Pentru remedierea unei avarii survenită ieri dimineață la conducta de alimentare cu apă cu diametrul de 250 mm, de la intersecția străzilor Traian cu Petru Rareș din Constanța,

SC RAJA SA a fost nevoită să întrerupă furnizarea apei potabile ieri, 22 octombrie 2016, în intervalul orar 10,00 – 14,00. Au fost afectați consumatorii de pe b-dul Tomis, în zona cuprinsă de str. Sulmona și Piata Ovidiu.

Ne cerem scuze față de abonații afectați de această avarie.

Creveţi pane cu 10 aditivi alimentari.

Inele de calamari pane cu 7 aditivi alimentari.

Un sfert din produsele analizate conţin glutamat monosodic.

Mai mult de jumătate din produsele analizate conţin aditivi alimentari, între 2 şi 10 aditivi.

Semipreparatele pe bază de fructe de mare conţin între 7 şi 10 aditivi.

La un sfert din produsele analizate nu se cunoaşte specia de la care provine carnea de peşte.

Cantitatea de peşte din semipreparatele  pe bază de peşte pane variază între 22% şi 65%.

Surimi cu 25% carne de peşte şi 8 aditivi din care trei potenţiatori de gust şi trei coloranţi, respectiv carmin, capsantina şi dioxid de titan.

86% din produsele analizate conţin amidon din cartofi.

Studiul privind calitatea semipreparatelor realizate din peşte şi fructe de mare face parte din Campania Națională de Informare și Educare: ”Să învățăm să înțelegem eticheta!”. Prin această campanie, experții Asociației Pro Consumatori (APC) își propun să-i învețe pe consumatori să înțeleagă eticheta produselor astfel încât aceștia să facă achiziții în cunoștință de cauză. Totodată, Asociația Pro Consumatori (APC) își dorește să promoveze un stil de viață sănătos și să tragă un semnal de alarmă în privința unor produse  cu o încărcătură chimică mare şi care prezintă un risc ridicat asupra sănătății consumatorilor.
Asociația Pro Consumatori (APC) a achiziționat 21 tipuri de semipreparate din peşte şi fructe de mare în vederea realizării unui studiu privind calitatea acestora.
Studiul a fost realizat de către o echipă de experți ai APC, coordonați de către conf. univ. dr. Costel Stanciu. La realizarea acestui studiu s-au avut în vedere următoarele obiective:
1.   Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere.
2.    Analiza informațiilor nutriționale.
3.   Identificarea aditivilor alimentari utilizați în compoziția acestui tip de produs care prezintă un risc de apariție a unor afecțiuni medicale în cazul unui consum constant și pe termen lung.

1. Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere.

La un sfert din produsele analizate nu se cunoaşte specia de la care provine carnea de peşte.

Cantitatea de fructe de mare din semipreparatele  de acest tip nu depăşeşte 40%.

Cantitatea de peşte din semipreparatele pe bază de peşte pane variază între 22% şi 65%.

Surimi cu 25% carne de peşte şi 8 aditivi din care trei potenţiatori de gust şi trei coloranţi, respectiv carmin, capsantina şi dioxid de titan.

86% din produsele analizate conţin amidon din cartofi.

2. Analiza informațiilor nutriționalePeștele este considerat unul dintre cele mai valoroase produse alimentare datorită potențialului său nutritiv şi calităţilor gustative deosebite. De asemenea, este ușor digerabil (coeficientul de digestibilitate este de circa 97%). Compoziţia chimică a peştelui prezintă variaţii în funcţie de specie, vârstă, anotimp, ciclu de reproducere etc. Partea comestibilă (randamentul) variază larg, de la circa 35% (calcanii și alte specii cu corpul foarte turtit), până la peste 90% (sturionii, la care sunt comestibile și cartilagiile, și pielea, aceștia neavând oase și solzi); de asemenea, trebuie știut că speciile marine și oceanice au cavitatea abdominată mai redusă decât speciile de apă dulce.
   Conținutul de apă variază de la circa 68% până la peste 80% . Proteinele din pește au importanță remarcabilă atât ca pondere (între 16-20%) cât și ca valoare (sunt proteine fine). Lipidele constituie componenta cea mai definitorie pentru diferitele categorii de pește, ponderea grăsimii la diferitele specii de pește variind foarte larg; se disting pești slabi („pește alb“) cu mai puțin de 2% grăsime, pești semigrași (2-8% grăsime) și pești grași (peste 8% grăsime); se știe că circa ¾ din grăsimea de pește este compusă din acizi grași nesaturați, care au un rol benefic în alimentația omului. Carnea de pește este o sursă foarte apreciată datorită mineralelor (0,8-1,5%; potasiu, calciu, magneziu, fosfor, sulf, clor, iod, mangan, cupru, nichel etc.) și vitaminelor (A, D, complexul B) pe care le conține. Corelată cu grăsimea conținută, carnea de pește are o valoare nutritivă variabilă (valoarea energetică oscilează între circa 70 și 260 kcal/100 g carne), valorile mici fiind specifice speciilor cu carne slabă (calcan, șalău, știucă etc.), foarte potrivite pentru meniuri dietetice.
   Similar peștelui, fructele de mare sunt foarte căutate pentru caracterul dietetic al cărnii (valoare energetică scăzută) și conținut deosebit de mare de minerale, îndeosebi zinc, seleniu etc.
   Valoarea alimentară este conturată de valoarea energetică și de efectele dezirabile ale peștelui și fructelor de mare. O valoare energetică adecvată dietei consumatorului permite personalizarea riguroasă a consumului și posibilitatea alcătuirii meniului convenabil dintr-o gamă foarte largă de alternative. Se recomandă ca celor ce le place peștele să poată consuma oricât pește vor dacă aleg specii cu carne slabă (merluciu, cod, știucă, șalău); speciile semi-grase (hering, păstrăv, chefal, barbun) pot fi consumate o dată sau de două ori pe săptămână, iar peștele gras (macrou, crap, anghilă, scrumbie, sardină, ton, somon, somn) sunt benefice dacă se consumpă o dată pe săptămână, în cantitate mică (max. 150 g).
   Faţă de peştele şi fructele de mare proaspete, cantitatea de nutrienţi din aceste semipreparate este foarte mică, după cum urmează: proteine între 8 şi 13,8 grame/100 grame produs; grăsimi între 3,8 g şi 9 grame/100 grame produs, cantitate influenţată şi de adaosurile proteice de origine vegetală, dar atenţie, în aceaste cantităţi de grăsimi se regăsesc şi grăsimile vegetale din uleiurile vegetale folosite la realizarea semipreparatului.
   Trebuie avut în vedere ca aceste produse conţin sare între 0,87 grame şi 1,8 grame/100grame produs.
3. Identificarea substanțelor chimice și a aditivilor alimentari utilizați în compoziția acestui tip de produs care prezintă un risc de apariție a unor afecțiuni medicale în cazul unui consum constant și pe termen lung.

În cele 21 de produse analizate s-au identificat următoarele categorii de aditivi alimentari, după cum urmează: glutamat monosodic, fosfat de sodiu, ascorbat de sodium, citrat de sodiu, difosfaţi, guma guar, carbonat de sodiu, fosfat tricalcic, mono şi digliceride ale acizilor graşi, trifosfaţi de sodium, gumă xantan, acid citric, benzoat de sodiu, acid ascorbic, riboflavin, sorbitol, coşenilă, inozinat disodic, guanilat disodic, dioxid de titan şi capsantină.

În ceea ce privește prezenţa aditivilor de mai sus în produsele analizate, situația se prezintă astfel:
•    24% din produsele analizate conţin glutamat monosodic.
•  10% din produsele analizate conţin, în acelaşi timp, benzoat de sodiu şi acid ascorbic. Benzoatul de sodiu este un conservant sintetic care, în reacție cu acidul ascorbic, generează benzen, substanță toxică cancerigenă. Benzoatul de sodiu poate produce reacții alergice, hiperactivitate și lipsă de concentrare la copii (ADHD).
•    Mai mult de jumătate din produsele analizate conţin aditivi alimentari, între 2 şi 10 aditivi.
•    Semipreparatele pe bază de fructe de mare conţin între 7 şi 10 aditivi.

