INCIDENTA in data de 26.01.2022

Clasările infracţiunilor săvârşite cu violenţă devin, din păcate, o practică în România, unde violatori şi bătăuşi sunt lăsaţi liberi precum păsările cerului, în timp ce autori care au sustras unelte sau roţi de caşcaval sunt închişi începând cu urmărirea penală.

În cazul de faţă este vorba despre violatorul unei copile în vârstă de 14 ani ani, care a fost plasat sub conrol judiciar la propunerea Parchetului Mangalia, pentru ca după epuizarea celor 60 de zile de libertate, dosarul să fie clasat de aceeaşi instituţie care, în mod normal, ar trebui să lupte pentru apărarea victimelor, nu pentru libertatea infractorilor.

Totul a început la data de 2 august 2021, când Poliţia Costineşti a fost sesizată de o fată în vârstă de 14 ani din Braşov, care a reclamat că, aflându-se la mare, împreună cu un grup de prieteni, a fost violată de către un individ de 24 ani, cu dublă cetăţenie română şi austriacă, din Alba Iulia. Potrivit tatălui minorei, venit într-un suflet la Costineşti, atitudinea poliţiştilor la adresa fiicei lui, victima violului, a fost extrem de  nepotrivită şi a ridicat suspiciuni încă de la primele audieri. „Atât mie personal, cât şi fetei mele, poliţiştii i-au tot cerut fetei mele să spună adevărul, să nu trimită la închisoare un om nevinovat, lucru care m-a uimit şi descumpănit”, povesteşte tatăl victimei. Poliţiştii trebuiau să ştie, însă, faptul că şi dacă ar fi existat consimţământul fetei pentru acel raport sexual, ce a avut loc într-o pensiune din Costineşti, fapta individului ar fi reprezentat tot infracţiune, respectiv aceea de act sexual cu un minor, astfel că ar fi răspuns oricum penal.

După audieri, individul a fost prezentat Judecătoriei Mangalia cu propunere de arestare preventivă, venită, atenţie, din partea Parchetului Mangalia, cerere care a şi fost admisă. Astfel, individul a stat 30 de zile arestat, după epuizarea acestui termen find adus, din nou, în faţa judecătorului din Mangalia care a dispus prelungirea stării de arest cu încă 30 de zile. Inculpatul a formulat contestaţie, iar Tribunalul Constanţa a considerat că trebuie să-i înlocuiască măsura arestului preventiv cu una mai blândă, dispunând arestul la domiciliu pentru 30 de zile, După epuizarea şi a acestui termen, în mod halucinant, Parchetul Mangalia a solicitat pentru acest individ controlul judiciar pentru o perioadă de 60 de zile. Judecătoria Mangalia a admis cererea, astfel că violatorul a fost pus în libertate până la data de 24.11.2021, când se epuiza controlul judiciar. Tatăl victimei minore, devastat  şi revoltat din cauza măsurilor extrem de blânde primite de violator din partea oamenilor legii s-a tot interesat de următoarea verificare de măsură ce urma să aibă loc cu cel puţin 5 zile înainte să expire controlul judiciar, numai că nu primea nicio veste.

Înainte de Crăciun, dar datată 24.11.2021, adică exact data când expira controlul judiciar, Parchetul Mangalia a trimis părinţilor fetei la Braşov ordonanţa de clasare, in care procurorul de caz nu a reţinut absolut nicio faptă, nici viol, nici act sexual cu un minor!

Soluţia dată este cu atât mai halucinantă, cu cât la dosarul cauzei există suficiente probe care dovedesc săvârşirea de către acel individ a infracţiunii de viol, numai că oamenii legii s-au făcut că nu le observă. Mai mult, i-au găsit inculpatului tot felul de scuze, cum ar fi eroarea! Păi dacă tuturor infractorilor li s-ar găsi scuza erorii, gen „nu am ştiut”, penitenciarele din România ar fi pustii! De când necunoaşterea legii poate reprezenta un motiv de neimputabilitate?! Ordonanţa de clasare se contrazice la fiecare punct, admite săvârşirea infracţiunii, dar cu toate acestea, îi este favorabilă inculpatului, în timp ce victimei i se aduc tot felul de critici. Practic, procurorii au devenit apărătorii inculpatului, în timp ce partea vătămată este vinovată…

Tatăl victimei: „Nu-mi voi găsi liniştea până nu voi reuşi să fac dreptate în acest dosar!”

