OUG nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice”. În prezentul document se mai arată că, numai după constituirea în condiţiile legii a noului consiliu de administraţie al regiei, se poate aproba transferul de proprietate al activelor grădini de vară şi cinematografelor aflate în municipiul Mangalia.

„Intenţia municipalităţii este aceea de a introduce aceste trei imobile într-un program consolidat de refacere şi promovare, prin organizarea de evenimente culturale şi recreative, destinate atât locuitorilor oraşului, cât şi turiştilor din sudul litoralului. În urma aprobării de către Parlament a pachetului de legi privind descentralizarea, asumat prin răspundere guvernamentală, se creează premisele urgentării demersurilor privind trecerea cinematografelor şi grădinilor de vară în subordinea autorităţilor locale“, afirmă administraţia locală.

În oraşul în care, după modelul general valabil la nivelul întregii ţări, ne îndreptăm atenţia şi bugetul local către sute de asistaţi social, către acoperirea datoriilor la utilităţi ale unor persoane care nu au muncit în viaţa lor şi nici nu o vor face vreodată, către asfaltări proaste sau doar făcute pe hârtie sau în care finanţăm, lună de lună, tone de gunoaie se va găsi, poate, şi o brumă de bani cu care să se susţină cel puţin o trupă de teatru a talenţilor tineri ai Mangaliei.

De unsprezece ani, la Mangalia, dar şi în localităţile din jur, Moş Crăciun aduce daruri micuţilor cuminţi: cutii frumos ambalate, pline de dulciuri, rechizite, jucării şi obiecte vestimentare. Zeci de mii de astfel de cadouri au fost dăruite copiilor din zona noastră, fără ca aceştia să ştie cine sunt, de fapt, cei ce le oferă darurile şi câtă muncă titanică se ascunde în spate.

De peste un deceniu, la Mangalia, „Moş Crăciun“ poartă chipul lui Dorel Toma, pastor la Biserica „Speranţa“ din localitate. Întreg angrenajul împărţirii cadourilor de Crăciun este mişcat prin voluntariatul pastorului din Mangalia şi al celor ce vin alături de el în această perioadă a anului, persoane din ţară, dar şi de peste hotare.

„Drumul“ darurilor de Crăciun în România a început în urmă cu 24 de ani, fiind iniţiat de Organizaţia “Samaritan’s Purse“ („Punga Samariteanului“). Proiectul “Operation Christmas Child“ („Operaţiunea Crăciun pentru Copii“) a distribuit, în acest timp, peste 8.000.000 de cutii de pantofi pline cu cadouri, pe care le-a livrat copiilor din peste 100 de ţări ale lumii.

„Eu şi voluntarii mei, ne ocupăm cu distribuirea cadourilor în zece judeţe şi în Bucureşti. Peste 500 de voluntari sunt alături de mine, pentru că avem de trimis 80.000 de daruri, în valoare de circa 800.000 de euro“, ne spune pastorul Dorel Toma. Familii din Finlanda, Germania, Anglia sau Austria strâng, în cutii de pantofi, după o listă bine stabilită, rechizite, dulciuri, mici obiecte de îmbrăcăminte, pastă de dinţi şi săpunuri, jocuri etc. În cazul în care mai încap şi alte lucruri, cutiile sunt completate în centrele de colectare: hale enorme, unde lucrează, zi şi noapte, sute de voluntari. Ambalate în hârtii de culori vii, darurile sunt preluate de sutele de tiruri ce pornesc către ţările de destinaţie.

Totul se face în mod spartan, orice greşeală înseamnă timp pierdut: „Este un proiect foarte bine organizat, totul se

face potrivit unor grafice, nu este nimic lăsat la întâmplare. Scopul principal al proiectului este acela de a aduce un zâmbet pe feţele micuţilor care, poate, nu primesc niciun cadou de Crăciun. Pe lângă aceşti copii săraci, noi distribuim cadourile şi în unităţile de învăţământdin localitate“, declară pastorul din Mangalia.

La Mangalia, anul acesta, vor fi împărţite 2.500 de daruri, cele mai multe urmând să fie oferite la „Barăci“, dar şi în alte cartiere sărace.

Societatea Megaconstruct lucrează intens la racordarea municipiului Mangalia la reţeaua de gaze naturale. Amplul proiect, ce implică investiţii majore, va avea ca efect aducerea confortului în locuinţele cetăţenilor municipiului, dar şi facturi mai mici. Despre lucrările şi avantajele încălzirii cu gaze naturale am discutat cu directorul societăţii, Cătălin Ivan.  

– Care sunt condiţiile pentru care cetăţenii ce locuiesc la casă, dar şi la bloc se pot racorda la reţeaua de gaze?