“Din păcate, asistam la un proces de denaturare legală a unor produse alimentare tradiţionale cu pondere mare în consumul populaţiei, în care ingredientul principal, de cele mai multe ori carnea de peşte , a fost diminuată considerabil. În cele mai multe situaţii, aceasta se regăseşte în produsul finit în cantităţi mai mici de 50%, iar locul condimentelor a fost preluat de către aromele artificiale şi potenţiatorii de gust. De exemplu, surimi care este un produs alimentar tradiţional japonez şi la care pentru obţinerea unui kg de produs se foloseşte 4 kg de carne de peşte, varianta industrială a acestui produs conţine un sfert carne de peşte şi trei sferturi chimicale şi materii prime de origine vegetală. Totodată, la produsele congelate comercializate în ambalaje din diverse tipuri de materiale, consumatorii trebuie să verifice starea ambalajului, adică acesta să fie etanş, să nu fie murdar, deci să asigure salubritatea produsului. În privinţa datei durabilităţii minimale, adică a termenului de valabilitate, este de preferat să se achiziţioneze produsele cu termen de valabilitate cât mai aproape de momentul congelării, deoarece valoarea nutritivă a acestora scade pe masură ce produsul se apropie de expirarea termenului de valabilitate. Nu în ultimul rând, consumatorii trebuie să urmeze cu stricteţe instrucţiunile de păstrare ale produselor congelate care apar pe ambalajul acestora, peştele fiind un produs perisabil şi în care se dezvoltă foarte repede anumite bacterii, ştiut fiind faptul că în peștele păstrat la temperaturi mai mari de 10 grade Celsius se dezvoltă Vibrioparahaemolyticus, generatoare de gastroenterite.” Conf. Univ. Dr. Costel Stanciu, preşedinte APC.

La data de 20.10.2016, polițiștii din cadrul Poliției municipiului Mangalia l-au depistat pe M.E., în vârstă de 32 de ani, din Mangalia, pe numele căruia Tribunalul Constanța a emis un mandat de executare a pedepsei de un an închisoare pentru infracţiunea de conducere  pe drumurile publice a unui vehicul fără a poseda permis de conducere.

Bărbatul a fost escortat și introdus la Penitenciarul Poarta Albă.

          În cadrul unei acţiuni desfăşurate pe linia combaterii contrabandei cu țigări, poliţiştii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă au prins în flagrant doi bărbaţi din Constanţa care intenţionau să comercializeze peste 1.000 de pachete ţigări de contrabandă.

          În data de 19.10.2016, în jurul orei 12.00, acţionând în baza unei informaţii, poliţiştii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă au declanşat o acţiune pe linia combaterii traficului cu ţigări de contrabandă, în municipiul Constanţa.

Astfel, poliţiştii de frontieră au monitorizat o tranzacţie între două persoane despre care deţineau date că se ocupă cu activităţi ilicite, cei doi bărbaţi fiind surprinşi în flagrant în timp ce transferau colete cu ţigări dintr-un autoturism în altul.

La controlul primei maşinii, un Opel Astra, condus de cetăţeanul român B.I., în vârstă de 61 de ani, domiciliat pe raza judeţului Constanţa, a fost descoperit în portbagaj un bax ce conţinea 500 pachete de ţigări, fără marcaje fiscale.

În cel de-al doilea autovehicul, o autoutilitară marca VW Transporter, condusă de cetăţeanul român S.M., în vârstă de 38 de ani, domiciliat pe raza judeţului Constanţa, a fost descoperit, într-un spațiu aflat sub marfa transportată (legume), un colet ce conţinea 500 pachete ţigări marca Marble, fără marcaje fiscale.

Persoanele în cauză şi autovehiculele au fost conduse la sediul instituţiei, unde, în urma inventarierii a rezultat cantitatea de 1.000 pachete ţigări netimbrate marca Marble şi 100 ţigarete marca Plugarul.

Poliţiştii de frontieră au ridicat în vederea confiscării suma de 6.000 lei de la numitul S.M, provenită din activitatea infracţională, precum şi întreaga cantitate de ţigarete, iar legumele folosite pe post de capac au fost predate pe bază de proces verbal unei societăţi comerciale de profil. În cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de contrabandă, faptă prevăzută şi sancţionată de art. 270, alin. 3 in referire la art.274 din Legea 86/2006 privind Codul Vamal. De asemenea, cele două vehicule, în valoare de aproximativ 10.500 euro au fost indisponibilizate la sediul Gărzii de Coastă până la finalizarea cercetărilor.

Comunicat

Primarul Mangaliei, Radu Cristian, a declarat, miercuri, că Şantierul Naval DMHI rămâne pe teritoriul administrativ al municipiului Mangalia şi va plăti, în continuare, taxele şi impozitele la bugetul local al municipalităţii, chiar dacă instanţa a dat câştig de cauză comunei Limanu, într-un proces privind graniţa dintre cele două localităţi. „Iniţial, comuna Limanu a cerut în instanţă toată suprafaţa de teren pe care este amplasat Şantierul Naval, însă noi ne-am apărat, încercând să dovedim că întreaga incintă a DMHI aparţine municipiului Mangalia”, a explicat Radu Cristian. În baza apărărilor celor două Unităţi Administrativ-Teritoriale (UAT), instanţele de judecată au atribuit, irevocabil, comunei Limanu, 23,5 ha pe care se află o hală şi un doc reparaţii nave, precum şi 9,5 ha de teren aparţinând domeniului public al statului. „Restul suprafeţei în litigiu, pe care se află Şantierul Naval, dar şi docurile, a rămas, ca şi până acum, pe teritoriul Mangaliei”, a mai spus edilul. Potrivit documentelor municipalităţii, sumele care ar urma să fie încasate de comuna Limanu, în urma acestui proces, sunt compuse din: 55.596 lei/an – impozit pe clădiri (hală reparaţii), conform HCL 220/215; zero lei – impozit pe construcţii (doc reparaţii nave), conform art.456, alin. 1, lit. j, din Legea 227/2015; 78.372,5 lei/an – impozit pe terenul în suprafaţă de 23,5 ha; zero lei – impozitul pe terenul în suprafaţă de 9,5 hectare, aflat în domeniul public al statului şi în administrarea CNAPMC SA, conf. art. 456, alin. 1, lit.a, din Legea 227/2015. În urma procesului cu Limanu, UAT Mangalia obţine beneficii fiscale, după cum urmează: 264.557 lei/an, reprezentând impozit pe 79,33 ha de teren, de la SN 2 Mai SA; 1.354.332 lei/an, reprezentând impozitul total de la Şantierul Naval. Scăderea înregistrată de bugetul Mangaliei, în urma deciziei Curţii de Apel Ploieşti, este de aproximativ 130 mii lei/an, conform legislaţiei în vigoare.

Începând cu data de 27.09.2016, Garda de Coastă a iniţiat procedura de ocupare, prin concurs, prin încadrare directă sau reîncadrare, a unor posturi vacante, în vederea completării deficitului existent la nivelul instituţiei.

Pentru ocuparea a 63 posturi vacante de agenţi de poliţie din structuri operative, prin încadrare directă ca poliţist, din rândul persoanelor care îndeplinesc condiţiile legale, criteriile specifice şi cerinţele pentru ocuparea posturilor vacante, prevăzute în cadrul Gărzii de Coastă, la compartimentele Ture Serviciu la sectoarele poliţiei de frontieră din cadrul instituţiei, s-au înscris 698 candidaţi.

Dintre aceştia, la testarea psihologică s-au prezentat 430, fiind declaraţi admişi 351 de candidaţi.