Această „modă”, de care poporul nostru nu se mai satură, ne va ţine mult şi bine la un nivel inferior, în loc să evoluăm, în condiţiile în care suntem în anul 2022, nu la1900. De câte ori nu am auzit, când este vorba despre un viol, că fata este de vină sau în cazul unui accident rutier că „mortul” este de vină?” Aceste prejudecăţi trebuie eliminate dacă vrem să atingem un nivel superior din punct de vedere uman şi intelectual, să nu rămânem, vorba lui Creangă, „la genunchiul broaştei”.

Până la o eventuală evoluţie, continuăm, însă, să ne confruntăm cu o justiţie strâmbă, cu acte medicale defectuoase, cu educaţie precară.

Disperat, frustrat, iritat de nedreptatea ce i-a fost făcută fiicei sale, care de la acel incident, merge la terapie atât la psiholog, cât şi la medicul psihiatru pentru a depăşi trauma pe care a suferit-o, tatăl acesteia a formulat trei plângeri. Două dintre acestea nu au fost încă soluţionate, iar cea de a treia urmează să fie analizată de către Judecătoria Mangalia la începutul lunii februarie.

„Nu pot să înţeleg şi nici să accept cum un individ periculos care mi-a violat fata se află în libertate. Cine îmi garantează că nu a părăsit, de multă vreme, România? Cine îmi garantează  mie că va mai fi, vreodată, pedepsit? Ce fel de justiţie este aceasta în care apărăm infractorii? Familia noastră trece printr-un calvar din august până acum, soţia mea a fost la un pas să-şi piardă locul de muncă, întrucât nu se mai poate concentra la ce are de făcut, fata este traumatizată, speriată, lipsită de încredere, aspecte care, datorită, terapiei sperăm să nu-i afecteze rezultatele la şcoală, întrucât este în clasa a VIII-a şi are un examen important de susţinut anul acesta. Suntem distruşi, dar nu voi ceda în faţa acestei nedreptăţi, nu-mi voi găsi liniştea până nu voi reuşi să fac dreptate în acest dosar!”, a declarat tatăl victimei, pentru „Ediţia de Sud”.

Mai trebuie spus faptul că individul lăsat în libertate de către procurori este trimis în judecată de Judecătoria Alba Iulia în Dosarul nr. 7322/176/2021 pentru săvârşirea în concurs a infracţiunilor de tulburarea ordinii şi liniştii publice şi încăierare, fapte, care deşi nu sunt nici pe departe la fel de grave precum un viol, nu au fost clasate.

Vom reveni.

ISU Dobrogea a intervenit, în această dimineaţă, la intrarea în Mangalia, la un accident petrecut între un autobuz şi un microbuz.

În microbuz se aflau aproximativ 6 persoane, iar în autobuz se afla doar șoferul. Conducătorul microbuzului a fost descarcerat.

La fața locului a intervenit o Autospecială de Stingere cu Apă și Săpun, un echipaj de descarcerare, SMURD B Mangalia, SMURD B Tuzla, ATPVM Port, dar și patru ambulanțe SAJ. Patru persoane au fost transportate la Spitalul Mangalia, fiind vorba despre două femei cu traumatisme de membru superior, o femeie cu trumatism cranian, iar cea de a patra victimă, un bărbat, cu un traumatism de membru superior.

UPDATE: Astăzi, în jurul orei 6.30, polițiștii rutieri au fost sesizați cu privire la producerea unui accident rutier pe Șoseaua Constanței din municipiul Mangalia.

Deplasați la fața locului, polițiștii au constatat faptul că impactul s-a produs între un autobuz, condus de un bărbat, de 66 de ani, și un autoturism, condus de o femeie, de 31 de ani, care circulau din sensuri opuse.

În urma impactului a rezultat vătămarea corporală ușoară a conducătoarei auto, precum și a 3 pasageri din autoturism.

În cauză a fost întocmit un dosar de cercetare penală.

Subfinaţarea, de către autorităţile locale şi naţionale a sistemului de învăţământ, la care, nu de puţine ori, se adaugă şi metehnele vechi ale părinţilor şi cadrelor didactice, duc la mici ilegalităţi care, periodic, ies la iveală doar prin curajul elevilor de a le prezenta.

