Judeţul Constanţa nu face excepţie de la regula împământenită a repartizării bugetelelor de venituri şi cheltuieli ale primăriilor pe criterii, exclusiv, politice. Astfel, potrivit mai multor edili,  Consiliul Judeţean Constanţa ar fi împărţit banii astfel: 60% pentru primarii PNL, 40% pentru primarii înscrişi la alte partide, respectiv PSD, PMP etc. 

Una dinte primăriile care au de suferit în urma acestei modalităţi de repartizare a banilor publici este Pecineaga, condusă de către Niculae Stan, membru PSD. „Bugetul de venituri şi cheltuieli aferent anului 2021 a fost mai mare decât cel pentru anul în curs cu 1,4 milioane lei. Astfel, în 2022, trebuie să ne descurcăm cu suma de 7,6 milioane lei, bani cu care nu putem acoperi decât salariile angajaţilor. Pentru proiectele noi, va trebui să apelăm la fonduri guvernamentale şi europene, în caz contrar, vom stagna. Din fericire, în această primăvară, vom reuşi să inaugurăm cele două mari investiţii, începute anii trecuţi. Este vorba despre piaţa agro-alimentară şi de peşte, respectiv de dispensarul medical ce va include mai multe cabinete şi o farmacie. În rest, vom fi nevoiţi să reducem către zero cheltuielile, studiile de fezabilitate şi alte investiţii pe care ni le propusesem. Bugetele s-au împărţit strict în funcţie de apartenenţa politică a primarilor şi cum Consiliul Judeţean Constanţa este condus de un liberal, vă imaginaţi cine a avut prioritate la fonduri. O speranţă ar fi putut reprezenta Programul Anghel Saligny, numai că primăriile din întreaga ţară au solicitat în total 137 miliarde de lei, deşi bugetul alocat este de numai 50 miliarde lei, astfel că nici măcar un sfert dintre acestea nu vor primi, în realitate, sprijin financiar. Va fi un an greu, de criză, care îi urmează celei sanitare, când, de asemenea, au fost blocate multe investiţii. Acum, în loc să ne revenim, să ne redresăm, va trebui să ne mulţumim cu extrem de puţin”, a declarat primarul comunei Pecineaga, Niculae Stan pentru ziarul „Ediţia de Sud”.        

14.02.2022.Anunt recensamant

„Înțelegem nevoia muncitorilor de creștere salarială și de aceea conducerea șantierului va susține acest demers pentru toți angajații. Totuși, această creștere va fi negociată cu sindicatul și face parte dintr-un plan mai larg de redresare pe care l-am anunțat și care trebuie să fie dus la capăt. Există demersuri legale care trebuie abordate pentru ca această creștere să aibă loc și este nevoie de aprobarea legală a Ministerului Finanțelor, Ministerului Muncii și Solidaritții precum și a Ministerului Economiei. Acest lucru necesită timp. Acum negociem cu potențiali clienți și vom anunța noi comenzi în următoarele luni și privim o perspectivă pozitivă în fața noastră. Pentru ca acest lucru să se întâmple, șantierul naval trebuie să își crească performanțele și să finalizeze planul de recuperare propus”.

La Damen Mangalia are loc, zilele acestea, o nouă situaţie de criză, una dintr-un lung şir de la preluarea şantierului naval de către grupul olandez. Timp de trei zile, în pauzele de masă, câteva sute de angajaţi ai şantierului s-au adunat pentru a solicita indexarea salariilor cu rata inflaţiei, renunţarea la externalizarea anumitor secţii, dar şi ore suplimentare remunerate corespunzător.

Liderul Sindicatului Liber „Navalistul”, Laurenţiu Gobeajă, ne-a declarat că actuala conducere a Damen Mangalia dă dovadă de lipsă de transparenţă în privinţa deciziilor: „Am solicitat o serie de informaţii ce ţin de soarta angajaţilor noştri. Am primit un singur răspuns: că bugetul de venituri şi cheltuieli al şantierului a fost avizat în şedinţa Consiliului de Supraveghere de pe 8 februarie. Altceva nu ni s-a mai comunicat. Intocmirea BVC DSMa pentru anul 2022 trebuie realizata în termen de 45 de zile de la întrarea în vigoare a bugetului de stat, termen care a expirat, iar consultarea cu sindicatul s-a rezumat doar la o informare în care s-a prezentat bugetul, întocmit incorect. Dorim ca acest buget să fie realizat cu respectarea prevederilor legale, vrem să efectuăm ore suplimentare plătite şi, mai ales, ne dorim creşteri salariale, indexate cu rata inflaţiei”, a declarat, pentru „Ediţia de Sud”, Laurenţiu Gobeajă.