Totodată, pentru locurile de ofiţeri şi agenţi specialişti s-au înscris 145 candidaţi, din care 139 s-au prezentat la testarea psihologică, fiind declaraţi admişi 121.

          Lista candidaţilor declaraţi apt psihologic, informaţii complete privind desfăşurarea celorlalte probe de concurs şi criterii de departajare, tematica şi bibliografia necesare susţinerii concursului/examenului sunt postate pe pagina de internet a Gărzii de Coastă, www.garda-de-coasta.ro , precum şi la avizierul unităţii.

Această activitate, care presupune completarea deficitului existent la nivelul P.F.R., se înscrie în obiectivele instituţiei de creştere a capacităţii de acţiune la nivelul structurilor teritoriale şi, implicit, întărirea componentei operative a Poliţiei de Frontieră.

Noaptea trecută, în jurul orei 21:40, un apelant al numărului unic pentru apeluri de urgenţă 112 sesiza Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Dobrogea” al judeţului Constanţa cu privire la producerea unui incendiu, la o locuinţă, în municipiul Medgidia.

La adresa indicată, s-a deplasat de urgenţă o autospecială de stingere cu apă şi spumă din cadrul Detaşamentului de Pompieri Medgidia şi a constatat faptul că incendiul se manifesta în interiorul coşului de fum. Mai precis, ardea funinginea depusă în interior.  Întrucât exista posibilitatea propagării incendiului la locuinţă, pompierii militari au stins din fază incipientă flăcările, acestea afectând doar coşul de fum.

***

Cauzele producerii unor astfel de evenimente sunt legate de necurăţarea periodică a funinginei depuse pe coşurile de fum, neîntreţinerea coşurilor în urma utilizării lor îndelungate, neizolarea faţă de materialele combustibile din structura acoperişurilor şi planşeelor (grinzi, căpriori), neasigurarea etanşării burlanelor şi coşurilor de fum, precum şi existenţa unor coşuri de evacuare a fumului cu terminaţie în spaţiul podului pentru a menţine o temperatură mai ridicată şi pentru afumarea cărnii.

Adresăm cetăţenilor rugămintea ca, în cazul în care constată prezenţa unor astfel de nereguli la propriile locuinţe să procedeze la înlăturarea lor, prin respectarea următoarelor condiţii:

• coşurile de fum vor fi obligatoriu verificate, reparate şi curăţate periodic (în mod obligatoriu la începutul sezonului rece), de persoane specializate şi autorizate;
• în podurile clădirilor, coşurile se tencuiesc pe interior şi exterior, se dau cu var, pentru a se putea observa cu uşurinţă eventualele fisuri prin care ar putea pătrunde scântei ce pot fi surse de aprindere;
• coşurile de fum se vor izola faţă de elementele combustibile ale planşeelor prin îngroşarea zidăriei de cărămidă a coşului cu 25 cm;
• la trecerea prin acoperiş se lasă o distanţă de cel putin 10 cm între faţa exterioară a zidăriei coşului şi elementele combustibile ale acoperişului;
• în podul clădirilor şi în încăperi nesupravegheate, pardoseala din dreptul uşiţei de curăţare se protejează cu materiale incombustibile;
• gurile de evacuare ale coşurilor de fum din clădirile cu învelitori combustibile se prevăd cu dispozitive de protecţie contra scânteilor (grătare din sârmă);
• se interzice folosirea improvizaţiilor la burlanele metalice de evacuare a fumului cu coturi multiple, montate pe lângă pereţii combustibili sau în apropierea materialelor combustibile.

COMUNICAT DE PRESĂ

Din pacate pentru Mangalia, actuala conducere executivă a pierdut procesul de grăniţuire cu localitatea Limanu. Astfel, 23 de hectare teren intravilan, pe care este amplasat o parte din Santierul Naval DMHI SA, trec în raza teritorial-administrativă a localitaţii Limanu. Pierderea este, pentru bugetul Mangaliei, de circa 500.000 de euro anual. Cu acesti bani Mangalia putea construi in fiecare an: o şcoală, o grădiniţă, un bloc sau putea asfalta câte o staţiune.

Am tras semnale de alarmă înca din primavara acestui an referitor la faptul ca gestionarea acestui proces nu este facuta in mod responsabil, ca au fost platite onorarii imense unui avocat care va pierde acest dosar, însa am fost acuzat ca inventez teme de campanie electorala. Din nefericire pentru generatiile viitoare ale Mangaliei – am avut dreptate.

Cer public demisiile persoanelor care au gestionat această situaţie prin care Mangalia rămane definitiv fără o parte importantă din Şantierul Naval, pentru a evita viitoare pierderi la fel de grave.

Nu vreau sa numesc persoanele a caror demisie o cer, deoarece nu doresc să se creadă ca politizez acesta pierdere deosebit de gravă.

Am speranta ca mai exista in lumea în care trăim onoare, asumarea răspunderii actului de administrare a orasului impune in astfel de situatii DEMISIA.

           Consilier Local  al Municipiului Mangalia

                                                     Foleanu Paul Florin

Curtea de Apel Prahova a dat, astazi, sentinţa într-un proces de răsunet la malul mării: cel între primăriile Mangalia şi Limanu şi Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Constanţa – părţi pârâte şi instituţia Prefectului Constanţei, în calitate de reclamant. Procesul a demarat în urmă cu trei ani, la iniţiativa prefectului de la vremea respectivă şi a avut drept obiect grăniţuirea dintre Limanu şi Mangalia. Procesul a fost pierdut, la Tribunalul Constanţa, Secţia de contencios administrativ şi fiscal, care a admis acţiunea promovată de reclamantul Prefectul Judeţului Constanţa, în contradictoriu cu pârâţii Oficiu de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Constanţa, municipiul Mangalia şi primarul Municipiului Mangalia, comuna Limanu şi primarul comunei Limanu.

În urmă cu câteva luni, secretarul Primăriei Mangalia, Petrina Boiţă, declara că întreg procesul a început în momentul în care, în 2012, fiecare dintre reprezentanţii celor două localităţi au refuzat să semneze linia de graniţă. „Din acest motiv, prefectul a formulat o acţiune în instanţa de judecată, având ca obiect stabilirea liniei de hotar dintre cele două UAT-uri. Expertul judiciar nu ne-a spus, concret, care este limita de graniţă: cea susţinută de Mangalia sau cea susţinută de Limanu”, afirma Petrina Boiţă.

Iată că, astăzi, o a doua instituţie dă verdictul în acest caz, „Respinge excepţia inadmisibilităţii recursului formulat de Consiliul Local Mangalia şi a lipsei de interes a acestuia în declararea recursului împotriva sentinţei civile nr. 237 din 16.02.2016, precum şi excepţia lipsei calităţii procesual active a Consiliului local Mangalia de a formula recurs împotriva aceleiaşi sentinţe, excepţii invocate de intimaţii Primarul comunei Limanu şi Comuna Limanu prin Primar, ca neîntemeiate. Respinge recursul declarat de Consiliul local Mangalia împotriva încheierii din 09.02.2016 şi a sentinţei nr. 237 din 16.02.2016 ca nefondat. Respinge excepţia inadmisibilităţii recursului declarat de Municipiul Mangalia prin Primar şi Primarul municipiului Mangalia şi excepţia lipsei calităţii procesuale active a municipiului Mangalia prin Primar şi Primarul municipiului Mangalia de a declara recurs împotriva încheierii din 09.02.2016, excepţii invocate de intimaţii Primarul comunei Limanu şi Comuna Limanu prin Primar, ca neîntemeiate. Admite excepţia lipsei de interes a municipiului Mangalia prin Primar şi Primarul municipiului Mangalia de a declara recurs împotriva încheierii din 09.02.2016 invocată de Primarul comunei Limanu şi Comuna Limanu prin Primar şi respinge acest recurs ca lipsit de interes. Admite recursul declarat de municipiul Mangalia şi Primarul municipiului Mangalia. Casează în parte încheierea din 25.03.2014 în sensul că admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Primarului municipiului Mangalia invocată de Primarul municipiului Mangalia şi Municipiul Mangalia prin Primar şi respinge acţiunea formulată împotriva Primarului municipiului Mangalia ca fiind îndreptată împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă. Menţine restul încheierilor şi sentinţa recurată. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 18.10.2016“.

