Rusia și Ucraina încearcă să negocieze în această dimineaţă!

În această dimineaţă, delegațiile din Ucraina și Rusia se vor întâlni la granița dintre Ucraina și Belarus, fără condiții prealabile, potrivit Ministerului de Interne de la Kiev. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat într-o scurtă declarație televizată că nu se așteaptă la mare lucru de la întâlnire.




Primarii PSD din judet pun la dispoziție spații de cazare pentru refugiați!

Conducerea organizației Județeană Constanța a Partidului Social Democrat, împreună cu primarii PSD din județ au decis să se alăture efortului de întrajutorare și sprijin umanitar, acordate refugiaților ucraineni și fraților noștri moldoveni de peste Prut, care au fost constrânși să se retragă din calea războiului și a atacurilor devastatoare, ce au afectat în Ucraina inclusiv populația civilă și au decis să se refugieze în România.
Astfel, în mod concret, primarii noștri din județul Constanța au pregătit deja și vor pune la dispoziție spații de cazare decente, complet utilate, alimente – inclusiv mâncare caldă – și medicamente pentru cei aflați în nevoie, pe toată durata șederii în țara noastră, în aceste momente grele. În plus, va fi asigurată asistență juridică și sprijin logistic în relația cu autoritățile românești, dacă vor fi solicitate.
Fondurile necesare acestor cheltuieli vin din donații ale primarilor PSD și ale conducerii organizației județene și municipale Constanța, care au fost deja angajate, deci ele există. Acestor sume se vor adăuga și donații ulterioare ale membrilor noștri, dar și ale altor cetățeni, care vor dori să ni se alăture, în demersul nostru.
Este un moment concret, acut, în care trebuie să ne arătăm solidaritatea efectivă și în mod imediat. Mulțumim tuturor celor care sprijină acest demers!




Avarie la intersecția străzilor Ion Lahovari cu Nicolae Iorga din mun. Constanța!

În urma urma efectuării săpăturilor pentru executarea lucrărilor de remediere a avariei survenite pe conducta de alimentare cu apă, cu diametrul de 110 mm, de la intersecția străzilor Ion Lahovari cu Nicolae Iorga din municipiul Constanța, s-a constatat necesitatea înlocuirii unui tronson din această instalație, motiv pentru care lucrările sunt estimate a se finaliza, astăzi – 25 februarie 2022, în jurul orei 21.00

Abonații din perimetrul delimitat de străzile: Nicolae Iorga – Ion Lahovari – Poporului – Mihai Viteazu – Nicolae Iorga cu străzile adiacente, strada Flămânda și Liceul Internațional de Informatică, sunt în continuare afectați de lipsa apei.

Ne cerem scuze pentru neplăcerile create consumatorilor din zonă, pe care îi asigurăm că echipele de intervenție vor face tot posibilul pentru finalizarea lucrărilor și reluarea furnizării apei potabile în cel mai scurt timp.




Centru de colectare de ajutoare pentru refugiații ucrainieni, la Tuzla

Primarul comunei Tuzla, Taner Resit, anunță ca a fost înființat un centru de colectare de ajutoare pentru refugiații ucrainieni.
„Având în vedere contextul dramatic în care se află mii de cetățeni ucrainieni forțați de împrejurări să își părăsească locuințele și țara, împreună cu angajații primăriei Tuzla am înființat un centru de colectare donații: alimente neperisabile, produse de îngrijire personală, haine pentru adulți/copiii/bebeluși, lapte praf și orice altceva puteți dărui. Donațiile vor fi trimise pentru refugiații ucrainieni aflați în taberele din țară.
Vă puteți aduce contribuția la Centrul pentru Tineret „Ion Creangă” în intervalul 08:00-16:00. Telefon contact: 0746044718″, a aratat Taner Resit intr-o postare publica.




Crește numărul refugiaților din Ucraina, la frontiera cu România

Informare privind traficul la frontieră
În data de 24.02.2022, într-un interval de 24 de ore, la nivel naţional, prin punctele de frontieră au efectuat formalitățile de control aproximativ 111.817 persoane, cetățeni români și străini, dintre care 58.268 persoane au fost pe sensul de intrare în ţară, iar 53.549 persoane pe cel de ieşire. Comparativ cu ziua anterioară, 23.02.2022, când valorile de trafic la nivel naţional au fost de 93.060 de persoane (46.901 pe sensul de intrare în ţară, 46.159 pe sensul de ieşire) s-a înregistrat o creştere de 20%.

La frontiera cu Ucraina, numărul total de cetăţeni români şi străini a fost de 12.220 de persoane, dintre care 10.624 pe sensul de intrare în ţară. Comparativ cu data de 23.02.2022, când s-au înregistrat 6.519 persoane (4.041 pe sensul de intrare în ţară), s-a constatat o creştere cu 87,5%.

La frontiera cu Moldova, valorile de trafic au fost de 18.728 persoane (dintre care 12.055 pe sensul de intrare în ţară), iar în ziua anterioară au fost 14.228 persoane (7.972 pe sensul de intrare în ţară) – creştere de 31,6%.