– Orice persoană fizică sau juridică, din municipiul Mangalia şi staţiunile aparţinătoare poate deveni consumator de gaze naturale, beneficiind de toate avantajele, cu condiţia dovedirii dreptului de deţinere a spaţiului care se doreşte a fi racordat (act de proprietate, contract de închiriere, contract de comodat etc.) parcurgând următoarele etape:

•           Depunerea de către solicitant a cererii pentru acordarea accesului la sistemul de distribuţie a gazelor naturale şi a documentelor însoţitoare;

•           Eliberarea de către Megaconstruct a acordului de acces la sistemul de distribuţie a gazelor naturale. În cazul în care imobilul nu se află pe traseul conductelor de alimentare cu gaze naturale, solicitantul are posibilitatea de a opta pentru extinderea sistemului de distribuţie prin cofinanţarea acestor lucrări, în funcţie de rezultatul studiului tehnico-economic realizat de Megaconstruct;

•           Depunerea de către solicitant a cererii de racordare;

•           Contractarea şi execuţia branşamentului;

•           Contractarea şi execuţia instalaţiei de utilizare;

•           Încheierea contractului de furnizare.

– Care sunt avantajele racordării la reţeaua de gaze?

– Racordarea la reţeaua de gaze naturale oferă avantaje reale, deoarece gazele naturale sunt un combustibil mai ieftin comparativ cu alţi combustibili, reprezintă o sursă energetică eficientă, sigură, comodă, nu implică costuri legate de transport şi depozitare şi nu produce reziduuri, fiind un combustibil curat, nepoluant.

– Cu cât vor scădea facturile la încălzire după racordarea la reţeaua de gaze?

– Locuitorii Municipiului Mangalia, care vor opta pentru racordarea la sistemul de distribuţie a gazelor naturale vor înregistra cheltuieli mai mici cu facturile de încălzire, valoarea economiilor fiind diferită  în funcţie de modalitatea actuală de încălzire a locuinţei. 

Spre exemplu, în perioada sezonului rece un imobil cu o suprafaţă de 100 mp are un consum mediu de gaze naturale de aproximativ 300 mc, ceea ce înseamnă un cost al facturii de încălzire în jur de 370 lei, fără TVA.

– Ce experienţă are compania în domeniu?

– S.C. Megaconstruct S.A. este o societate licenţiată de către ANRE începând cu anul 2004 pentru activitatea de furnizare şi distribuţie a gazelor naturale. Megaconstruct S.A. distribuie şi/sau furnizează gaze naturale unui  număr însemnat de clienţi casnici şi non-casnici, din diverse sectoare ale economiei, din mai multe regiuni ale României. În această calitate, căutăm, în permanenţă, soluţii pentru a le oferi clienţilor din portofoliul nostru cele mai bune condiţii comerciale de furnizare a gazelor naturale.

Echipa de specialişti ai Megaconstruct SA este formată din peste 80 de angajaşi cu experienţă atât în distribuţia şi furnizarea gazelor naturale, cât şi în proiectarea, execuţia şi avizarea sistemelor de distribuţie şi a instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale (joasă, redusă şi medie presiune). Aceste activităţi ne permit să punem la dispoziţia clienţilor noştri o vastă expertiză în domeniul furnizării, distribuţiei şi utilizării gazelor naturale.

Specialiştii Megaconstruct au proiectat, construit şi operează reţele de distribuţie a gazelor naturale în lungime aproximativă de 600 Km, din 10 localităţi aflate în diferite regiuni ale României. În prezent, continuăm investiţiile cu înfiinţarea şi dezvoltarea de noi sisteme de distribuţie în 11 localităţi, proiecte aflate în diverse stadii de realizare. Printre acestea se numără şi localităţile 23 August şi Costineşti, din judeţul Constanţa, pentru care lucrările de execuţie vor fi iniţiate în 2014. Astfel, Megaconstruct va deveni principalul distribuitor şi furnizor de gaze naturale din sudul judeţului Constanţa.

– Care sunt argumentele pentru care cetăţenii din Mangalia să opteze pentru achiziţionarea unei centrale pe gaze?

Argumentele sunt date, evident, de avantajele conferite de utilizarea gazelor naturale prin creşterea confortului resimţit de fiecare consumator şi economiile realizate, date fiind costurile reduse ale gazelor naturale comparativ cu combustibilii lichizi şi energia electrică. 

Megaconstruct oferă clienţilor care vor solicita racordarea la reţeaua de gaze naturale în această perioadă o reducere comercială de 30% din costul execuţiei instalaţiei de utilizare.

Astfel, aceştia se vor putea bucura în număr cât mai mare de confortul mult aşteptat, deoarece pe lângă reducerea comercială de 30%, Megaconstruct oferă şi facilitatea achitării în tranşe a tarifului de racordare şi a celui privind execuţia instalaţiilor de utilizare.

Pentru a beneficia de toate aceste avantaje, echipa de specialişti Megaconstruct vă întâmpina, în fiecare zi, la sediul societăţii din Municipiul Mangalia, Str. Rozelor nr. 8, bloc R4, scara A, parter, ap. 3, între orele 8:30-17:30, de luni până vineri, oferindu-vă tot suportul necesar pentru a facilita demersurile necesare racordarii la reţeaua de gaze naturale.