Absolvenții programului Kennedy Academy 2021, program coordonat de American Councils for International Education și finanțat de Ambasada Statelor Unite în România, invită licenii pasionați de aducerea unei schimbări în comunitate, din clasele XI – XII să participe la evenimentul Youth Voices for SDGS.

Despre eveniment

Youth Voices for SDGS este un eveniment dedicat tinerilor liceeni dornici să învețe despre rezolvarea problemelor atât din comunitatea lor actuală, cât și din cele viitoare.  Evenimentul își propune pătrunderea în dificultățile întâlnite în sectoare precum educația, egalitatea de gen, comunitatea respectiv economia, de către tineret, cu scopul de găsi împreună soluții sustenabile.

Proiectul va avea loc în perioada 26-27 februarie, în mediul online. Weekend-ul va fi dedicat atelierelor în care invitații nostrii (Răzvan Foncea, Dumitrița Rogojinaru, Gabriel Zvîncă, Ina Nimerenco și EFdeN ONG) vor oferi tinerilor participanți uneltele necesare pentru a lăsa un impact în societate. Pe toată durata evenimentului, participanții vor fi încurajați  să aducă în discuție problemele cu care se confrună, să își exprime liber opinia, cu scopul de a crea dezbateri tematice împreună cu invitații.

Cine se poate înscrie?

Programul este deschis pentru liceenii din România din clasele XI respectiv XII. Toți participanții vor primi un voucher în valoare de 50 de RON, ce poate fi folosit în librăriile Cărturești. Încurajăm lectura de calitate în rândul tinerilor, alături de partenerii noștri.

Cum mă pot înscrie?

Elevii interesați pot aplica online până pe 23 Februarie 2022 , prin completarea acestui formular online: https://forms.gle/NPVTXpFyrfJix8Mr6

Organizatori- Absolvenții Kennedy Academy 2021: Cătălina Uță, Andreea Șerban, Andrei Olteanu,

Laura Țintă, Mihai Posmagiu, Mihail Rotaru,  Yvonne Andreiaș, David-Matei Ciobanu, Bianca Solomon

Pentru detalii: youthvoices2022@gmail.com

Sute de angajati ai Damen Mangalia s-au strans, astazi, intr-un protest spontan, nemultumiti de salarizare, dar si de lipsa orelor suplimentare.

Un angajat prezent la protest, care doreste sa-si pastreze anonimatul, a declarat, in exclusivitate, pentru „Editia de Sud”:

„Ne-am adunat, noi, salariatii DAMEN Mangalia, luni marți și miercuri în fața birourilor pentru a ne exprima nemulțumirile salariale. Reprezentanții sindicatului i-au chemat pe cei de la conducerea Damen Mangalia pentru a îi asculta pe muncitori dar, cand au auzit ca principala problema a noastra este cea a banilor, au spus că dacă vrem putem pleca, că nu ne țin cu forța…”

Din primele informatii, la protest s-au strans muncitori de la mai multe sectii.

Vom reveni.

Noutăţile se ţin lanţ la Şantierul Damen Mangalia. După anunţarea concedierilor, acum, altă decizie surprinzătoare se face remarcată în activitatea navaliştilor.

Este vorba despre externalizarea sau transferul de întreprindere, ca să folosim termenul prevăzut de lege, a unor secţii din şantier, în sarcina unui alt angajator, tot olandez. Această mutare, perfect legală, se va desfăşura în baza Legii nr. 67/2006, privind protecţia drepturilor salariaţilor în cazul transferului întreprinderii, al unităţii sau al unor părţi ale acestora. Potrivit liderului Sindicatului Liber „Navalistul”, Laurenţiu Gobeajă, pe de o parte, în urma acestei operaţiuni, s-ar modifica în REVISAL (registrul de resurse umane) doar numele angajatorului, care nu va mai fi Damen, ci AMG, Alewijnse Marine Galaţi SA, co-maker, co-producător, care face parte din Grupul Damen, iar pe de altă parte, această mutare nu va fi posibilă decât dacă salariaţii îşi vor da acordul. „În Contractul Colectiv de Muncă este prevăzută o clauză potrivit căreia un astfel de transfer de întreprindere să nu se poată realiza decât cu acordul salariaţilor. Securizăm, astfel, locul de muncă, salariile şi celelalte drepturi ale angajaţilor noştri. Acest transfer se află în stadiu incipient, în sensul că avor avea loc întâlniri cu fiecare secţie în parte, primii chemaţi la discuţii fiind electricienii. Li s-au propus mai multe variante, însă o decizie finală urmează să o luăm după finalizarea tuturor negocierilor”, a declarat liderul de sindicat pentru „Ediţia de Sud” .