La nivel naţional, au efectuat formalităţile de control 14.068 cetateni ucraineni, dintre care 10.408 pe sensul de intrare în România, fiind înregistrată o creştere cu 150%. Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în România 7.422 cetăţeni ucraineni, iar la cea cu Republica Moldova au intrat 2.193.

În data de 24.02.2022, 11 persoane au solicitat acordarea unei forme de protecţie a statului român în punctele de trecere a frontierei, acestea urmând a fi preluate de reprezentanţii Inspectoratului General pentru Imigrări.

  1. În continuare, reiterăm faptul că polițiștii de frontieră sunt la datorie și în permanentă legătură cu partenerii instituționali, fiind dispuse toate măsurile necesare pentru asigurarea securităţii frontierelor României.

Rugăm cetățenii să se informeze doar din surse oficiale.




Cetăţenii comunei Tuzla, chemaţi să dezbată bugetul local

Anunt consultare publica privind aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli 2022-compressed




Rusia a atacat Ucraina! Luptele se dau cu avioane, tancuri și nave militare. A început debarcarea rusă în Odesa!

urss

Digi 24: Președintele rus Vladimir Putin a anunțat, joi dimineața, o operatiune militara in Donbas. Imediat după anunțul său, mai multe explozii au început să se audă în orașele ucrainene Kiev, Harkov sau Odesa, precum și în estul țării. Operațiunea militară a Rusiei este una complexă, cu atacuri de artilerie, aeriene și de pe mare.

 

https://www.youtube.com/watch?v=mf6cWinJz9kedition.cnn.com/videos/world/2022/02/24/ukraine-explosion-chance-live-dlt-fb.cnn




Anunţ de începere implementare proiect POR 2.1A microîntreprinderi, societatea BRANDNAV SHIP SRL




RAJA SA și autoritățile locale, împreună  pentru finalizarea lucrărilor derulate prin POIM într-un timp cât mai scurt

 

În vederea pregătirii sezonului estival, Primarul municipiului Constanța, Vergil Chițac, conducerea RAJA SA, Confort Urban și Poliția Locală, au activat Comandamentul de lucru pentru pregătirea sezonului estival, punând accent pe verificarea graficului de lucrări și identificarea celor mai bune soluții în vederea limitării efectelor nedorite ce produc în special perturbări și blocaje în trafic.  

Extinderea și modernizarea infrastructurii de apă și apă uzată la nivelul Municipiului Constanța a fost prevăzută în cadrul a 11 Contracte de Lucrări, la data prezentei 10 Contracte fiind atribuite și 1 Contract urmând a fi publicat în SICAP. Valoarea totală a celor 11 contracte este de 524.964.051,17 lei cu TVA cuprinzând reabilitarea și extinderea rețelelor de apă și de canalizare pe o lungime de peste 146 km. Până acum, au fost finalizate lucrări pe 26 km apă și 16 km canal, reprezentând aproximativ 35% din totalul rețelelor ce beneficiază de investiți POIM. 

În cadrul proiectului, pentru Municipiul Constanța sunt prevăzute lucrări pe 264 de străzi dintre care 196 de străzi – sistemul de alimentare cu apă și 68 de străzi –  sistemul de canalizare. Până în prezent, au fost finalizate intervențiile pe 38 de străzi, alte 44 fiind în execuție. 

Mare parte dintre aceste investiții vizează reabilitarea aducțiunilor și magistralelor de alimentare cu apă, precum și refulările ce asigură transportul apelor uzate către stațiile de epurare. Toate acestea sunt lucrări de mari dimensiuni (diametrele conductelor de aducțiune sunt cuprinse între 300 și 1000 mm), realizate pe lungimi extinse, la adâncimi cuprinse între 2 și 8 metri. Schimbarea conductelor îmbătrânite, unele cu o vechime de peste 70 ani, ai căror parametri tehnologici sunt depășiți, va conduce la creşterea siguranţei în funcţionare a sistemului de alimentare cu apă prin reducerea pierderilor, asigurarea serviciului fără discontinuităţi şi menținerea calităţii apei potabile, în timp ce sistemul de canalizare va fi mai uşor de întreţinut şi va putea prelua un debit mai mare de apă uzată.  

Prezent la întâlnire, Primarul Vergil Chițac a declarat: ”Trebuie să colaborăm îndeaproape toți cei implicați, pentru ca lucrările să se încadreze în graficele și termele stabilite și împreună să găsim soluții viabile pentru surmontarea situațiilor neprevăzute ce pot apărea”.