În cursul zilei de ieri, Asociaţia Elevilor din Constanţa posta următorul mesaj, însoţit de o fotografie: „Fondul școlii există, chiar dacă autoritățile îl ignoră! La nivelul Liceului „Callatis” Mangalia, conducerea liceului ține liste cu „datoriile la xerox” ale elevilor, acestea referindu-se la sume foarte mari solicitate în mod ilegal elevilor pentru a printa lucrările scrise și fișele de pe care aceștia exersează la oră. În cadrul unor discuții cu membrii AEC, doamna director și-a exprimat acordul față de fenomen, în ciuda faptului că strângerea de fonduri este complet ilegală. Solicităm de urgență conducerii liceului să stopeze strângerea fondurilor! Dacă aceasta nu va fi stopată, nu vom ezita să depunem plângere penală pe numele directoarei!”

„Am luat legătura cu doamna directoare, care urmează să ne prezinte în scris detalii cu privire la acest subiect. Nicio unitate de învăţământ nu trebuie să aibă în vreun fel personal implicat în strângerea de fonduri de la elevi sau de la părinţi. În această privinţă, legislaţia este clară, iar punctul meu de vedere rămâne neschimbat; le mulţumim elevilor că ne-au atras atenţia de fiecare dată şi îi asigur că în continuare voi lua măsuri în vederea eliminării unor astfel de practici. Aşa cum am procedat în situaţii similare, nu voi ezita să acţionez prompt pentru a mă asigura că legea este respectată. De aceea, ar fi util ca aceste cazuri să ne fie aduse cu prioritate la cunoştinţă, pe viitor”, a afirmat Sorin Mihai. (sursă declaratie: stirileprotiv).

La nivelul municipiului ştim că acest caz nu este singular. Bani de xerox, rechizite, cadouri pentru cadrele didactice, toate sunt o cutumă în învăţământul românesc, nu doar în cel de la noi, de la Mangalia.

Însă, după ce vom înfiera cadrele didactice pentru „tupeul” de a solicita sume pentru xerox, să ne gândim şi la conducătorii noştri iubiţi: avem bani pentru spectacole, pentru salariile celor peste 400 de angajaţi ai Primăriei, pentru studii de fezabilitate fără nicio finalitate concretă, miliarde aruncate pe subvenţii la încălzire, dar nu suntem în stare să clădim o şcoală nouă sau, măcar, să asigurăm finanţarea celor pe care, de bine, de rău, le avem. Nici măcar bursele elevilor nu reuşte să le achite, la timp, Primăria şi, când o face, o face în rate! Nu avem bani pentru învăţământ, nici pentru cultură şi nici măcar pentru sport, deşi aruncăm sume exorbitante pe raliuri inutile, doar de dragul de a face poze, zâmbăreţi, cu vedete ale volanului.

În loc să ne facem, din nou, de poveste, la nivel naţional, nu ar fi fost, mai simplu, ca onor primăria Mangalia să asigure condiţii minime de studiu pentru elevii urbei? 

COMUNICAT de PRESĂ 

Astăzi, 24 ianuarie 2022 a avut loc, la Mangalia, deschiderea oficială al celui de al treilea birou parlamentar de circumscripție al Cristinei Rizea, deputat USR PLUS și inaugurarea noului sediu al Filialei USR PLUS Mangalia. La eveniment au luat parte colegii din filiala Mangalia, numeroși invitați, dar și cetățeni din comunitatea locală. 

Anul trecut, deputata Cristina Rizea a deschis două birouri parlamentare, la Constanța și Medgidia. Activitatea celor trei birouri parlamentare se va concentra pe programul de audiențe cu cetățenii, dar și pe menținerea contactului cu autoritățile locale, cu aleșii locali USR PLUS, cu reprezentanții celorlalte instituții ale statului, dar și cu alte asociații sau entități private pentru fi în permanență la curent cu ceea ce se întâmplă în fiecare oraș și a aduce un sprijin la rezolvarea unor situații, în limita și în conformitate cu atribuțiile unui parlamentar.

Biroul parlamentar de la Mangalia este situat pe strada Ștefan cel Mare, numărul 17, bloc M7.