Membrii filialei Mangalia a Partidului Conservator au împărţit astăzi, 1 Decembrie, câteva sute de steguleţe tricolore locuitorilor prezenţi în Piaţa Revoluţiei cu ocazia Zilei României. Acţiunea a fost coordonată de prim-vicepreşedintele filialei, Victor Pavel.

          În noaptea de 27/28.11.2013, ora 02.02, poliţiştii din localitatea Tuzla, au fost sesizaţi telefonic prin SNUAU 112, cu privire la faptul că, în incinta unui depozit de lemne fost găsit un paznic, care prezenta urme de violenţă la nivelul capului. Patrula de siguranţă publică deplasată de urgenţă la faţa locului, a găsit persoana decedată.

Demarând cercetările, echipa operativă complexă formată din poliţişti din cadrul Serviciului Investigaţii Criminale, criminalişti, lucrători ai Secţiei 3 Rurale Mangalia şi medic legist sub coordonarea unui procuror criminalist au stabilit că, în incinta depozitului, în noaptea respectivă, se aflau în afară de victimă încă 4 tineri, printre care şi un minor.

          Cu ocazia efectuării necropsiei s-a stabilit că moartea victimei “a fost violentă, ea s-a datorat insuficienţei respiratorii acute urmare a hemopneumotoraxului bilateral, în condiţiile unui traumatism toraco-abdominal”. “Leziunile traumatice constatate s-au putut produce prin loviri repetate cu corpuri dure, unele alungite, lovirea de corpuri dure, lovire de corpuri dure/plan dur cu neregularităţi şi prin mecanism de comprimare toracică. Leziunile traumatice s-au putut produce cu puţin timp înainte de deces şi au legătură de cauzalitate directă, necondiţionată, cu cauza morţii. Moartea poate data din data de 27/28.11.2013”.

          În urma investigaţiilor efectuate, oamenii legii au identificat ca suspect de comiterea faptei, un minor de 16 ani, din Ialomiţa,  stabilindu-se că între acesta şi victimă, a avut loc o altercaţie spontană pe fondul consumului exagerat de băuturi alcoolice, ce a degenerat în acte de violenţă, victima fiind lovită cu diferite corpuri dure.

Suspectul a fost audiat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa pentru comiterea infracţiunii de omor, pe numele său fiind emisă ordonanţă de reţinere pentru o perioadă de 24 ore, iar la data de 30.11.2013, acesta a fost prezentat Tribunalului Constanţa cu propunere de arestare preventivă, care a dispus reținerea minorului pentru 19 zile.

Asociaţia Naţională Cultul Eroilor “Regina Maria”, Subfiliala Mangalia, Asociaţia Naţională a Veteranilor de Război din România – Filiala Mangalia, Asociaţia Naţională a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere, Complexul Cultural “Callatis”, cu sprijinul Primariei Mangalia, au organizat sâmbătă 15 iunie a.c., o excursie cu autocarul pe traseul Mangalia-Tecuci-Mărăşeşti.

Obiectivul principal a fost reînvierea unor clipe din frământata istorie a poporului nostru, respectiv cele care au amintit de glorioasele lupte din vara anului 1917, când deviza bravei armate române a fost „PE AICI NU SE TRECE!”

În Tecuci,  un sprijin deosebit l-au acordat cei din conducerea Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor, respectiv dl Doru Paraşcan, directorul muzeului din localitate, şi dl Stănilă Cristian, dir. adj. al Şcolii Nr. 11, „Iorgu Iordan”. Explicaţiile ultimului, la „Monumentul Cercetaşului Român” (unic în Europa!), au fost ascultate cu interes de mangalieni.

La „Mausoleul” din Mărăşeşti, elevii Şcolii Gimnaziale Nr. 1 Mangalia, după intonarea Imnului de Stat de către întreaga asistenţă, au depus o coroană de flori la mormântul generalului Ieremia Grigorescu, aflat chiar în incintă, simbol al jertfei celor care au făcut România Mare. Cu această ocazie, dl veteran de război Gh.-Al. Rădeanu a cântat o doină despre suferinţa  unui copil de trupă, orfan.

În continuare, oprindu-se la o mănăstire, au aprins câte o lumânare pentru sufletele celor „îngemănaţi cu glia”. Din grup au făcut parte câştigători ai concursului „Eroul din familia mea”  (iniţiat de către dl col. (r) Remus Macovei, preşedinte al Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”, Filiala Constanţa), colegi de-ai lor şi cadre didactice de la şcolile şi liceele din oraş, membri ai Asociaţiei Naţionale a Veteranilor, având ca preşedinte pe dl col. (r) Alecu Crudu, membri ai A.N.Cultul Eroilor-„Regina Maria” Mangalia, avându-l ca preşedinte pe dl prof. Emil-Corneliu Ninu.

Aceeaşi bucurie a împărtăşit-o, cu această ocazie, şi un grup de elevi însoţiţi de către dna prof. Tatiana Lascu, veniţi din localitatea natală, Căpreni, jud. Gorj, pentru a cinsti memoria eroului NINU I. Constantin, declarat „cetăţean de onoare post-mortem al municipiului Mangalia”.