Alegeri la Sinidicatul Liber „Navalistul”

În altă ordine de idei, la data de 21 februarie 2022, va avea loc al doilea tur al alegerilor privind stabilirea conducerii Sindicatului Liber „Navalistul”. Primul tur s-a desfăşurat la data de 07.02.2022, pentru postul de lider candidând doar actualul preşedinte, Laurenţiu Gobeajă. În schimb, pentru funcţia de vicepreşedinte al sindicatului s-au înscris Eugen Arsenie (actualul vicepreşedinte), care a acumulat 539 de voturi şi Gheorghe Filimon care a strâns doar 131 de voturi. Actualul lider al sindicatului, Laurenţiu Gobeajă a fost validat pentru încă un mandat cu 676 de voturi.

Sindicatul cere, insistent, ca bugetul pe 2022 să fie întocmit legal!

Nu în ultimul rând, o altă informaţie proaspătă, ce vine tot de la sindicat, datată 15.02.2022, se referă la o adresă trimisă către directorul DSMa, pe care o redăm în cele ce urmează: „ Având în vedere faptul că până la acest moment nu ne-aţi comunicat un răspuns la adresa nr. 2/07.02.2022, cât şi faptul că termenul de 45 de zile, prevăzut la art. 6 alin. 1 din OUG 26/2013, expiră săptămâna viitoare şi nu putem considera că a avut loc consultarea prealabilă cu sindicatul, deoarece bugetul de venituri şi cheltuieli, însoţit de anexele de fundamentare, pe care ni l-aţi transmis nu a fost întocmit în conformitate cu prevederile legale în vigoare, respectiv actuala lege a bugetului de stat pe anul 2022 (Legea 317/2021), vă solicităm, insistent, să ne retransmiteţi BVC al DSMa pentru anul 2022 întocmit corect cu cel puţin o zi înaintea reluării consultărilor pentru a ni se permite să analizăm informaţiile transmise în mod adecvat şi să elaborăm un punct de vedere. De asemenea, vă solicităm să ne comunicaţi un răspuns la adresa nr. 2/07.02.2022, cât şi dacă BVC al Societăţii DSMa pentru anul 2022 a fost avizat de Consiliul de Supraveghere.”. În ceea ce priveşte ultima solicitare, conducerea şantierului a precizat faptul că bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anul 2022 a fost avizat în şedinţa Consiliului de Supraveghere din data de 08.02.2022.

Am solicitat purtătorului de cuvânt al Damen un punct de vedere referitor la subcontractarea secţiilor şantierului, fiind vorba despre siguranţa locurilor de muncă ale angajaţilor, însă, deocamdată, nu am primit nicio lămurire. Îndată ce vom primi un răspuns referitor la acest subiect fierbinte, îl vom publica.

Vom reveni.

Viaţa de bugetar în România a devenit, de ceva timp, una extrem de profitabilă, lipsită de grija zilei de mâine. Mangalia, oraş bogat, nu face excepţie de la caz. Am luat, aleatoriu, exemplul a doi bugetari de frunte ai urbei: primarul Cristian Radu, ales la al treilea mandat şi directorul general al societăţii de termoficare – mult-hulită zilele acestea pentru deficienţele de pe reţea şi frigul din locuinţe – Dorinel Colgiu.

Două exemple concrete despre cum poţi fi un om de succes, dacă nu în slujba cetăţeanului, cel puţin în ceea ce priveşte gestionarea banului personal.

************************

Primarul Cristian Radu nu a venit om sărac la Primăria Mangalia, dar nici nu putea fi considerat un nabab. Potrivit declaraţiei de avere pe anul trecut, edilul PNL avea, la instaurarea în funcţie, un hectar de teren agricol la Tuzla (din care are, efectiv, o pătrime), dobândit pe când era şeful Gărzii Fianciare Constanţa. In 2007, el şi-a deschis mai multe conturi la diferite bănci comerciale. Acestea conţin, astăzi, în total, 175.771 lei.