Biroul Parlamentar al deputatului Cristina Camelia Rizea

Circumscripția 14 Constanța

INCIDENTA  in data de 24.01.2022

INCIDENTA  in data de 22.01.2022

Astăzi, 21 ianuarie, s-a stins din viaţă colega noastră, Mona Constantinescu, redactor la Radio România Actualităţi. Mona a fost redactor şi colaborator la mai multe publicaţii din Constanţa şi Bucureşti, iar în ultimii ani a lucrat la postul de radio consacrat la nivel naţional.

Dumnezeu să te odihnească, draga noastră colegă şi prietenă!

de E.C. Ninu

    În contextul european al creării unei coaliții de state, precum Anglia, Franța, Italia (Sardinia), Prusia, Austria, împotriva expansiunii Rusiei către țările balcanice rusofone (cu perspectiva creării de către aceasta a unui culoar favorabil ajungerii la Istanbul, vechiul Constantinopol, capitala Imperiului Bizantin, cucerit de către Mahomed al II-lea, în 1453, și a împlinirii, astfel a testamentului lui Petru I), se configura, așadar, o oportunitate deosebită, pentru principatele dunărene, după războiul ruso-turc al Crimeii (1853-1856), aceea de a aspira, din nou, la realizarea unirii.

    Dacă Rusia, ieșită înfrântă din această confruntare cu Franța, Anglia, Imperiul Otoman și Regatul Sardiniei, a trebuit să recunoască dreptul Moldovei și al Țării Românești la autodeterminare, însă, ulterior, Austria s-a opus proiectului, temându-se de o viitoare aspirație a Bucovinei spre unire, provincia aparținându-le încă din mai 1775, în urma războiului ruso-turc (1768-1774). 

    Hegemonia Franței lui Napoleon al III-lea, pe plan european, interesat de anularea prevederilor defavorabile ale Congresului de la Viena (1815), când ordinea geopolitică fusese prestabilită, a fost liantul împlinirii aspirațiilor românilor spre libertate și unitate națională. 

    Pașii fuseseră făcuți, încetul cu încetul, pe linia adoptării unor convenții comune, așa cum a fost desființarea vămii privind comerțul dintre cele două principate, excluzând pe cel cu sare. Intereselor Angliei și Austriei, de a ține legate, totuși, Țările Române de carul greoi al Imperiului Otoman, li s-a opus atitudinea Franței. 

    Astfel, în 11 februarie 1856, s-a încheiat un tratat, în ale cărui 300 de articole, erau reluate unele privilegii, datând de pe vremea lui Baiazid (1393), privind apartenența celor două țări la Imperiul Otoman și suzeranitatea sultanului  asupra acestora, iar prevederile „Regulamentelor Organice”, impuse de Imperiul Țarist, erau, de acum anulate. 

    Prin voința fermă a lui Napoleon al III-lea, „principiul națiunii” a fost impus, deschizând clare perspective posibilității unificării, așa cum, în urma campaniei sale fulgerătoare din 1601, Mihai Viteazul a reușit prima unire a românilor din cele trei provincii, Țara Românească, Moldova și Transilvania. 

    În urma încheierii acestui tratat (18/30 martie 1856), s-a decis schimbarea legilor de bază în cele două principate, alipirea la Moldova a trei județe din sudul Basarabiei (Cahul, Bolgrad și Ismail), libertatea navigației pe Dunăre, constituirea unei comisii dunărene care să vegheze la respectarea acestor drepturi, precum și alegerea divanurilor ad-hoc, care să decidă asupra necesității unirii etc. Trebuie reținută, prin intermediul scrierilor lui Ion Creangă, figura legendară a Moș Ion Roată, protagonistul celor două povestiri istorice „Moș Ion Roată și Unirea”, „Moș Ion Roată și Cuza-Vodă”. Hâtru și isteț, precum Păcală, acesta constata că bolovanul cărat de țărani, la îndemnul boierului unionist, va fi dus tot de către ei, „talpa țării”, cum li se spunea. 

    Cum structura acestor adunări era variată, formată din reprezentanți ai clerului, ai marii boierimi, ai burgheziei și țărănimii prestatoare de clacă, au apărut diferențe numeroase de opinii, mai ales în Moldova, dintre care teama pierderii privilegiilor era cea mai frecventă, alături de pierderile multiple, de ordin economic, politic și cultural, prin mutarea capitalei la București, ceea ce a făcut ca mulți dintre participanți, conservatori, desigur, să se situeze pe poziții aniunioniste, așa cum au fost Gheorghe Asachi, Costache Negruzzi, Nicolae Istrati. La polul opus, s-au situat unioniștii, cu o altă viziune asupra realităților imediate și cu perspectiva modernizării, printr-un stat unitar, din rândul cărora se remarcau Mihail Kogălniceanu, Anastasie Panu, Manolache Costache Epureanu. 