În ciuda beneficiilor majore  a acestor investiții pentru sănătatea populației și protecției mediului, lucrările implică săpături, deteriorarea carosabilului, blocarea unor artere și implicit îngreunarea traficului rutier, provocând nemulțumiri ale participanților la trafic și nu numai. Din păcate, acest disconfort este un rău necesar, doar astfel reușind să asigurăm o infrastructură fiabilă și rezistentă în timp. Adeseori, investițiile de o asemenea anvergură ridică numeroase probleme și provocări, neluate în calcul; pe timpul intervențiilor în subteran pe marile artere sunt descoperite adeseori diferite obstacole precum canivouri sau instalații ale altor deținători de utilități, unele abandonate, altele funcționale. Acestea conduc uneori la solicitarea și obținerea unor noi avize/autorizații sau devierea lucrărilor. 

Eforturile depuse, atât de beneficiar – compania RAJA SA, cât și de constructor, sunt majore pentru ca toate contractele să fie finalizate în perioada de eligibilitate, în ciuda tuturor provocărilor pe care le ridică astfel de investiții.  Depășirea acestora depinde de colaborarea inter-instituțională cu ceilalți deținători de utilități și în special cu autoritățile locale și cu Primăria Constanța, de care depinde în bună măsură implementarea cu succes a proiectului”, a declarat Aurel Presură, Director general RAJA SA.

În perioada următoare, până pe data de 15 iunie 2022, vor continua lucrările pe b-dul Aurel Vlaicu, unde urmează să se realizeze conexiunile între conductele nou înființate și sistemul centralizat și executarea unor cămine de vane în zonele: Kaufland, Baba Novac, Stația Palas și intersecția cu bulevardul Tomis – breteaua sensului de mers dinspre Ovidiu spre Aurel Vlaicu. La ora actuală, au fost finalizate lucrările pentru pozarea conductelor de aducțiune cu diametrele de 800 și 1.000 mm, ce vor asigura necesarul de apă pentru stația Palas de la sursele Cișmele. 

Pe bd. Tomis, în zona Dacia se realizează conexiunea și întregirea conductei de 800 mm nou montată, urmând ca lucrările să se finalizeze până la data de 15 aprilie 2022. Tot până la această dată, urmează să fie realizate și lucrările din zona intersecției cu str. Soveja, de conectare și trecere de pe sistemul vechi pe cel nou. 

Pentru monitorizarea desfășurării activităților conform termenelor stabilite, săptămânal vor avea loc întâlniri ale Comandamentului de lucru pentru pregătirea sezonului estival, care periodic vor fi dublate de verificări în teren de echipe mixte, alcătuite din reprezentanți ai RAJA SA și Primăria Constanța. 

Ne cerem scuze tuturor cetățenilor pentru disconfortul creat, atât la nivelul traficului cât și al ambientului, și îi asigurăm că RAJA SA, alături de Primăria municipiului Constanța, monitorizează desfășurarea lucrărilor, astfel încât acestea să respecte condițiile de calitate și să se încadreze în termenele stabilite prin contract. De asemenea, dorim să amintim constănțenilor că investițiile sunt realizate în beneficiul lor pe termen lung, prin realizarea acestora urmărindu-se îmbunătățirea capacității de transport și distribuție a apei potabile, asigurarea debitului de alimentare și a calității apei, reducerea pierderilor în rețeaua de distribuție, siguranța și continuitatea furnizării serviciilor.

 

Biroul de Comunicare




Mărțișorul, întâmpinat cu taraf lăutăresc, de Primăria Mangalia!




Laurenţiu Gobeajă, reales preşedinte al Sindicatului Liber „Navalistul”!

Luni, 21 februarie 2022, a avut loc al doilea tur de scrutin al alegerilor pentru desemnarea noii conduceri a Sindicatului Liber „Navalistul”. Voturile exprimate de către angajaţii Şantierului Naval Damen Mangalia au arătat că aceştia doresc să menţină aceeaşi conducere a sindicatului pe care au avut-o şi în ultimii ani.

Astfel, Laurenţiu Gobeajă rămâne lider de sindicat şi va continua să reprezinte şi să apere interesele navaliştilor, fiind reconfirmat cu un număr de 497 de voturi. Pentru funcţia de vicepreşedinte au candidat, Eugen Arsenie (actualul vicepreşedinte), care a obţinut 373 de voturi valabil exprimate, cât şi Gheorghe Filimon, care a strâns doar 133 de voturi.

Cei doi coordonatori ai sindicatului, Laurenţiu Gobeajă şi Eugen Arsenie nu vor avea o misiune deloc uşoară în perioada imediat următoare, având în vedere protestele angajaţilor de săptămâna trecută, activitatea firavă a celui mai mare şantier naval din sud-estul Europei, care duce lipsă de comenzi mari şi ferme, cât şi negocierea, în luna martie, a noului contract colectiv de muncă.




Faleze scumpe, lucrări proaste: moştenirile lăsate de primarii Mangaliei, de la Ceauşescu până la Radu, în imagini

Din când în când, primarul Mangaliei îşi face apariţia pe reţelele de socializare. Spre indignarea cetăţenilor nemulţumiţi de administraţia lui şi bucuria aplaudacilor de serviciu. Pe străzi, îl vedem ceva mai puţin. E prezent mai ales pe acolo pe unde, de bine de rău, a aşternut niţel bitum sau granit de China, sau la pozica de grup cu pensionarii premiaţi pentru vârste onorabile.