Chivernisit cu banii, primarul a reuşit să pună, deoparte, în 2013, într-un depozit bancar, 20.794 de euro. Tot în timp, primarul Mangaliei declară că a mai pus la ciorap 90.000 de euro, pe care îi ţine în… numerar. Şi, pentru că suntem tot la capitolul financiar, Cristian Radu mai bifează, în declaraţia de avere pe anul trecut, de data aceasta pe numele soţiei, plasamente de 36.264 euro, dar şi un împrumut acordat unei persoane fizice, de… 100.000 de euro! Primarul nu are datorii.

Are, în schimb, o sumedenie de bunuri imobile, cea mai mare parte moştenite de Bianca Radu în 2013, dar şi ulterior acestui an. Este vorba despre şase terenuri intravilane: 2.556 mp în Mamaia, din care deţine o cotă parte de 3/6, un teren agricol moştenit în acelaşi an, de 6 hectare, la Albeşti, un teren intravilan arabil la Limanu, de 12,3 hectare, dobândit din două moşteniri succesive (2013 şi 2017), un teren intravilan la Constanţa, de 927 mp, desigur, moştenit.

Soţii Radu mai au şi un alt teren intravilan arabil, la 23 August, de 1,78 ha, dobândit, prin moştenire, în 2016, alături de alte trei terenuri agricole, moştenite şi la care deţin diverse cote părţi, de 5 hectare (23 August), 4,8 hectare (Constanţa) şi 1,83 hectare (Constanţa).

În 2019 şi 2020 familia Radu şi-a mai achiziţionat două terenuri intravilane: unul de numai 252 mp în Constanţa şi un altul de 2.841 mp, în Mangalia.

Tot prin moştenire, în 2013, Bianca Radu a adus familiei primarului următoarele imobile: o casă de locuit de 414 mp, ale cărei fotografii au scăpat în presă, făcându-ne, pe marea majoritate, invidioşi pe impresionanta clădire din Constanţa, trei spaţii comerciale în acelaşi oraş – de 268 mp, 98 mp şi, respectiv, 142 mp (acesta din urmă fiind cumpărat, în … 2013). În 2017 familia Radu a mai cumpărat o casă de vacanţă în Mangalia. Soţii Radu deţin două autoturisme BMW, bijuterii de 60.000 de euro şi au vândut, anul trecut, un autoturism, cu 25.000 de euro.

Veniturile familiei primarului provind din indemnizaţii salariale – 118.632 lei şi, respectiv salariul soţiei de 63.159 lei, alături de 144.500 lei din închirieri, 6.500 de lei din arendă. Cum primarul urbei noastre este un norocos în toate, el şi-a trecut, pe declaraţia de avere, 11.139 lei câştigaţi la jocuri de noroc.

Cheia succesului financiar poate purta numele de … Dorinel Colgiu!

Deşi şef al urbei, Cristian Radu rămâne codaş când vine vorba de dragostea zeiţei Fortuna, care îi este net favorabilă unui alt bugetar al Mangaliei, Dorinel Colgiu, actualmente director al Goldtermului. Deşi declară venituri anuale cu puţin peste 100.000 de lei, Dorinel Colgiu a reuşit să îşi cumpere, în ultimii ani, mai multe proprietăţi în oraşul Bragadiru şi comuna Domneşti, ambele în Ilfov.

Pe declaraţiile sale nu figurează nicio moştenire, aşa că, ne închipuim că numai spiritul său de afacerist l-a dus la încropirea unei mici averi.

Anul de graţie 2020…

În mai 2020, pe declaraţia de avere postată pe site-ul Goldterm-ului, Dorinel Colgiu bifa următoarele:

• Trei terenuri în Bragadiru, Ilfov (unul din 2006, de 500 mp, alte două din 2019, fiecare în suprafaţă de 400 mp).
• Un apartament de 39,17 mp, printre puţinele bunuri pe care Colgiu le-a avut la venirea sa în Mangalia, la înscăunarea din 2012 a lui Cristian Radu. Directorul spune că a dobândit apartamentul în 2001.
• O casă de locuit, de 155 mp, cumpărată în 2006.
• Un alt apartament care, probabil, figurează în declaraţia distinsului director al Goldterm Mangalia din anii precedent (declaraţie inexistentă pe site-ul Goldterm, la fel ca orice altă declaraţie de avere şi interese datată înainte de 2019) a fost vândut de soţii Colgiu cu 103.000 euro, pe 19 aprilie 2019.
• Datorii de 348.000 lei la o banca comercială, (2019-2029) şi de 254.158 lei la o alta (împrumut luat în 2015 şi scadent în 2028).
• Veniturile familiei Colgiu: 88.591 lei remuneraţia de director şi 48.000 de lei salariul soţiei.
• În 2020 Dorinel era acţionar la SC Specials Ice Creams&Drinks SRL şi la SC Creativ Profile SRL.