    O lovitură teribilă a fost dată de noul caimacam (locțiitor domnesc) al Moldovei, Nicolae Vogoride, care a continuat  linia politică antiunionistă a înaintașului său, Todoriță Balș, decedat. 

    Acesta a mers până acolo, încât, sperând să fie numit domnitor al Moldovei, după Grigore Alexandru Ghica, promisiune făcută de Poarta Otomană, a falsificat rezultatul alegerilor, atribuind antiunioniștilor rezultatele favorabile ale alegătorilor dornici de împlinirea visului unirii. 

    Un mare scandal a fost declanșat, însă, de o dezvăluire, în publicația din Bruxelles,        „L’ Étoile d’Orient” („Steaua Orientului”), a corespondenței caimacamului cu rudele sale din Constantinopol, scrisori oferite fratelui său vitreg, Costache Negri, încă din mai 1857, de către soția locțiitorului domnesc, fiica marelui boier poet premodern Costache Conachi, Ecaterina sau, familiar, Cocuța (n. 02.02.1829, Munteni, jud. Galați – m. 22.02.1870, Genova, Italia), ale cărei idealuri erau legate de Unire. 

    Unii cercetători au încercat să reconstituie drumul lung al mediatizării scrisorilor lui Nicolae Vogoride de natura relațiilor intime dintre soția acestuia și pârcălabul de Galați, chipeșul ofițer Alexandru Ioan Cuza, posibile în contextul în care, la Mânjina, moșia lui Costache Negri, fratele vitreg al Cocuței, se întâlneau, cândva, și numeroși sufletiști revoluționari munteni și moldoveni.  

    Aceasta a fost O EROINĂ A ACESTUI ACT ISTORIC, PE NEDREPT UITATĂ, care a pus mai presus de interesele familiale pe cele ale „națiilor înfrățite”, cum scria Vasile Alecandri, în poezia sa manifest, „Deșteptarea României”. 

    Se pare că fratele Elenei Vogoride le-ar fi înmânat consulului Franței la Iași, care, la rându-i,  le-a încredințat ambasadorului Franței, pentru a fi publicate în revista străină amintită. Acest moment delicat, cu implicațiile sale diplomatice,  a ajuns, după dispute politice aprige, să fie rezolvat prin întâlnirea directă de la Osborne, din 9 august 1857,  dintre regina Angliei și împăratul Franței, sprijiniți, în decizia lor de anulare a alegerilor, de conducătorii Prusiei, Rusiei și Sardiniei. 

    Așa se face că, în schimbul acestei decizii capitale, Napoleon al III-lea a trebuit să accepte compromisul existenței a două state independente, cu domnitori distincți, două armate, conduse, succesiv de către fiecare domnitor, două guverne, două adunări legislative, dar o singură Înaltă Curte de Casație și Justiție și o Comisie Centrală, la Focșani. Totodată, această Convenție de la Paris a hotărât și constituirea unei comisii centrale, formate din câte trei caimacami, în cadrul fiecărui guvern, care să se ocupe de buna desfășurare a alegerilor, prin intermediul adunării elective. 

    În urma noilor alegeri, au fost stabilite deciziile celor două divanuri ad-hoc, la  22 septembrie, în Moldova, și 30 septembrie, în Valahia, ale căror rezoluții, din 7-9 octombrie, prevedeau: „ – respectarea drepturilor Principatelor și îndeosebi a autonomiei lor în cuprinderea vechilor lor capitulații încheiate cu Înalta Poartă în anii 1393, 1460, 1511 și 1634; – unirea Principatelor într-un stat sub numele de România; – prinț străin cu moștenirea tronului, ales dintr-o dinastie domnitoare dintre cele europene și ai cărui moștenitori să fie crescuți în religia țării; – neutralitatea teritoriului Principatelor; – puterea legiuitoare încredințată Adunării Obștești, în care să fie reprezentate toate interesele nației”.    