Menţionăm că, potrivit reprezentanţilor primăriei Mangalia, suprafaţa contestată este de circa 40 de hectare, din care 23 de hectare se afla sub DMHI, fiind catalogate drept „doc uscat“.

Avand în vedere prognoza temperaturilor pentru următoarea perioadă, SC GOLDTERM MANGALIA SA anunță că începând cu data de 21.10.2016, ora 10:00 va începe furnizarea energiei termice pentru încălzire către toți consumatorii racordați la sistemul centralizat, cu execepția clienților care înregistrează datorii restante.

Pentru lucrările anuale de reparaţii şi întreţinere a instalaţiilor şi reţelelor electrice, precum şi a posturilor de transformare, SC Enel Distribuţie Dobrogea SA – Zona MT-JT Constanţa, anunţă întreruperea totală a furnizării energiei electrice, joi, 20 octombrie, în intervalul orar 08.00 – 16.00, în cartierul Dobrogea I. Vor fi afectate următoarele străzi: Alexandru Vlahuţă, Marin Preda, Titu Maiorescu, George Coşbuc, Emil Cioran, Dumitru Berindei, Augustin Buzura, Hortensia Papadat Bengescu, Geo Bogza.

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Constanța au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar pe o durată de 60 de zile, începând cu data de 17 octombrie 2016, față de inculpatul

PETRESCU TEODOSIE, arhiepiscop al Tomisului, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:
– luare de mită,
– folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată.

De asemenea, procurorii anticorupție au mai dispus efectuarea urmăririi penale față de suspecții:

BECA STERE, MALAXA BOGDAN-PETRIȘOR, NADOLEANU GHEORGHE, COJOCARU CIPRIAN-IOAN, mandatari ai Arhiepiscopiei Tomisului la data faptelor, cu privire la săvârșirea infracțiunii de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene,

ȘTEFAN AURELIAN, cu privire la săvârșirea infracțiunii de tentativă la folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene.

În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:

În perioada 2010 – 2016, inculpatul Petrescu Teodosie, în calitate de arhiepiscop al Arhiepiscopiei Tomisului împreună cu ceilalți inculpați au folosit și prezentat declarații false în relația cu Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (A.P.I.A.) în scopul de a primi fonduri europene.
În declarațiile prezentate la A.P.I.A., inculpații au declarat în mod nereal că utilizează anumite suprafețe agricole având categoriile de folosință „vii pe rod cu struguri pentru vin”/„vii pe rod cu struguri nobili pentru vin”, în condițiile în care, începând cu anul 2010, pe respectivele suprafețe agricole nu mai existau astfel de culturi.
De asemenea, un alt aspect fals prezent în cuprinsul declarațiilor depuse în perioada respectivă a fost acela că s-au respectat normele privind bunele condiții agricole și de mediu (GAEC) și cerințele legale în materie de gestionare (SMR) privind mediul, sănătatea publică, sănătatea animalelor și sănătatea plantelor, reglementate prin legislația națională, pe toată suprafața agricolă a exploatației și pentru activitatea agricolă pe care o desfășoară.
Faptele au avut ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene în cadrul schemelor de plată pe suprafață unică (SAPS), totalizând 1.356.973 lei, după cum urmează: în anul 2010 – 142.988,37 lei, în 2011 – 148.610,21 lei, în 2012 – 239.732,26 lei, în 2013 – 262.267,07 lei, în 2014 – 281.733,52 lei, în 2015 – 281.633,28 lei, în anul 2016 plățile nefiind încă autorizate (această faptă a rămas în faza tentativei).

În primăvara anului 2016, inculpatul Teodosie Petrescu, în calitate de Arhiepiscop al Tomisului, a primit de la o persoană suma de 500 de euro.
Banii respectivi au fost primiți în legătură cu îndeplinirea, de către inculpatul Teodosie Petrescu, a îndatoririlor sale de serviciu ce decurg din calitatea de Arhiepiscop al Tomisului, în sensul de a dispune ca persoana în cauză să primească remunerație legală pentru activitatea pe care o desfășura într-o parohie.

Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul Petrescu Teodosie, trebuie să respecte următoarele obligații:
– să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanța de judecată ori de câte ori este chemat,
– să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în fața căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinței,
– să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea sa de către organul judiciar care a dispus măsura, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat,
– să nu desfășoare nicio activitate cu caracter decizional în legătură cu accesarea de fonduri publice/europene în cadrul Bisericii Ortodoxe Române/Patriarhiei Române/ Arhiepiscopiei Tomisului, nici direct, nici prin interpuși,
– să nu se apropie de ceilalți suspecți/inculpați din dosar, de martori, experți și să nu comunice direct sau indirect cu aceștia.

Inculpatului Petrescu Teodosie i s-a atras atenția că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
Inculpatului și suspecților li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 și 307 Cod de procedură penală.

Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale, respectiv punerea în mișcare a acțiunii penale reprezintă etape ale procesului penal reglementate de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activități care nu pot, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Un grup de educatoare de la Gradiniţa PP.NR. 3 Mangalia a participat, în cadrul parteneriatului semnat  în urma cu un an cu două instituţii de învăţământ preşcolar din comuna Ciurea, judeţul Iaşi, la un schimb de experienţă, derulat pe parcursul a 3 zile, sub genericul „Educaţia incluzivă în cele patru anotimpuri, de la ţărmul Mării Negre la colinele ieşene“. Aceasta este cea de a doua activitate derulată în cadrul parteneriatului dintre Gradiniţa PP.NR. 3 Mangalia, Centrul de Zi şi after-school-ul din comuna Ciurea. În cadrul proiectului „Şcoala de vară callatiană“, un grup de 40 de copii au fost prezenţi, în lunile iulie-august, la Neptun, fiind oaspeţii educatoarelor de pe litoral, care i-au făcut să se simtă ca acasă, implicându-i în diverse activităţi menite să le îmbogăţească cunoştinţele despre zona dobrogeană, oferindu-le, totodată, clipe de neuitat la malul mării.

„Pe parcursul vizitei în comuna Ciurea, am fost primiţi extraordinar de cei doi edili ai localităţii, primarul Cătălin Lupu şi viceprimarul Elena Toma, dar şi de cadrele didactice partenere în acest proiect. Pe lângă activităţile educative, pe care le-am organizat alături de colegele noastre din Ciurea, am avut prilejul să vizităm, alături de acestea, şi capitala judeţului, Iaşiul. Sperăm ca toate manifestările, concursurile şi proiectele pe care deja le-am gândit alături de colegele noastre din Ciurea să ne ofere prilejul de a promova interculturalitatea, specificul cultural al celor două zone istorice, Dobrogea şi Moldova“, ne-a declarat directorul Grădiniţei PP.NR.. 3, prof. Gela Ivaşcu .

În lunile care urmează Programul „Educaţia incluzivă în cele patru anotimpuri, de la ţărmul Mării Negre la colinele ieşene“ va mai cuprinde Festivalul-concurs „Iarna – tradiţie şi magie“, concursul „Mărţişor, tradiţie şi simbol“, competiţii de încondeiat ouă „Obiceiuri şi tradiţii pascale“, precum şi „Şcoala de vară callatiană“.

Sâmbătă, 15 octombrie 2016, Liceul Teoretic „Callatis”, implicat în programul educaţional – Strategia Naţională de Acţiune Comunitară (SNAC), iniţiat de Ministerul Educaţiei Naţionale, a desfăşurat campania socială  „Zâmbete pentru toți copiii”. Elevii clasei a VII-a B au vizitat copiii din  Centrul de Plasament „Delfinul“ din Agigea. Au pregătit pentru aceștia pachete cu dulciuri, îmbrăcăminte, precum și un program recreativ atractiv coordonat de o echipă de animatori.