Ieri, ne spune Cristian Radu, a fost pe Rozelor, unde, cu bucurie, şi-a vizitat un fost profesor de desen. Că nu l-a putut vizita în galeria pe care a promis-o artiştilor plastici din urbe, hăt!, în prima lui campanie electorală – da, chiar aia cu „Nu mai e cazul/Am schimbat macazu’ ” a lui Mărgineanu – asta e altă poveste. Doar mâna întinsă după voturi, trebuie să aibă „ataşată” şi povestea.

Din păcate, domnul primar nu a coborât, măcar aşa, un pic, şi pe faleza Mangaliei. Trecând peste digurile care sunt praf şi pulbere şi de care se dezice de câte ori poate, în ciuda faptului că mai toate instituţiile statului i-au spus că aceste zone aparţin primăriei, domnul edil la al treilea mandat ar fi putut să constate că: porţiunile lăsate moştenire de Ceauşescu sunt distruse in mare parte, cele lăsate de Zanfir Iorguş sunt pe jumătate în paragină, cele ale lui Tusac sunt sparte şi inutilizabile, iar cele pe care şi le atribuie domnul Cristian sunt de o calitate cel puţin îndoielnică.

Ca să nu îl mai punem pe drumuri inutil – are, omul, treabă în birou, stă, grămadă, Mangalia pe umerii lui – îi lăsăm şi noi fotografiile astea cu faleza oraşului. Bonus, mirifica platforma din faţa Casei de Cultură, înţesată de fire electrice neizolate, precum şi gropanul de lângă instituţia de cultură, prăfuită şi mucegăită, dar cu 40 de amploaiaţi în interior. Poze cu ce mai este prin staţiuni, i le prezentăm data viitoare…

 




Buget de austeritate pentru Primăria Pecineaga, care va avea cu 1,4 milioane lei mai puţin decât în 2021

 

Judeţul Constanţa nu face excepţie de la regula împământenită a repartizării bugetelelor de venituri şi cheltuieli ale primăriilor pe criterii, exclusiv, politice. Astfel, potrivit mai multor edili,  Consiliul Judeţean Constanţa ar fi împărţit banii astfel: 60% pentru primarii PNL, 40% pentru primarii înscrişi la alte partide, respectiv PSD, PMP etc. 

Una dinte primăriile care au de suferit în urma acestei modalităţi de repartizare a banilor publici este Pecineaga, condusă de către Niculae Stan, membru PSD. „Bugetul de venituri şi cheltuieli aferent anului 2021 a fost mai mare decât cel pentru anul în curs cu 1,4 milioane lei. Astfel, în 2022, trebuie să ne descurcăm cu suma de 7,6 milioane lei, bani cu care nu putem acoperi decât salariile angajaţilor. Pentru proiectele noi, va trebui să apelăm la fonduri guvernamentale şi europene, în caz contrar, vom stagna. Din fericire, în această primăvară, vom reuşi să inaugurăm cele două mari investiţii, începute anii trecuţi. Este vorba despre piaţa agro-alimentară şi de peşte, respectiv de dispensarul medical ce va include mai multe cabinete şi o farmacie. În rest, vom fi nevoiţi să reducem către zero cheltuielile, studiile de fezabilitate şi alte investiţii pe care ni le propusesem. Bugetele s-au împărţit strict în funcţie de apartenenţa politică a primarilor şi cum Consiliul Judeţean Constanţa este condus de un liberal, vă imaginaţi cine a avut prioritate la fonduri. O speranţă ar fi putut reprezenta Programul Anghel Saligny, numai că primăriile din întreaga ţară au solicitat în total 137 miliarde de lei, deşi bugetul alocat este de numai 50 miliarde lei, astfel că nici măcar un sfert dintre acestea nu vor primi, în realitate, sprijin financiar. Va fi un an greu, de criză, care îi urmează celei sanitare, când, de asemenea, au fost blocate multe investiţii. Acum, în loc să ne revenim, să ne redresăm, va trebui să ne mulţumim cu extrem de puţin”, a declarat primarul comunei Pecineaga, Niculae Stan pentru ziarul „Ediţia de Sud”.        

 




Primăria comunei Pecineaga caută recenzori!

14.02.2022.Anunt recensamant




Comunicat Damen referitor la protestele din ultimele zile

„Înțelegem nevoia muncitorilor de creștere salarială și de aceea conducerea șantierului va susține acest demers pentru toți angajații. Totuși, această creștere va fi negociată cu sindicatul și face parte dintr-un plan mai larg de redresare pe care l-am anunțat și care trebuie să fie dus la capăt. Există demersuri legale care trebuie abordate pentru ca această creștere să aibă loc și este nevoie de aprobarea legală a Ministerului Finanțelor, Ministerului Muncii și Solidaritții precum și a Ministerului Economiei. Acest lucru necesită timp. Acum negociem cu potențiali clienți și vom anunța noi comenzi în următoarele luni și privim o perspectivă pozitivă în fața noastră. Pentru ca acest lucru să se întâmple, șantierul naval trebuie să își crească performanțele și să finalizeze planul de recuperare propus”.