2021…

… a fost anul de glorie al fostului jurnalist, prieten şi fidel al actualului edil, Cristian Radu.

În declaraţia depusă pe 10 iunie 2021, Dorinel Colgiu îşi asuma următoarele:

• Pe lângă cele trei terenuri menţionate cu un an în urmă, acesta cumpără, de la un director din Primăria Bragadiru, încă un teren de 555 mp, de data aceasta nu împreună cu soţia, ci 50-50% cu SC Dori Stef SRL. Societatea este înregistrată în oraşul de suflet al său, Bragadiru, şi are activitate principală “Comerţ cu ridicata al materialului lemnos si al materialelor de constructii si echipamentelor sanitare” .
• Pe declaraţie figurează, de această data apartamentul de 39,17 mp, casa de 155 mp şi alte două case de locuit: una de 134 mp şi a doua, un adevărat palat, de 268 mp. Ambele din urmă apar în declaraţie ca fiind dobândite în 2021.
• Vinde şi în 2021 un imobil, o casă, pe 16 aprilie, obţinând 423.507 lei.
• Bifează aceleaşi datorii la bănci: 348.000 lei (2019-2029) şi 254.158 lei (împrumut luat în 2015 şi scadent în 2028).
• Veniturile sale au fost, cel puţin oficial, de 88.591 lei ca director al termoficării din Mangalia, 21.732 de la primărie şi 24.792 lei din salariul soţiei.
• Cum spuneam anterior, o dată cu noile terenuri şi case, lui Dorinel Colgiu îi revine şi memoria unor conturi mai vechi, ce nu figurează în declaraţia anterioară, din 2020: 2017 – 63.113 lei, 2017 – 791 lei, 2017 – 14 euro, 2013 – 388.834 lei, 2013 – 5 dolari canadieni, 2019 – 64 lei.

2022, fix în prima lună a anului…

… Dorinel Colgiu îşi depune o nouă declaraţie de avere, de data aceasta în calitate de “membru proiect la Municipiu Mangalia”.

Din nou, zeiţa norocului îl pupa, cu foc, pe frunte, pe Dorinel Colgiu aşa cum constatăm din declaraţia acestuia, semnată pe 13 ianuarie a.c.

Acesta declară terenul de 500 mp din Bragadiru, pe cel de 555 mp din acelaşi oraş, dar şi un nou teren, de 1.106 mp, de data aceasta în comuna Domneşti, Ilfov.

Micuţul apartament de 39 mp creşte până la 42 mp şi nu mai este cumpărat, potrivit declaraţiei, în 2001, ci în 1999, iar casa de 155 mp rămâne în portofoliul familiei Colgiu. Nu acelaşi lucru se întâmplă cu alte… patru case ale directorului de la Termoficare: pe 21 aprilie 2021 acesta vinde o casă cu 423.507 lei (lucru consemnat şi în declaraţia de anul trecut), pe 16 iunie 2021 vinde o a doua casă, cu 89.000 de euro, pe 18 noiembrie o a treia – 91.000 euro, iar pe 6 decembrie 2021 Moş Nicolae îi pune în ghetuţe lui Dorinel 88.000 de euro, preţul obţinut din vânzarea celei de a patra case de locuit din Bragadiru.

În conturi, Colgiu bifează următoarele sume: 465.144 lei, 1028 euro, 345.216 lei, 73 de lei şi 5 dolari canadieni. Familia rămâne cu aceleaşi datorii. Apare, în schimb, un împrumut al directorului Goldterm, în nume personal, de 66.250 de euro, către SC Dori Stef Invest SRL.

Veniturile familiei pe anul trecut – 88.591 lei de la Goldterm, 21.732 ca “membru proiect la Municipiu Mangalia” şi salariul soţiei – 24.792 lei.

Colgiu-Daniel COLGIU-DORINEL DA + DI Colgiu Dorinel RADU-CRISTIAN-1

FOTO: Youtube

Deputatul Cristina Rizea a postat, pe pagina de socializare, o ştire potrivit căreia animalele de companie vor avea acces pe plaje:

„O veste bună pentru iubitorii de animale: de acum încolo accesul cu animalele de companie pe plajă este permis, evident cu respectarea anumitor reguli!
Proiectul de lege pe care l-am depus în aprilie anul trecut, a fost adoptat astăzi de plenul Camerei Deputaților, for decizional, cu 284 voturi pentru, 1 împotrivă și 11 abțineri devenind Legea 74/2021.
Legea urmează să ajungă la președinte pentru promulgare.