Activitatea a fost coordonată de prof. Corina Mihalache – director, prof. psiholog Carmen Faliboga – coordonator local SNAC și s-a desfășurat cu implicarea activă a doamnei prof. Melania Chelaru – diriginte, clasa VII B.

„Cu această campanie demarăm seria acțiunilor SNAC din acest an școlar. Ne propunem să sprijinim un număr cât mai mare de beneficiari, învățându-i în paralel pe elevii noștri, că o soluție nobilă, atunci când se poate, este să ajuți și nu să-i compătimești pe cei mai puțin norocoși. Mulțumim părinților pentru generozitate”, ne-a declarat Carmen Faliboga – coordonator local SNAC, Liceul Teoretic „Callatis” Mangalia

Din analiza statistică a incendiilor produse la nivelul judeţului Constanţa, în primele nouă luni ale anului 2016, din totalul celor 434 incendii, 207 au fost la locuinţe şi anexe gospodăreşti.

Exploatarea sistemelor de încălzire locală (sobe cu sau fără acumulare de căldură) cu defecţiuni, fără asigurarea supravegherii sau având coşurile de fum deteriorate, necurăţate de funingine sau neprotejate termic faţă de materialele combustibile din alcătuirea construcţiilor, a constituit o cauză specifică de izbucnire a incendiilor. Mai exact, 12 % din cauzele de incendiu au fost la mijloacele de încălzire defecte, improvizate sau nesupravegheate, respectiv 11 % la coşurile de fum defecte sau necurăţate.

            Pentru a preveni producerea unor astfel de evenimente, vă reamintim câteva măsuri elementare ce trebuie respectate înainte de utilizarea sistemelor de încălzire:

• sobele şi coşurile de fum vor fi obligatoriu verificate, curăţate şi reparate de persoane autorizate;
• nu depozitaţi în podurile locuinţelor materiale inflamabile sau materiale combustibile (textile, hârtie, lemne etc.) care s-ar putea aprinde de la coşurile pentru evacuarea fumului;
• amplasaţi în faţa uşiţelor sobelor o cutie metalică sau o foaie de tablă, aceasta asigurând protecţia faţă de căderea accidentală, direct pe podea, a jarului;

Pentru siguranța locuinței sau gospodăriei dumneavoastră, se interzice:

• utilizarea aparatelor electrice, cablurilor electrice, prizelor, întrerupătoarelor, dispozitivelor de protecţie cu defecţiuni sau cu improvizaţii;
• suprasolicitarea reţelei electrice;
• folosirea buteliilor de gaze lichefiate fără regulatori de presiune, cu garnituri deteriorate ori cu furtunuri de cauciuc fisurate sau lărgite la capete;
• folosirea chibriturilor, lumânărilor, lămpilor de iluminat cu petrol în depozite de furaje, grajduri, magazii, poduri şi altele asemenea spaţii;
• folosirea flăcării pentru verificarea etanşeităţii buteliei, garniturilor, regulatorilor de presiune sau a furtunului/conductei de gaz; verificarea se face numai cu emulsie de apă cu săpun;
• nesupravegherea copiilor, precum şi blocarea acestora în casă cu lumânări aprinse, sobe, plite şi/sau aparate electrice aflate în funcţiune;
• depozitarea de materiale combustibile sau inflamabile în podurile clădirilor;
• folosirea afumătoarelor improvizate ori amplasarea acestora în magazii, poduri, remize, sub şoproane sau lângă materiale combustibile.

Cetăţeni, nu uitaţi!

Printr-un comportament preventiv, vă salvaţi viaţa şi bunurile.

„PAZA BUNĂ TRECE PRIMEJDIA REA”

Cu o populaţie de 40.000 de locuitori, cărora li se adaugă şi cetăţenii din comunele şi satele limitrofe, Mangalia riscă să rămână fără Pavilionul A al Spitalului Municipal. Potrivit declaraţiilor reprezentanţilor primăriei, clădirea, alături de mii de metri pătraţi de de teren aflaţi pe buza falezei, se află la un pas de a fi pierdute în instanţă, într-un proces ce durează de mai bine de 15 ani. Procesul a fost deschis, în 2001, de reprezentanţii Organizaţiei Crucea Roşie şi are la baza un act de donaţie din partea Reginei Maria, semnat în perioada interbelică.

Secretarul primăriei Mangalia, Petrina Boiţă, a convocat, ieri, o întâlnire a aleşilor locali, în cadrul căreia ar fi dorit găsirea unei soluţii pentru această situaţie. Şedinţa nu a avut cvorumul necesar pentru a fi susţinută, urmând să fie reprogramată.

Secretarul primăriei a făcut o expunere a situaţiei grave în care se află, în prezent, soarta Pavilionul A al spitalului. Imobilul donat Societăţii de Cruce Roşie de către Regina Maria a intrat în domeniu public în perioada comunistă, fiind transformat în spital. În 36 de saloane sunt găzduite Urgenţele pediatrice, Maternitatea şi Secţia de Ginecologie a unităţii medicale.

În 2001, Crucea Roşie îşi revendică donaţia făcută de Regina Maria, printr-o notificare, respinsă, însă, de autorităţile publice locale de la vremea respectivă: “Reprezentanţii Crucii Roşii au solicitat retrocedarea spitalului şi circa 3 hectare de teren, primite printr-un act de donaţie sau, dacă nu, despăgubiri în compensare. Notificarea a fost respinsă, pe motiv că Societatea nu avea calitatea să solicite aceste retrocedări”, a declarat Petrina Boiţă.

A urmat un lung şir de procese între primărie şi Crucea Roşie, câştigate, toate, de primărie. La Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dosarul a luat o turnură neaşteptată: Primăria Mangalia a pierdut procesul, iar Crucea Roşie a primit câştig de cauză: “În anii 2003-2004 Inalta Curte a susţinut că Societatea poate solicita bunurile ce i-au aparţinut înainte de 1949. Dosarul a ajuns, după doi ani, de la ICCJ la Tribunalul Constanţa, care, din nou, a dat câştig Crucii Roşii. Autoritatea Publică a formulat apel, care se judecă, la ora actuală, la Curtea de Apel Constanţa”, a mai spus secretarul primăriei, care a mai atras atenţia asupra unui fapt: terenurile pe care le revendică Crucea Roşie sunt, la ora actuală, fie în proprietate privată, fie concesionate sau închiriate. Potrivit Petrinei Boiţă, aceste terenuri nu puteau fi înstrăinate atât timp cât pe rol se afla un proces fără o sentinţă definitivă, actele fiind… nule, fapt confirmat şi de o sentinţă judecătorească în cazul unuia dintre proprietarii unui lot de teren din curtea spitalului, pe care a fost edificat şi un imobil.

Următorul termen de judecată are loc pe 7 noiembrie a.c.. Însă, chiar dacă procesul va fi pierdut de către Primăria Mangalia, dosarul mai are mult până a fi unul cu o sentinţă definitivă, autorităţile publice locale având şi calea apelului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În cazul în care, însă, procesul va fi pierdut, iar Mangalia va trebui sa acorde, pe lângă cele trei hectare de teren intravilan şi clădirea Maternităţii, credem că ar fi cazul ca autorităţile să înceapă, deja, să gândească un plan de rezervă şi, în locul proiectelor edilitare „de imagine” şi cu un impact minim în rândul populaţiei, să conceapă şi un plan de construire a unei secţii moderne a Spitalului Municipal.

Interviu cu ION ION, realizat de prof. E.C. Ninu

 Însoțit de același cumsecade președinte al Filialei Mangalia a Asociației Veteranilor de Război din România, dl col. (rtg.) Alecu Crudu, pe veteranul de război Ion Ion l-am găsit acasă, după ce ne așteptase în curtea din spatele blocului C3, scara D, apart. 73, aflat pe str. I. Creangă, în apropierea gării.