Trei zile de proteste, la Damen Mangalia. Liderul Navalistul: „Consultarea cu sindicatul, în privinţa bugetului şantierului, s-a rezumat la o simplă informare!”

damen

La Damen Mangalia are loc, zilele acestea, o nouă situaţie de criză, una dintr-un lung şir de la preluarea şantierului naval de către grupul olandez. Timp de trei zile, în pauzele de masă, câteva sute de angajaţi ai şantierului s-au adunat pentru a solicita indexarea salariilor cu rata inflaţiei, renunţarea la externalizarea anumitor secţii, dar şi ore suplimentare remunerate corespunzător.

Liderul Sindicatului Liber „Navalistul”, Laurenţiu Gobeajă, ne-a declarat că actuala conducere a Damen Mangalia dă dovadă de lipsă de transparenţă în privinţa deciziilor: „Am solicitat o serie de informaţii ce ţin de soarta angajaţilor noştri. Am primit un singur răspuns: că bugetul de venituri şi cheltuieli al şantierului a fost avizat în şedinţa Consiliului de Supraveghere de pe 8 februarie. Altceva nu ni s-a mai comunicat. Intocmirea BVC DSMa pentru anul 2022 trebuie realizata în termen de 45 de zile de la întrarea în vigoare a bugetului de stat, termen care a expirat, iar consultarea cu sindicatul s-a rezumat doar la o informare în care s-a prezentat bugetul, întocmit incorect. Dorim ca acest buget să fie realizat cu respectarea prevederilor legale, vrem să efectuăm ore suplimentare plătite şi, mai ales, ne dorim creşteri salariale, indexate cu rata inflaţiei”, a declarat, pentru „Ediţia de Sud”, Laurenţiu Gobeajă.

 

 




Liceenii, chemaţi la concursul Youth Voices for SDGS!

KA21 Follow-up Poster

Absolvenții programului Kennedy Academy 2021, program coordonat de American Councils for International Education și finanțat de Ambasada Statelor Unite în România, invită licenii pasionați de aducerea unei schimbări în comunitate, din clasele XI – XII să participe la evenimentul Youth Voices for SDGS.

Despre eveniment

Youth Voices for SDGS este un eveniment dedicat tinerilor liceeni dornici să învețe despre rezolvarea problemelor atât din comunitatea lor actuală, cât și din cele viitoare.  Evenimentul își propune pătrunderea în dificultățile întâlnite în sectoare precum educația, egalitatea de gen, comunitatea respectiv economia, de către tineret, cu scopul de găsi împreună soluții sustenabile.

 

Proiectul va avea loc în perioada 26-27 februarie, în mediul online. Weekend-ul va fi dedicat atelierelor în care invitații nostrii (Răzvan Foncea, Dumitrița Rogojinaru, Gabriel Zvîncă, Ina Nimerenco și EFdeN ONG) vor oferi tinerilor participanți uneltele necesare pentru a lăsa un impact în societate. Pe toată durata evenimentului, participanții vor fi încurajați  să aducă în discuție problemele cu care se confrună, să își exprime liber opinia, cu scopul de a crea dezbateri tematice împreună cu invitații.

 

Cine se poate înscrie?

Programul este deschis pentru liceenii din România din clasele XI respectiv XII. Toți participanții vor primi un voucher în valoare de 50 de RON, ce poate fi folosit în librăriile Cărturești. Încurajăm lectura de calitate în rândul tinerilor, alături de partenerii noștri.

Cum mă pot înscrie?

Elevii interesați pot aplica online până pe 23 Februarie 2022 , prin completarea acestui formular online: https://forms.gle/NPVTXpFyrfJix8Mr6

 

Organizatori- Absolvenții Kennedy Academy 2021: Cătălina Uță, Andreea Șerban, Andrei Olteanu,

Laura Țintă, Mihai Posmagiu, Mihail Rotaru,  Yvonne Andreiaș, David-Matei Ciobanu, Bianca Solomon

 

Pentru detalii: youthvoices2022@gmail.com

 




„Ediția de Sud”: protest spontan astăzi, la Damen Mangalia (video)

Sute de angajati ai Damen Mangalia s-au strans, astazi, intr-un protest spontan, nemultumiti de salarizare, dar si de lipsa orelor suplimentare.

Un angajat prezent la protest, care doreste sa-si pastreze anonimatul, a declarat, in exclusivitate, pentru „Editia de Sud”:

„Ne-am adunat, noi, salariatii DAMEN Mangalia, luni marți și miercuri în fața birourilor pentru a ne exprima nemulțumirile salariale. Reprezentanții sindicatului i-au chemat pe cei de la conducerea Damen Mangalia pentru a îi asculta pe muncitori dar, cand au auzit ca principala problema a noastra este cea a banilor, au spus că dacă vrem putem pleca, că nu ne țin cu forța…”

Din primele informatii, la protest s-au strans muncitori de la mai multe sectii.