    Marile puteri europene au hotărât elaborarea unei prime constituții pentru principatele unite, cunoscută sub numele de   „Convenția de la Paris”, stabilind următoarele, în urma deliberărilor din mai și august 1858: 

    „- Principatele își păstrau autonomia sub suzeranitatea Porții și sub protecția celor șapte puteri; – se adopta denumirea de „Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei”, fiecare având instituții proprii; – se înființau instituții comune, precum Comisia Centrală cu sediul la Focșani (care elabora proiectele de legi de interes comun), Înalta Curte de Justiție și Casație, armata; – se prevedeau principii de organizare și modernizare a viitorului stat (separația puterilor în stat, desființarea rangurilor și privilegiilor boierești, egalitatea în fața legii, drepturi politice pentru creștini, libertatea individuală); – dreptul de vot rămânea cenzitar, căci, pentru a avea drept de vot, o persoană trebuia să dețină o proprietate atât de mare, încât numărul electorilor se limita la câteva mii, în majoritate mari moșieri și burghezia înstărită.

    Conformându-se prevederilor privind desfășurarea alegerilor, la 5/17 ianuarie 1859, în Moldova a fost ales Alexandru Ioan Cuza, conducătorul „Partidei Naționale”, spre dezamăgirea lui Grigore Sturdza, fiul fostului domnitor, Mihail Sturdza. Cu sprijinul unor mercenari polonezi, acesta era sigur de victorie, dar, dezamăgit de rezultatele electoratului, a pus la cale un complot și a anunțat un premiu pentru uciderea rivalului său, tânărul comandant al oștirii moldave, și a unor lideri unioniști, printre care și Mihail Kogălniceanu, demers care a fost dezvăluit și, astfel, anihilat încă din fașă.    

    În Muntenia, întrucât Convenția de la Paris nu stipula alegerea a doi domnitori distincți, a fost reales Alexandru Ioan Cuza, la 12/24 ianuarie, nu fără emoții, întrucât liberalii, unioniști convinși, nu dețineau decât 24 din cele 72 de mandate, restul aparținându-le conservatorilor, care, forțați de cei aproape 30.000 de oameni ce scandau numele proaspăt-alesului la Iași, au fost obligați să-l accepte și ei.    

    Un rol important, în realizarea Unirii, l-a avut și clerul, respectiv biserica ortodoxă română, care, prin cei doi mitropoliți, Nifon, al Țării Românești, și Sofronie Miclescu, al Moldovei, au mobilizat mulțimea de credincioși în spiritul tradiției istorice și al împlinirii visului mult dorit pentru locuitorii celor două provincii, care au aceeași limbă, aceeași simțire, același crez în Dumnezeu, aceeași origine, aceleași obiceiuri, de o parte și de alta a Milcovului.

    Noul domnitor, decis prin voința mulțimii, a intrat definitiv în literatură. Astfel, marele dramaturg și prozator Ion Luca Caragiale și-l va aduce bine aminte, într-o relatare din 1909, intitulată „După 50 de ani”, căci alesul conducător al celor două principate, oprindu-se la Ploiești, le-a vizitat clasa, condusă de un dascăl patriot transilvănean, Bazil Drăgoșescu, prilej de transmitere a unui vibrant mesaj către discipolii săi: 

    „- Copii! După secole de-ncruntare, astăzi ne zâmbește și nouă, românilor, bunul Dumnezeu. De astăzi încolo, ne-am căpătat iar onoarea de popor liber, de popor latin. Jos slova străină! Sus litera strabună! 

    Cu scrisul său frumos, ca de tipar,  institutorul a scris pe tablă, cu litere străbune, adică latinești, aceste cuvinte:  Vivat Romania! Vivat Națiunea Română! Vivat Alexandru Ioan Întâi, Domnul Românilor”.

    Folclorul românesc păstrează în legendele sale chipul acestuia, ca al unui conducător cu mare dragoste și înțelegere pentru oamenii simpli, un justițiar călăuzit de steaua sa, a marilor prefaceri pe care românii le așteptau de secole, împotriva unor abuzuri de neimaginat ale boierimii sau ale slujbașilor venali și cruzi. 