Cum începuse a se însera, am depănat o serie de amintiri la luminabecului din sufrageria îngrijită de mâna unei doamne cumsecade, gospodină pricepută, ce se ocupa cu menajul locuinței. Soții a avut două și amândouă au murit.

                Vârsta dlui Ion Ion nu-i trăda, nicidecum, cei 92 de ani, ce urma să-i împlinească peste două luni.

Volubil, plin de energie, cu o memorie integră, părea că abia aștepta să scoată, din sacul cu aminitiri, pe cele mai puternice, care i-au marcat viața. Ordonat în discursul său, cu o fluență deosebită și o voce puternică, nuanțată, nu lipsită de unele detalii bogate, pline de savoare, colocutorul nostru avea darul zicerii, pe care și l-a șlefuit, suntem siguri, mai ales în pragul senectuții.

                Timpul interviului nici nu știm cum a trecut, micșorat de celălalt timp, al saltului în trecut, teleportare plină de dramatismul clipelor, dar și de farmecul trăirii acestora.

                                Încep prin a preciza data și locul nașterii: 17 noiembrie 1923, în comuna Alimanu, județul Constanța. Însă tata s-a căsătorit în comuna Cochirleni, lângă Cernavodă, și acolo am crescut, acolo am învățat cele patru clase. De acolo am plecat, la 14 ani, că nu se învăța mai mult de patru clase atunci, la Constanța, ca ucenic la tâmplărie. Am făcut ucenicia, m-am apucat de lucru, am lucrat și pe la C.F.R. Saligny, pe unde se găsea, că și atuncea era criza de lucru, ca și acuma. Până la armată, până în ‘44, pe 20 mai, când ne-a luat în armată. În armată, am fost încorporat la „9 Călărași” Constanța,  dar stăteam în cantonament, la Cobadin, că era războiul, și acolo am făcut instrucția, până la 23 August. După 23 August, am plecat mai târziu, că se formau eșaloane. Regimentul era pe front, dar recruții care eram acolo am fost repartizați în trei eșaloane și am picat în eșalonul I, nu în I, ci în II, prin 16 noiembrie, da. Deja ieșise războiul din țară.  În Ungaria, am ajuns eșalonul și regimentul în care am fost. Și am participat la luptele din apropierea Budapestei, în câmpie, căci alte unități au luptat în capitala ungară. La periferiile Budapestei am fost, dar rușii erau în oraș, că nu aveam voie noi să luptăm noi. De acolo, ne-am deplasat în orașul, dar noi îi spuneam Lucineț, în Cehoslovacia. Acolo, au fost ceva bătălii. Iarăși, noi, cam pe alăturea. Mai mulți ruși au fost pe centru. Singurul oraș pe care l-am capturat noi, cu bătălii de stradă,  a fost Brno, care este ca un oraș-cetate, pot să spun că este, acum. A fost prin luna mai 1945. Păi, iarna am petrecut-o mai mult  prin defileuri, pe platouri prea puțin. Nu prea erau sate și, chiar dacă erau, erau rare. Mai mult prin frig am dormit, pentru că nu aveau unde să ne cantoneze.

-Hronul l-ați trecut?

–Da, Hron, Hron! Unitatea noastră când a ajuns, am schimbat Divizia „Tudor Vladimirescu”. Divizia „Tudor Vladimirescu” a fost decimată complet la Hron. În trei rânduri, a încercat să treacă Hronul,dar n-a putut, pentru că nemții erau foarte bine plasați. Noi eram pe malul ăsta, deluros, iar pe celălalt era câmpie. Și ne secerau cu mitralierele alea ale lor, când încercam să trecem cu bărcile ălea de cauciuc. Mai mult înecați au fost, decât răpuși pe mal. Dacă nu s-a putut trece, am luat poziție de luptă pe malul Hronului, pe dealurile alea. Și a venit o unitate de Katiușa rusească. Seara, s-a amplasat pe deal, pe sus, și a început, la ora trei dimineața, bătaia. Dar știți cum a bătut dincolo? La metru patrat, așa au fost căzute proiectilele. A fost o șiră de paie a unui boier și a luat foc. Când am ajuns în partea ailaltă, noi nu am avut pierderi, deoarece am fost acoperiți de Katiușa, știți! N-am avut pierderi chiar deloc, la trecerea Hronului, regimentul nostru. Și dincolo, în zona în care am mers eu, am întâlnit trei soldați nemți morți și un plutonier. Și ceva mai încolo,la stânga, la 500 m, am văzut un morman mare de cenușă. Un băiat a zis:

-Hai, mă, să vedem ce-i acolo!

Ne-am dus. Erau doi soldați carbonizați. I-a prins focul pe paie. Dom’le, dar așa oameni fanatici n-am pomenit. Ca să nu plece ei. Trăgătorul avea degetul pe trăgaci, la mitralieră. Restul era doar ce era piele tot ars pe ei. Doar cismele, centura și casca mai rămăseseră. Iar ei, negri, carbonizați.

Și am început așa, urmărire după urmărire, până când s-au stabilit iar pe poziție.Noi ne-am mai odihnit și noi, vorba aia. Mi se pare că după asta, ne-a schimbat altă unitate pe noi. Mergeam cam două săptămâni pe poziție, apoi, venea altă unitate, de ne mai refăceam și noi. Ne aprovizionau cu muniție, cu oameni, că mai erau pierderi.

Noi  am avut un comandant de regiment foarte bun. De origine neamț. Era sas. Radu Bronau îl chema. Era foarte calculat. El dirija. Ultima dată, eu am fost agent de legătură chiar la el, în comanda regimentului. Eu purtam toată corespondența. Dacă nu avea legătură cu un escadron, gata, eu trebuia să merg cu hârtia la el, ca să știe  ce să facă. Pierderi am avut cam puține, aici, în Cehoslovacia. Dar a mers bine, atunci. Am făcut frontul până la terminare.

-Unde v-a prins 9 Mai?

-9 mai? La Brno. Ocupasem orașul Brno. Ieșisem într-o pădurice, cam la vreo doi kilometri.Și ne-a scos de acolo, în refacere. Ne-a schimbat o unitate de infanterie acolo și pe noi ne-a cantonat într-o comună, Bistrițo, la vreo șapte km de Brno. O comună foarte frumoasă. De fapt, toate satele cehoslovace erau frumoase și oameni ordonați. Prin mijlocul satului, trecea o stradă dreaptă și foarte lată. Trăgeai cu pușca pe ea, de dreaptă ce era. Și am stat acolo până pe 7 mai. Am prins luptele din Brno încă vreo două zile, până ne-a schimbat unitatea aia și, pe urmă, am stat în refacere. Se  completa cu muniție, mă rog. Că muniția se dusese toată, că ce aveam?, 50 de cartușe de fiecare soldat. În două săptămâni, se pierdea tot. Și acolo, în comuna asta, pe 7 mai, ne dă gornistul adunarea, pe centrul satului. Ce s-a întâmplat? Pe la 9 era seara. Ne-am adunat acolo, când vine comandantul și ne spune:

-Băieți, s-a încheiat armistițiul. Se făcuse joncțiunea între trupele aliate. Cele din Răsărit și din cele din Vest … Germania a capitulat!