Vom reveni.




Mai multe secţii din şantier vor fi transferate unui alt angajator olandez din Grupul Damen!

Daewoo-Mangalia

 

Noutăţile se ţin lanţ la Şantierul Damen Mangalia. După anunţarea concedierilor, acum, altă decizie surprinzătoare se face remarcată în activitatea navaliştilor.

Este vorba despre externalizarea sau transferul de întreprindere, ca să folosim termenul prevăzut de lege, a unor secţii din şantier, în sarcina unui alt angajator, tot olandez. Această mutare, perfect legală, se va desfăşura în baza Legii nr. 67/2006, privind protecţia drepturilor salariaţilor în cazul transferului întreprinderii, al unităţii sau al unor părţi ale acestora. Potrivit liderului Sindicatului Liber „Navalistul”, Laurenţiu Gobeajă, pe de o parte, în urma acestei operaţiuni, s-ar modifica în REVISAL (registrul de resurse umane) doar numele angajatorului, care nu va mai fi Damen, ci AMG, Alewijnse Marine Galaţi SA, co-maker, co-producător, care face parte din Grupul Damen, iar pe de altă parte, această mutare nu va fi posibilă decât dacă salariaţii îşi vor da acordul. „În Contractul Colectiv de Muncă este prevăzută o clauză potrivit căreia un astfel de transfer de întreprindere să nu se poată realiza decât cu acordul salariaţilor. Securizăm, astfel, locul de muncă, salariile şi celelalte drepturi ale angajaţilor noştri. Acest transfer se află în stadiu incipient, în sensul că avor avea loc întâlniri cu fiecare secţie în parte, primii chemaţi la discuţii fiind electricienii. Li s-au propus mai multe variante, însă o decizie finală urmează să o luăm după finalizarea tuturor negocierilor”, a declarat liderul de sindicat pentru „Ediţia de Sud” .

Alegeri la Sinidicatul Liber „Navalistul”

În altă ordine de idei, la data de 21 februarie 2022, va avea loc al doilea tur al alegerilor privind stabilirea conducerii Sindicatului Liber „Navalistul”. Primul tur s-a desfăşurat la data de 07.02.2022, pentru postul de lider candidând doar actualul preşedinte, Laurenţiu Gobeajă. În schimb, pentru funcţia de vicepreşedinte al sindicatului s-au înscris Eugen Arsenie (actualul vicepreşedinte), care a acumulat 539 de voturi şi Gheorghe Filimon care a strâns doar 131 de voturi. Actualul lider al sindicatului, Laurenţiu Gobeajă a fost validat pentru încă un mandat cu 676 de voturi.

Sindicatul cere, insistent, ca bugetul pe 2022 să fie întocmit legal!

Nu în ultimul rând, o altă informaţie proaspătă, ce vine tot de la sindicat, datată 15.02.2022, se referă la o adresă trimisă către directorul DSMa, pe care o redăm în cele ce urmează: „ Având în vedere faptul că până la acest moment nu ne-aţi comunicat un răspuns la adresa nr. 2/07.02.2022, cât şi faptul că termenul de 45 de zile, prevăzut la art. 6 alin. 1 din OUG 26/2013, expiră săptămâna viitoare şi nu putem considera că a avut loc consultarea prealabilă cu sindicatul, deoarece bugetul de venituri şi cheltuieli, însoţit de anexele de fundamentare, pe care ni l-aţi transmis nu a fost întocmit în conformitate cu prevederile legale în vigoare, respectiv actuala lege a bugetului de stat pe anul 2022 (Legea 317/2021), vă solicităm, insistent, să ne retransmiteţi BVC al DSMa pentru anul 2022 întocmit corect cu cel puţin o zi înaintea reluării consultărilor pentru a ni se permite să analizăm informaţiile transmise în mod adecvat şi să elaborăm un punct de vedere. De asemenea, vă solicităm să ne comunicaţi un răspuns la adresa nr. 2/07.02.2022, cât şi dacă BVC al Societăţii DSMa pentru anul 2022 a fost avizat de Consiliul de Supraveghere.”. În ceea ce priveşte ultima solicitare, conducerea şantierului a precizat faptul că bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anul 2022 a fost avizat în şedinţa Consiliului de Supraveghere din data de 08.02.2022.

Am solicitat purtătorului de cuvânt al Damen un punct de vedere referitor la subcontractarea secţiilor şantierului, fiind vorba despre siguranţa locurilor de muncă ale angajaţilor, însă, deocamdată, nu am primit nicio lămurire. Îndată ce vom primi un răspuns referitor la acest subiect fierbinte, îl vom publica.

Vom reveni.




Primarul Cristian Radu si sfătuitorul său, Dorinel Colgiu, două exemple de bugetari cu mare succes în afaceri… personale!