INCIDENTA in data de 20.01.2022

În plină pandemie, cu conturile golaşe şi caloriferele contribuabililor aproape reci, Primăria Mangalia „merge înainte”: convoacă, de urgenţă, azi, o şedinţă fulger, în care să îi fie aprobată lista cu evenimente pe anul acesta. Prima petrecere, cu „cocarde, mâncare tradiţională şi mediatizări în presă”, va fi pe 24 Ianuarie şi va costa numai puţin de 30.000 de lei. Ziua Femeii va fi, de fapt, o săptămână cu spectacole, pupături de obraji şi lalele galbene, mărţişoare şi presă locală şi, desigur, bani publici: 170.000 de lei, la număr.

Sărbătorile Pascale, lipsite de sobrietatea unui atare eveniment, vor consta în „spectacole cu artişti consacraţi, mascote, produse tradiţionale, echipamente scenotehnice şi închierierea unei scene”, plus mediatizarea de rigoare: 70.000 de lei vor pleca către petrecerile organizate de Învierea lui Iisus.

400.000 de lei va scoate din buzunarele golite de facturile la încălzire ale locuitorilor oraşului, „Mangalia Super Rally”, „raliu de maşini, achiziţii de cupe, servicii elaborate documentaţie tehnică şi logistică, servicii amenajare traseu, cazare, servicii de arbitraj, de securitate şi ordine, toatele ecologice, servicii de PR, închiriere scenă, spectacole, publicitate în presă”.

Uitând, cu nonşalaţă, promisiunile făcute, ani de-a rândul, în mod public, la nivel local şi naţional, de a clădi o şcoală nouă, Primăria aruncă 140.000 de lei pentru Ziua Copilului: spectacole cu îngheţată, face painting, clowni etc.

Primăria va sărbători, de anul acesta, Baclavaua de Aur, imitând, probabil, modelul consacratei Plăcinte Dobrogene a fostei adminsitraţii locale. Suma alocată – 20.000 de lei.

Şi, pentru că tot a început să copieze realizările trecutelor administraţii locale, muncipalitatea organizează Zilele Mangaliei în… luna august (13-14 august) şi nu în septembrie, aşa cum decisese tot administraţia Radu, la începuturile mandatelor sale! 250.000 de lei vor fi cheltuiţi pe „spectacole cu artişti consacraţi, echipamente scenotehnice, mâncare, publicitate în presa locală etc”. Mai rămâne ca aleşii urbei să aprobe repararea scenei-scoică din Portul turistic, aflată în plin proces de scufundare, şi Mangalia pare să se fi întors în timp!

Ziua Marinei, 15 august, vine la pachet cu aceleaşi spectacole, premii, cupe, medalii etc şi cu o cheltuială, de la bugetul local, de 150.000 de lei.

Ziua Geamiei Esmahan Sultan, organizată în august, are un buget de 30.000 de lei, în timp ce Ziua Pensionarului (1 octombrie), beneficiază de dublul acestei sume.

Vom mai avea, spre final de an, Zilele Toamnei (octombrie) – 140.000 de lei, Ziua Armatei (25 octombrie) – 2.000 de lei, Ziua României – 30.000 de lei, Ziua Tătarilor – 13 decembrie, 40.000 de lei şi, fireşte, concertele de Crăciun, cu un buget de 200.000 de lei.

Al doilea record al cheltuielilor de la bugetul local pentru evenimentele de anul acesta îl vor deţine cele câteva deplasări pe la târgurile de turism, unde ar urma să fie promovată Mangalia. Circa 300.000 de lei (cam 60.000 de euro) vor fi puşi la bătaie pentru materiale de promovare, cazarea participanţilor şi „alte acţiuni conexe evenimentului”.

Luni – 24 ianuarie 2022, casieriile RAJA și compartimentele care desfășoară activități de lucru cu publicul vor fi închise.

Pentru efectuarea plăților, abonații pot folosi serviciile online, precum contul de client RAJA (accesibil pe pagina web www.rajac.ro sau prin aplicația de mobil), virament bancar sau direct debit. Clienții care nu au acces la soluțiile de plată la distanță pot achita facturile la punctele de plată Pay Point sau Westaco.

În această perioadă, activitatea structurilor RAJA SA care asigură continuitatea serviciilor de alimentare cu apă și de preluare/tratare a apelor uzate se desfășoară fără întrerupere.