O bucurie pe noi, mare de tot! Aruncam cu capelele în sus cu toții. N-am mai găsit capela, când am plecat de acolo.Că fiecare și-a schimbat-o, a luat, fiecare, ce-a găsit pe acolo. Pe la ora 11, s-a sunat stingerea și gata, băieții eram siguri că s-a terminat războiul, bucuroși că ne întoarcem în viață acasă, toată lumea. S-a sunat stingerea. Pe la ora, să zic așa, trei dimineața, s-a dat alarma. Ocupăm, din nou, poziție de luptă, în fața satului ăla. Între două sate. Ce se întâmplase nu știam nimic noi. Dar comandanții știau. O unitate germană motorizată de tancuri și urmată de o unitate de infanterie, aia, de elită SS, a lui Hitler, în spatele tancurilor,înaintase  spre noi,să ocupe Brno, din nou, pentru că acolo, în oraș, erau foarte multe fabrici de armament. Ei, probabil, vroiau să pună mâna pe oraș. Ce bătălie mare a fost. Norocul nostru că, tot așa, a fost în spatele nostru o unitate blindată de tancuri,care a intervenit în fața noastră. Și am văzut lupta, prima luptă între tancuri. Domne, se băteau crâncen, erau tanc lângă tanc, se ciocneau unele între ele! Până la urmă, au cedat tot nemții. Dar asta după trei-patru ore, cât a durat bătălia asta.

Și de acolo, după ce s-au retras restul care a rămas acolo, unii s-au predat, infanteriștii, chiar ăia de elită. Și am început iar urmărirea inamicului. Mergeam de o săptămână pe jos. Eram programați lângă Humpăreț, lângă Praga. Acolo eram cantonați. Mergeam zi și noapte. Se făceau halte de ajustare, cum se spunea, cel mult o jumătate de oră. Adormeai acolo, te scula: Hai, iar, în marș! Și-ntr-o dimineață, nu știu, mai aveam o zi de mers. Noaptea aia a fost o ceață mare și am urcat pe un deal, pe șosea, propriu-zis, și, când am ajuns în vârful dealului, a comandat haltă de ajustare pentru toți. Unii se culcau, alții se jucau, nu știu ce. Și-acolo am făcut eu o chestie de la care eu n-am pățit nimica, dar a pățit un băiat da. Se juca „bâza”, dacă știți: un băiat punea palma , pe subsuoară, la umăr, cu ochii închiși, iar unul dintre noi îl lovea cu palma lui și acesta trebuia ghicit, în care caz stătea celălalt de „bâză”. Și eu, cum eram așa, mai mărunt de statură, am stat așa cu mâna și în spatele meu era un băiat cam ca mata așa de înalt. (N.n.: 1,75 m). Și el mă amăgea că dă, dar dădea, de fapt, altul și, când dădea, te trântea jos. Domnule, era o ceață de nu se vedea pe partea ailaltă, că se cobora în vale, iar noi eram pe deal. Se aude o împușcătură din partea ailaltă. Trece glonțul pe lângă mine, mă șterge puțin pe aici, la gât, pe lângă ureche, dar foarte puțin, m-a fript. Și-l lovește pe ăla care stătea la spatele meu, în umăr, așa, sub umăr, și trece glonțul prin el. Eu am scăpat și el a scăpat cu viață, că i-a trecut printre umeri. Ultima ocazie, când puteam să fiu mort. Chiar doi am fi putut fi morți.

Și-am ajuns la Brno, pe urmă, și am stat acolo o lună, ca trupe de ocupație, și pe urmă ne-am întors în țară, pe jos. 1.600 de kilometri, de la Humpăreț până la Arad.   Bineînțeles că noi cantonam. Seara, nu mergeam.  Dar, zilnic, făceam câte 40-45 km, cum era programat pentru marș. Norocul a fost că vară și se coceau cireșele. În Cehoslovacia, pe toate șoselele, la marginile de șosea, numai pomi fructiferi. Și  în zona în care am mers noi erau cireșe. Și aveam o mâncare așa de proastă, că, în gamelă, nu găseai două felii de cartofi, ca să mănânci. De carne nu se vorbea. Dar când făceam halte de ajustare, încărcam sacul de merinde cu cireșe, că toți se urcau acolo în pomi, și mâncam cu pâine. A fost cea mai bună mâncare!

Am ajuns, pe la Curtici, în țară. În ultima zi, trebuia să cantonăm în Ungaria, unde era pregătit dinainte cantonamentul. Ei, când am ajuns la Curtici, n-a vrut niciun soldat să se mai oprească. Au spus:

-Domle, noi trecem înot. Vrem să trecem granița, să fim pe pământul nostru!

Și au căzut de acord toți, și comandantul nostru și am ajuns dincoace pe pământul țării. Și când am ajuns la frontieră, de am trecut granița, a început … al doilea război, că nu ni se ridicase muniția. Tot  mai aveam vreo 25 de cartușe la mine. Și erau cartușierele pline, întotdeauna. Și aicea, la graniță, toți au tras cartuș după cartuș. Se speriase lumea pe acolo.Ungurii, că ce, a început iar războiul? Și asta am avut cea mai mare bucurie, că am ajuns cu bine acasă.

Acolo, la Humpăreț, cât am stat, eu, dacă am fost agent de legătură, ultima dată, că am fost și telefonist, pe urmă pușcaș, că eu am făcut instrucția la transmisiuni, și aveau nevoie de telefonist. Și m-au văzut pe mine. Trebuia să port și bagajul, și tamburul ăla cu sârmă, tot. Și eu, cum eram și mic, am stat vreo săptămână, și trebuia să-ntind cablul după mine, că-l împușcase pe vechiul telegrafist. Cum îl împușcase pe agentul de legătură, care era Bucățică Radu. Trei agenți de legătură am fost la comanda regimentului și, din trei am rămas unu, eu. Primul a fost Roman Nicolae, care mi-a fost consătean, împușcat aici, în Ardeal, aproape de Ardeal, și Bucățică Radu, ăsta, un băiat mai voinic ca mine, potrivit. Și nu l-am cunoscut. Mi-au spus băieții de el, de unde a fost, mă rog, de-alde astea.

Ce s-a întâmplat cu el? El a primit un ordin de la Divizie, că era în trenul de luptă, în spatele frontului. Nu știu acuma, cum este, dar atuncea era trenul de luptă și era regimentul. La trenul de luptă era Aftenie, prieten cu el. Și nu știu dacă Dv. știți, dar nici eu nu știu, că am auzit de la băieți, că au trecut prin Tokay și au spart hrube d-alea de vin și aveau câte un butoiaș din alea de vin în căruțele regimentului, în trenul alimentar. Și au avut vin până în primăvară, aproape, câte o cană de vin. Și a venit ordin de la Divizie că trebuia să se ducă, pe jos, de urgență, la Divizionul de luptă. I s-a atras atenția că era calea ferată supravegheată de nemți. El nu a ținut cont de asta. Când a ajuns la calea ferată, s-a ridicat în picioare. Nemții aveau arme cu lunetă. L-a luat un lunetist și drept în cap l-a lovit. Așa că nu mai vroia nimeni să mai fie agent de legătură. Pericol așa tare nu era, totuși, dacă știai să te aperi. Dar era teren necunoscut, dom’le, și dădea ordin, la miezul nopții, să te duci: „-Du-te, prin păduri, pe poteci …”

De două ori am trecut linia frontului, la nemți, și eram și cu bicicleta. Era de la Bucățică Radu, că el o furase de la un agent neamț, îmi spuneau băieții. Și, tot așa, trebuia să ajung cu ordinul repede,la comandant. M-am dus pe drum de câmp, așa, pe lângă niște grădini, parcă erau. Și erau niște jandarmi în spatele frontului, care dirijau, regimentul cutare în cutare loc și tot așa. Eu știam că regimentul cutare se află în cutare loc, dar unde este comanda, domle? Ei se instalau ori într-o cazemată, ori într-o vilă sau într-o casă. Și-ntreb pe jandarmul ăla:

-Măi, zic, Reg. 9 Călărași are comanda?

Omul mi-a explicat destul de bine:

-Ia-te după firul ăsta de telefon, că te duce tocmai acolo! (Firul era sub un strat așa de mărăcini.) Drept acolo te duce.

Mergând pe bicicletă, n-am mai ținut cont de fir. Mi s-a părut, pe urmă, că am mers prea mult, că mersesem ceva drum, drept înainte. Mi-am cam dat eu seama, măi, prea am mers eu mult. Mersesem vreo opt kilometri. Or patru kilometri erau de la trenul de luptă până la comandant. Dar eu mersesem mult mai mult. Am oprit. Răsărea luna, de-acum.