Colgiu și Radu Cristian

Viaţa de bugetar în România a devenit, de ceva timp, una extrem de profitabilă, lipsită de grija zilei de mâine. Mangalia, oraş bogat, nu face excepţie de la caz. Am luat, aleatoriu, exemplul a doi bugetari de frunte ai urbei: primarul Cristian Radu, ales la al treilea mandat şi directorul general al societăţii de termoficare – mult-hulită zilele acestea pentru deficienţele de pe reţea şi frigul din locuinţe – Dorinel Colgiu.

Două exemple concrete despre cum poţi fi un om de succes, dacă nu în slujba cetăţeanului, cel puţin în ceea ce priveşte gestionarea banului personal.

************************

Primarul Cristian Radu nu a venit om sărac la Primăria Mangalia, dar nici nu putea fi considerat un nabab. Potrivit declaraţiei de avere pe anul trecut, edilul PNL avea, la instaurarea în funcţie, un hectar de teren agricol la Tuzla (din care are, efectiv, o pătrime), dobândit pe când era şeful Gărzii Fianciare Constanţa. In 2007, el şi-a deschis mai multe conturi la diferite bănci comerciale. Acestea conţin, astăzi, în total, 175.771 lei.

Chivernisit cu banii, primarul a reuşit să pună, deoparte, în 2013, într-un depozit bancar, 20.794 de euro. Tot în timp, primarul Mangaliei declară că a mai pus la ciorap 90.000 de euro, pe care îi ţine în… numerar. Şi, pentru că suntem tot la capitolul financiar, Cristian Radu mai bifează, în declaraţia de avere pe anul trecut, de data aceasta pe numele soţiei, plasamente de 36.264 euro, dar şi un împrumut acordat unei persoane fizice, de… 100.000 de euro! Primarul nu are datorii.

Are, în schimb, o sumedenie de bunuri imobile, cea mai mare parte moştenite de Bianca Radu în 2013, dar şi ulterior acestui an. Este vorba despre şase terenuri intravilane: 2.556 mp în Mamaia, din care deţine o cotă parte de 3/6, un teren agricol moştenit în acelaşi an, de 6 hectare, la Albeşti, un teren intravilan arabil la Limanu, de 12,3 hectare, dobândit din două moşteniri succesive (2013 şi 2017), un teren intravilan la Constanţa, de 927 mp, desigur, moştenit.

Soţii Radu mai au şi un alt teren intravilan arabil, la 23 August, de 1,78 ha, dobândit, prin moştenire, în 2016, alături de alte trei terenuri agricole, moştenite şi la care deţin diverse cote părţi, de 5 hectare (23 August), 4,8 hectare (Constanţa) şi 1,83 hectare (Constanţa).

În 2019 şi 2020 familia Radu şi-a mai achiziţionat două terenuri intravilane: unul de numai 252 mp în Constanţa şi un altul de 2.841 mp, în Mangalia.

Tot prin moştenire, în 2013, Bianca Radu a adus familiei primarului următoarele imobile: o casă de locuit de 414 mp, ale cărei fotografii au scăpat în presă, făcându-ne, pe marea majoritate, invidioşi pe impresionanta clădire din Constanţa, trei spaţii comerciale în acelaşi oraş – de 268 mp, 98 mp şi, respectiv, 142 mp (acesta din urmă fiind cumpărat, în … 2013). În 2017 familia Radu a mai cumpărat o casă de vacanţă în Mangalia. Soţii Radu deţin două autoturisme BMW, bijuterii de 60.000 de euro şi au vândut, anul trecut, un autoturism, cu 25.000 de euro.

Veniturile familiei primarului provind din indemnizaţii salariale – 118.632 lei şi, respectiv salariul soţiei de 63.159 lei, alături de 144.500 lei din închirieri, 6.500 de lei din arendă. Cum primarul urbei noastre este un norocos în toate, el şi-a trecut, pe declaraţia de avere, 11.139 lei câştigaţi la jocuri de noroc.

Cheia succesului financiar poate purta numele de … Dorinel Colgiu!

Deşi şef al urbei, Cristian Radu rămâne codaş când vine vorba de dragostea zeiţei Fortuna, care îi este net favorabilă unui alt bugetar al Mangaliei, Dorinel Colgiu, actualmente director al Goldtermului. Deşi declară venituri anuale cu puţin peste 100.000 de lei, Dorinel Colgiu a reuşit să îşi cumpere, în ultimii ani, mai multe proprietăţi în oraşul Bragadiru şi comuna Domneşti, ambele în Ilfov.

Pe declaraţiile sale nu figurează nicio moştenire, aşa că, ne închipuim că numai spiritul său de afacerist l-a dus la încropirea unei mici averi.