𝐂𝐞 𝐚𝐝𝐮𝐜𝐞 𝐧𝐨𝐮 𝐚𝐜𝐞𝐚𝐬𝐭𝐚̆ 𝐥𝐞𝐠𝐞?

✅Permite accesul liber pe plajă cu animale de companie în extrasezon.
✅️ Permite accesul cu animalele de companie, pe plajă, în sezon cu acordul operatorului de plajă.
✅️ Este obligatoriu ca animalul de companie să fie ținut în lesă sau ham.
✅️ În plus cel care însoțește animalul de companie la plimbare pe plajă este obligat să îi strângă și mizeria.

📌Un aspect foarte important al noii legi este acordarea abilității de control și sancționare a nerespectării prevederilor de mai sus către toate instituțiile din domeniu: Poliție Locală, Poliție Națională, Jandarmerie.

Mulțumesc societății civile și Asociației Animal Society, Asociatia Chinologica „Hobby” Constanta, Asociației Everything for 4 paws care au susținut acest proiect, precum și echipei care a lucrat la el.

După 16 ani de când accesul pe plajă a animalelor de companie a fost interzis discreționar de primul ministru de atunci, Călin Popescu-Tăriceanu, astăzi avem ocazia revenirii la un pic de normalitate.

#accesulanimalelordecompaniepeplaja
#USRPLUSînParlament
#CristinaRizea”

    Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar pe o durată de 60 de zile, începând cu data de 12 februarie 2022, față de inculpații B. B. și C. C. Ș., inspectori în cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală București, în sarcina cărora s-a reținut comiterea infracțiunii de luare de mită, în formă continuată.

În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:

În perioada 05 – 11 februarie 2022, inculpații B. B. și C. C. Ș., în calitățile menționate mai sus, ar fi pretins de la trei oameni de afaceri (martori în cauză), sumele de 12.000 lei, 20.000 lei respectiv 15.000 lei, pentru ca, în urma controalelor fiscale pe care le efectuau, aceștia să nu dispună suspendarea activității societăților celor trei administratori, ca urmare a constatării unor nereguli.

În contextul menționat mai sus, sumele de 12.000 lei și 20.000 lei ar fi fost primite de cei doi inspectori Antifraudă în perioada 05 – 10 februarie 2022, iar restul de 15.000 lei, ar fi fost remis inculpaților B. B. și C. C. în data de 11 februarie 2022, moment în care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante.

Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpații trebuie să respecte o serie de obligații, între care:

– să nu depășească limita teritorială a țării, decât cu încuviințarea prealabilă a procurorului,

– să nu comunice direct sau indirect, pe nicio cale, cu persoanele menționate în ordonanța de dispunere a controlului judiciar,

– să nu desfășoare activitatea în exercitarea căreia au săvârșit fapta.

Inculpaților li s-a atras atenția că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care le revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.

Inculpaților B. B. și C. C.  li s-a adus la cunoștință calitatea procesuală în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.

Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

BIROUL DE INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE

Comunicat de presă

Reprezentanții Sanatoriului Balnear și de Recuperare Mangalia (SBRM) anunță că, începând cu data de 7 februarie, a.c., se va relua activitatea medicală în cadrul ambulatoriului de specialitate RMFB. Tot ei pun la dispoziția celor interesați numele medicilor și numerele de telefon pe care le pot apela pentru programări. ”Persoanele care sunt interesate să se programeze pentru tratament de recuperare, în regim ambulator, pot suna la următoarele numere de telefon: 0749211101(cabinet dr. Ionela Moise), 0756094909 (cabinet dr. Andreea Dumitrașcu) și 0749116011 (cabinet dr. Constanța Cicină), de marți până joi, în intervalul orar 10.30 – 13.30”, au precizat reprezentanții unității balneare. De asemenea, persoanele asigurate beneficiază de pachete pentru tratament de recuperare ( 4 proceduri/zi, 10 zile, coplata 10 lei) în limita locurilor contractate cu CJAS Constanța. În prezent, în cadrul ambulatoriului de specialitate au loc lucrări de reparații și acțiuni de igienizare pentru ca activitatea medicală să poată fi reluată într-un mediu sigur, cu respectarea tuturor normelor sanitare în vigoare pentru a preveni răspândirea virusului Sars-Cov-2. Cadrele medicale din sanatoriul Mangalia mai subliniază că, pe lângă tratamentele cunoscute aplicate în unitatea balneară, pacienţii pot beneficia şi de proceduri post-Covid.