-Ce fac eu acum?, mă întrebam. Nici cu ordinul nu am ajuns, ca să-l predau, bucuros că am rezolvat o treabă,și nici nu sunt sigur că mai scap cu viață, că dacă mă-ntâlnesc cu vreun neamț, mă-mpușcă. Și era o pantă așa, acolo, că era zona deluroasă, dar era țelină. O fi fost izlaz, ceva. Pierdusem drumul. Nu mai vedeam drumul. Am luat bicicleta de coarne și mergeam cu ea, la vale. Luna se ridicase puțin mai sus, așa. Mergând la vale, până aproape de fundul ei, aud niște bidoane zăngănind, așa. Măi, zic, aici sunt soldați. Or fi nemți, or fi români, mă duc direct la ei. Ei, când m-au văzut, probabil că au auzit și bicicleta, au rupt-o la vale. Era un pârâiaș jos și mai adunaseră câteva bidoane, să le umple cu apă, să le aibă pentru a doua zi. M-am apropiat acolo. Un soldat mai rămăsese acolo din ăștia, cu baioneta scoasă, în mână, stătea pregătit așa și mi-a zis în românește:

-Stai, cine e acolo?

Eu am zis:

-Sunt român!

Cine crezi că era? Fostul comandant de la instrucție, comandantul meu de grupă. El era.

-Măi, dacă erai neamț, te omoram! Bine că ai fost tu. De unde vii?

-Caut comanda regimentului.

-Păi, pe deal, pe coastă, e linia frontului la nemți. Că ei puneau plantoane și dormeau. Eu am trecut printre ei și nu m-a simțit nimeni. A fost o întâmplare, ca să spun așa, destul de grea.

-De familia dv. ce ne puteți spune? Mai păstrați legătura cu ei, prin corespondență?

-În fiecare săptămână, scriam câte o carte poștală, gratuit.. Aveam numai mamă. Tata murise în ’42.  Scriam mamei două-trei rânduri: „Mamă, sunt bine, sănătos. Nu-ți face griji de mine. Aștept, când s-o termina războiul, să vin acasă.”

În orice scrisoare asta spuneam.

-Dacă vreți să vedeți decorația pe care am primit-o.

-La Brno ați primit-o?

-La Brno, s-a decorat atuncea aproape toată unitatea. Trei ore am avut lupte. Ne-a respins și, iarăși, ne-a respins, până când am reușit să-i batem. Asta-i „Bărbăție și Credință”, clasa a II-a cu Spade.

Orele fiind înaintate, ne-am luat rămas bun de la dl Ion Ion, siguri că noianul amintirilor avea să-i mai prilejuiască multe trăiri emoționale, dintre cele mai puternice.

Ca oricui dintre puținii veterani ai Mangaliei, străvechiul oraș de la malul mării, pe care au avut satisfacția să-l vadăcrescând și sub mâinile lor harnice.

O viață de om împlinit, care a făcut istorie!

Pe 12 octombrie 2016, Daewoo Mangalia Heavy Industries a livrat, către Tsakos Energy Navigation Limited, cea de a treia din cele nouă nave contractate de către armatorul grec. Este vorba despre “Leontios H”, petrolier cu o capacitate de 112,700 TDW, o lungime de 249,9 metri, o lăţime de 44 de metri, pescaj de 21,2 metri, o viteză garantată de 14,5 noduri şi o putere a motorului de 11,820 Kw. Potrivit ing. Dan Marin, director organizație Outdoor 1 din cadrul Uniății de Productie DMHI, nava proaspăt livrată constitue o noutate tehnologică, fiind dotată cu cele mai noi şi mai moderne sisteme de navigaţie, siguranţă şi confort.

Pentru cititorii noştri, v-am ruga să ne oferiţi câteva amănunte referitoare la noua navă lansată, astăzi, la apă.

Este cea de a treia navă dintr-o serie de nouă, contractate de Tsakos Energy Navigation Limited, armator aflat pe primele locuri la nivel mondial în privinţa cifrei de afaceri și cea de-a noua navă livrată de DMHI în cursul anului 2016, din cele 10 planificate, respectiv 2 portcontainere de 9,100 TEU, o navă specializată în transportul produselor petroliere de 112,000 TDW, 3 vrachiere de 180,000 TDW și 3 petroliere 112,700 TDW. De altfel, Tsakos Energy Navigation Limited este un client mai vechi al nostru, în 2009 și 2010 Daewoo Mangalia Heavy Industries livrând pentru acesta două vrachiere, “ Stella “şi “Ian M”. Cum armatorul a fost deosebit de mulțumit de performanţele celor două nave, a decis să revină, cu o comandă mult mai substanţială, la şantierul nostru.

Ne informați despre performanţele navelor livrate către clienţii Daewoo Mangalia. Ce ne puteţi spune despre munca depusă de angajaţii dumneavoastră în ducerea la îndeplinire a acestor comenzi?

Trebuie să remarc faptul că, de la o navă la alta, experienţa căpătată de angajaţii noştri, alături de productivitatea înregistrată şi de unele metode îmbunătăţite pe care le-am folosit ne-au condus către un timp îmbunătățit obţinut în finalizarea navelor. Vă pot da, drept exemplu, chiar ultimele trei nave. Astfel, dacă pe prima, “Elias Tsakos”, am reuşit să o lansăm după o perioadă de doc de 23,6 săptămâni, pe cea de a doua, “Thomas Zafiras” am lansat-o  după o perioadă de doc de 15 săptămâni, în timp ce, pentru proiectul “Lentios H” s-a înregistrat o perioadă de doc de numai 12,7 săptămâni! În acelaşi timp, faţă de prima navă livrată, actualul proiect a avut o creştere a productivităţii muncii de 6%, iar faţă de cea de a doua, de 2%.

Care credeţi că este secretul acestei creşteri a productivităţii muncii şi a scurtării timpului de livrare pe măsură ce livraţi noile proiecte?

Eficienţa pe care o înregistrăm de la o navă la alta se datorează, în primul rând, reducerii timpului de fabricaţie, printr-o pregătire mai bună la punerea chilei. Aşa cum am menţionat, am reuşit, de exemplu, să scurtăm perioada de doc, de la 24 de săptămâni la numai 12,7, printr-o pregătire a blocsecţiilor mult mai eficientă. Un alt factor determinant în scurtarea timpului de livrare l-a constituit aplicarea unor metode inovatoare, noi, de lucru, cum ar fi sudura automată între blocuri, acolo unde acest lucru a fost posibil. În plus, având aceeaşi angajaţi implicaţi în construcţia acestor nave, aceştia au căpătat o experienţă în plus pentru construcţiile ulterioare.

De exemplu, la “Lentios H”, între probele pe mare şi livrarea efectivă, am avut nevoie de doar zece zile pentru a finaliza toate lucrarile ramase dupa probele de mare, un record la nivel mondial.

Ce ne puteţi spune despre următoarele nave contractate de grupul Tsakos, când va avea loc proxima livrare şi care este termenul pentru ultima dintre acestea?

Cea de a patra navă, “Parthenon”, este aproape gata şi va pleca în probe de mare la începutul lunii noiembrie.

Cum aţi caracteriza anul 2016 din punct de vedere al productivităţii Daewoo Mangalia?

Primele trei trimestre ale anului 2016 au fost caracterizate de o continuă şi susţinută activitate productiva, în care eforturile tuturor angajaţilor DMHI şi ale societăţilor colaboratoare s-au concretizat în livrarea, către clienţii noştri, a tuturor proiectelor planificate a fi realizate până în acest moment. Angajaţilor noştri le mulţumim pentru efortul depus în ducerea la îndeplinire a proiectelor  în timpul planificat, iar clienţilor noştri pentru încrederea pe care ne-o acordă, de la an la an, cu fiecare contract semnat.