Anul de graţie 2020…

În mai 2020, pe declaraţia de avere postată pe site-ul Goldterm-ului, Dorinel Colgiu bifa următoarele:

  • Trei terenuri în Bragadiru, Ilfov (unul din 2006, de 500 mp, alte două din 2019, fiecare în suprafaţă de 400 mp).
  • Un apartament de 39,17 mp, printre puţinele bunuri pe care Colgiu le-a avut la venirea sa în Mangalia, la înscăunarea din 2012 a lui Cristian Radu. Directorul spune că a dobândit apartamentul în 2001.
  • O casă de locuit, de 155 mp, cumpărată în 2006.
  • Un alt apartament care, probabil, figurează în declaraţia distinsului director al Goldterm Mangalia din anii precedent (declaraţie inexistentă pe site-ul Goldterm, la fel ca orice altă declaraţie de avere şi interese datată înainte de 2019) a fost vândut de soţii Colgiu cu 103.000 euro, pe 19 aprilie 2019.
  • Datorii de 348.000 lei la o banca comercială, (2019-2029) şi de 254.158 lei la o alta (împrumut luat în 2015 şi scadent în 2028).
  • Veniturile familiei Colgiu: 88.591 lei remuneraţia de director şi 48.000 de lei salariul soţiei.
  • În 2020 Dorinel era acţionar la SC Specials Ice Creams&Drinks SRL şi la SC Creativ Profile SRL.

2021…

… a fost anul de glorie al fostului jurnalist, prieten şi fidel al actualului edil, Cristian Radu.

În declaraţia depusă pe 10 iunie 2021, Dorinel Colgiu îşi asuma următoarele:

  • Pe lângă cele trei terenuri menţionate cu un an în urmă, acesta cumpără, de la un director din Primăria Bragadiru, încă un teren de 555 mp, de data aceasta nu împreună cu soţia, ci 50-50% cu SC Dori Stef SRL. Societatea este înregistrată în oraşul de suflet al său, Bragadiru, şi are activitate principală “Comerţ cu ridicata al materialului lemnos si al materialelor de constructii si echipamentelor sanitare” .
  • Pe declaraţie figurează, de această data apartamentul de 39,17 mp, casa de 155 mp şi alte două case de locuit: una de 134 mp şi a doua, un adevărat palat, de 268 mp. Ambele din urmă apar în declaraţie ca fiind dobândite în 2021.
  • Vinde şi în 2021 un imobil, o casă, pe 16 aprilie, obţinând 423.507 lei.
  • Bifează aceleaşi datorii la bănci: 348.000 lei (2019-2029) şi 254.158 lei (împrumut luat în 2015 şi scadent în 2028).
  • Veniturile sale au fost, cel puţin oficial, de 88.591 lei ca director al termoficării din Mangalia, 21.732 de la primărie şi 24.792 lei din salariul soţiei.
  • Cum spuneam anterior, o dată cu noile terenuri şi case, lui Dorinel Colgiu îi revine şi memoria unor conturi mai vechi, ce nu figurează în declaraţia anterioară, din 2020: 2017 – 63.113 lei, 2017 – 791 lei, 2017 – 14 euro, 2013 – 388.834 lei, 2013 – 5 dolari canadieni, 2019 – 64 lei.

 

2022, fix în prima lună a anului…

… Dorinel Colgiu îşi depune o nouă declaraţie de avere, de data aceasta în calitate de “membru proiect la Municipiu Mangalia”.

Din nou, zeiţa norocului îl pupa, cu foc, pe frunte, pe Dorinel Colgiu aşa cum constatăm din declaraţia acestuia, semnată pe 13 ianuarie a.c.

Acesta declară terenul de 500 mp din Bragadiru, pe cel de 555 mp din acelaşi oraş, dar şi un nou teren, de 1.106 mp, de data aceasta în comuna Domneşti, Ilfov.

Micuţul apartament de 39 mp creşte până la 42 mp şi nu mai este cumpărat, potrivit declaraţiei, în 2001, ci în 1999, iar casa de 155 mp rămâne în portofoliul familiei Colgiu. Nu acelaşi lucru se întâmplă cu alte… patru case ale directorului de la Termoficare: pe 21 aprilie 2021 acesta vinde o casă cu 423.507 lei (lucru consemnat şi în declaraţia de anul trecut), pe 16 iunie 2021 vinde o a doua casă, cu 89.000 de euro, pe 18 noiembrie o a treia – 91.000 euro, iar pe 6 decembrie 2021 Moş Nicolae îi pune în ghetuţe lui Dorinel 88.000 de euro, preţul obţinut din vânzarea celei de a patra case de locuit din Bragadiru.

În conturi, Colgiu bifează următoarele sume: 465.144 lei, 1028 euro, 345.216 lei, 73 de lei şi 5 dolari canadieni. Familia rămâne cu aceleaşi datorii. Apare, în schimb, un împrumut al directorului Goldterm, în nume personal, de 66.250 de euro, către SC Dori Stef Invest SRL.

Veniturile familiei pe anul trecut – 88.591 lei de la Goldterm, 21.732 ca “membru proiect la Municipiu Mangalia” şi salariul soţiei – 24.792 lei.

Colgiu-Daniel COLGIU-DORINEL DA + DI Colgiu Dorinel RADU-CRISTIAN-1

FOTO: Youtube