DSP Constanţa a anunţat situaţia paturilor de la ATI, din unităţile spitaliceşti din judeţ: Spitalul Judetean 27-6 (Total – Libere), Spitalul Mangalia 9-0, Spitalul Medgidia 15-6, Unitatea mobilă ATI Medgidia 10-10.

Ce relație în 2 este aceea în care nu există… 3? Știi doar că întotdeauna când un cuplu începe să scârție este nevoie de ajutor. Adică de a treia persoană.
Hai, marți, 01 martie, de la ora 19:00 la Casa de Cultură Mangalia la “Trioul conjugal” ca să râzi de ea 👱‍♀️, de el 🧔 și de ea 👩‍🦰.
Cu Maria Radu, Luminița Bucur și Oleg Apostol.
Mangalia, Casa de Cultura, ora 19:00.
Mai găseşti bilete aici:
https://m.iabilet.ro/bilete-mangalia-trioul-conjugal-71377/?q=Triou

#teatru #spectacol #comedie #eveniment #timpliber #mangalia #turneu

Copiii sunt invitați să sărbătorească alături de RAJA Ziua Mondială a Apei participând la concursul de pictură și desen Apa este Viață!
Sărbătorită anual în ziua de 22 martie, în întreaga lume, Ziua Mondială a Apei se axează de data aceasta pe valorizarea apei subterane pe care, chiar dacă nu o vedem, nu trebuie să o uităm ci să o privim ca pe o comoară ascunsă, al cărei impact este vizibil pretutindeni. Prin tema „Apa subterană – Faceți invizibilul vizibil” se accentuează rolul vital al apelor subterane în infrastructura de alimentare cu apă și de canalizare, în agricultură, în industrie, în ecosisteme etc.
Apa din acvifere traversează granițe și este extrem de important modul în care împărtășim resursele transfrontaliere de apă subterană, echilibrând nevoile într-o lume în continuă schimbare. Această apă nevăzută este o parte importantă a procesului de adaptare la schimbările climatice.
În calitate de furnizor al serviciilor de alimentare cu apă și de colectare-tratare a apelor uzate, RAJA se implică activ în protejarea apei subterane, promovând utilizarea sustenabilă a acesteia, cu atât mai mult cu cât activitățile umane (creșterea populației, a economiei, a consumului, a producției de deșeuri, urbanizarea etc.) și variabilitatea climei pun presiune pe astfel de resurse.
Peste 80 de țări din întreaga lume, inclusiv din Europa, se confruntă cu o vulnerabilitate hidrică ridicată, oamenii întâmpinând zilnic dificultăți în accesarea unei cantități suficiente de apă. Potrivit UNICEF, la nivel mondial, unu din cinci copii nu are suficientă apă pentru acoperirea nevoilor sale zilnice. Chiar și în țara noastră, care deține cele mai bogate resurse subterane de apă, există zone care depind de apa de suprafață și care se confruntă adeseori cu probleme de calitate a acesteia sau, în perioade de secetă sau de îngheț, cu lipsa ei.
De aceea, am dorit să atragem atenția asupra necesității protejării apei și aprecierii ei la justa valoare, lansând tinerilor școlari provocarea de a ne împărtăși propria lor viziune cu privire la o temă sensibilă și mereu actuală: Importanța apei în viața noastră. Prin urmare, îi invităm pe toți copiii cu vârste cuprinse între 7 și 16 ani, cu domiciliul în județul Constanța, să își demonstreze talentul și creativitatea în cadrul Concursului de pictură și desen Apa este viață!
Având în vedere condițiile de distanțare fizică impuse de autorități, concursul se va desfășura on-line, pe pagina de Facebook RAJA S.A. – www.facebook.com/scRAJAsa, în perioada 11 februarie – 22 martie 2022. Înscrierea în concurs se face prin trimiterea unei singure lucrări, în format JPEG sau PDF, pe messenger, chat, sau pe adresa de e-mail: informare.publica@rajac.ro. Condițiile explicite sunt prevăzute în Regulamentul concursului publicat pe pagina de Facebook RAJA sau pe site-ul companiei la adresa www.rajac.ro.
Lucrările înscrise în concurs pot fi realizate prin orice tehnică (ulei, acuarelă, creion, peniță, etc.). și vor fi prezentate într-o expoziție virtuală organizată pe pagina de Facebook, urmând a fi departajate pe două categorii de vârstă stabilite, respectiv 7-11 ani și 12-16 ani. Aici, oricine va accesa pagina noastră de Facebook va putea vota prin like lucrarea preferată, urmând ca cele mai apreciate creații să fie desemnate câștigătoare și ulterior premiate.
Pentru fiecare categorie de vârstă vor fi acordate premii pentru locurile I – tabletă, II – eBook Reader și III – smartwatch și câte cinci mențiuni. Toți cei premiați vor primi vouchere valorice pentru librăria Cărturești.
CALENDARUL CONCURSULUI
 11 februarie 2022 – lansare concurs;
 12 februarie – 04 martie 2022, ora 12.00 – realizarea și transmiterea desenelor;
 04 martie 2022 – colectarea lucrărilor și postarea acestora pe pagina de Facebook: www.facebook.com/scRAJAsa;
 07 – 20 martie 2022, ora 24.00 – Start vot! (acumulare like-uri);
 21 martie 2022 – verificarea respectării condițiilor de participare la concurs și numărarea voturilor;
 22 martie 2022 – anunțarea câștigătorilor pe pagina de facebook și pe pagina web / informarea câștigătorilor pe e-mail/messenger/chat sau telefonic;
 23 martie – 06 aprilie 2022 – premierea elevilor;
În speranța ca am captat atenția micilor artiști și vom atrage cât mai mulți participanți, așteptăm cu nerăbdare creațiile acestora.

SUCCES!

Biroul de Comunicare

Poliţiştii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă, împreună cu comisari din cadrul Gărzii de Mediu Constanța și Comisariatului Județean pentru Protecția Consumatorului Constanța, au descoperit, într-un autocamion cu remorcă sosit din Bulgaria, 15.085 de kilograme de deșeuri din haine și încălțăminte second-hand.

În data de 09.02.2022, la Punctul de Trecere a Frontierei Vama Veche, judeţul Constanţa, poliţiştii de frontieră au efectuat, împreună cu comisari din cadrul Gărzii de Mediu Constanța si comisari din cadrul Comisariatului Județean pentru Protecția Consumatorului Constanța, pe sensul de intrare în ţară, controlul unui autocamion cu remorcă, inmatriculat în România. Acesta era condus de un cetățean român în vârstă de 28 ani și transporta haine second hand pentru o societate din România.
În urma efectuării verificărilor, s-a constatat ca în mijlocul de transport se afla cantitatea de 15.085 de kilograme de haine second hand murdare, rupte, cu un puternic miros de mucegai, fapt pentru care lucrătorii din cadrul Gărzii de Mediu Constanța le-au catalogat ca fiind deșeuri periculoase și nu au permis intrarea pe teritoriul României a acestora.
În cauză poliţiştii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de tentativă la importul ilegal de deșeuri și introducederea de deșeuri în vederea eliminării.

Ieri, 7 februarie a.c, în jurul orelor 20.50, un echipaj de ordine publică din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Constanţa, aflat în misiune în municipiul Mangalia, a efectuat un control la o sală de jocuri de pe strada Constanţei.
În timpul controlului, un tânăr aflat în sala de jocuri a prezentat un certificat verde (captură pe telefon), iar spre surprinderea acestuia, militarii au solicitat şi prezentarea actului de identitate.
După confrutarea celor două documente, forţele de ordine au constatat faptul că certificatul verde este al altei persoane.
Persoana în cauză a fost condusă la sediul subunităţii, pe numele acestuia fiind întocmite actele de începere a urmăririi penale pentru fals privind identitatea.
Codul Penal prevede pentru astfel de cazuri pedepse între unul şi cinci ani de inchisoare, iar persoana care a ,,împrumutat” documentul poate primi o pedeapsă între trei luni şi doi ani de închisoare, sau amendă.

De câteva ore, site-ul oficial al Primăriei Mangalia este în „pauză”, sau, aşa cum ne asigură cei ce îl au în grijă, „în construcţie”.

Sperăm ca rezultatul final să fie o îmbunătăţire de bun augur, iar transparenţa acestuia să fie ceva mai puţin opacă: de exemplu, să putem regăsi, aici, toate hotărârile de consiliu din ultimii ani, cheltuielile cu sau fără licitaţie, contractele cu diferiţi furnizori de consultanţă de specialitate şi alte „nimicuri” din astea…

Convocator-Sedinta-ordinara-10.02.2022