Pentru eventuale disfuncționalități survenite la nivelul infrastructurii de apă și canalizare, abonații societății pot apela numărul de telefon al Dispeceratului – 0241/924, accesibil 24 de ore din 24. Echipele de intervenție sunt pregătite să acţioneze cu promptitudine pentru remedierea în timp util a tuturor avariilor sau a problemelor apărute în sistem, astfel încât utilizatorii serviciilor noastre să poată beneficia de acestea la parametri optimi.

Începând de marți – 25 ianuarie 2022, societatea își va relua programul normal de lucru.

Convocator-extraordinara-convocata-de-indata-21.01.2022

La numai 20 de ani, inima Stefaniei Tifui, tanara care avea nevoie disperata de sange, s-a oprit. Stefania se afla, acum, printre ingeri, in ciuda eforturilor medicilor si a zecilor de prieteni si colegi care s-au mobilizat si au donat sange. Cuvintele sunt de prisos in fata acestei tragedii.

„Editia de Sud” transmite sincere condoleante mamei Stefaniei! Dumnezeu sa o odihneasca in pace!

Drum lin, copil frumos!

Comunicat de presă

Biroul Permanent Județean al PSD întrunit în data  de 12.01.2022 a hotărât convocarea Consiliului Politic Județean pentru astăzi, 19.01 2022, orele 13.00.  Ședinta CPJ a fost statutară și a avut loc online. 

În cadrul CPJ s-a votat în unanimitate numirea ca vicepreședinți interimari în BPJ al PSD Constanța a următorilor primari:

 – Irimia Dorinela, primarul comunei Saraiu

 – Taner Reșit, primarul comunei Tuzla

Numărul primarilor care fac parte din BPJ a ajuns la nouă, ceea ce înseamnă că este asigurată o bună reprezentativitate în luarea deciziilor din cadrul Organizației Județene a PSD Constanța. 

Biroul de Presă PSD Constanța

Credea, cineva, că Primăria Mangalia este în criză de bani, că, periodic, îi sunt blocate conturile şi că, de exemplu, bursele elevilor sunt achitate „în rate” din lipsa de fonduri? Iată că, primăria ne dovedeşte contrariul: în continuare, aici se fac angajări pe bandă rulantă, deşi instituţia publică are, deja, peste 400 de funcţionari. Pentru ca şi locuitorii Mangaliei, alţii decât cei cu rude sau cunoştinţe prin primărie să aibă o şansă se se angajeze pe un post călduţ, la stat, unde salariile sunt cu mult deasupra celor de la privat, vom publica, de câte ori vom avea cunoştinţă de astfel de joburi, anunţurile primăriei lui Cristian Radu:

Anunt-concurs-sait-Primarie

Situaţie dramatică şi surprinzătoare la Şantierul Naval Damen din Mangalia. Dramatică, deoarece, deşi numărul angajaţilor se reduce tot mai mult, prin pensionări şi plecări către joburi mai bine plătite în afara graniţelor ţării, decizia concedierii se menţine. Surprinzătoare, întrucât însuşi un membru al familiei Damen a acceptat aceste concedieri. Este vorba despre fostul director al Diviziei Resurse Umane, adus după preluarea companiei de către olandezi de la Şantierul Damen Galaţi, la Şantierul Damen Mangalia, Florin Spătaru, promovat, recent, ministru al Economiei. Decizia acestuia de parafare a concedierii vine în opoziţie cu hotărârea fostului ministru al Economiei, Virgil Popescu care a declarat că nu este de acord ca navaliştii de la Mangalia să fie concediaţi.

Aşadar, deşi a plecat recent de la Şantierul Naval damen Mangalia, unde, cu siguranţă, va reveni după ce nu va mai fi ministru, Florin Spătaru parafează aceste concedieri care vor afecta şi mai mult activitatea companiei.

Compania Damen a trimis o notificare prin care a anunţat aceste concedieri, invocând mai multe motive printre care pandemia de coronavirus, numărul scăzut de cereri de construcţii de nave la nivel internaţional, criză care, potrivit estimărilor, s-ar încheia abia peste 2 ani, în cel mai fericit caz. Până atunci, la Mangalia, pentru anul în curs vor mai rămâne de executat 5 proiecte dintr-un contract de 17, constând în montarea de instalaţii de reducere a noxelor pentru nave de transport produse petroliere. De asemenea, activitatea şantierului se va baza pe lucrări de reparaţii, şansele pentru obţinerea unui proiect de construcţie de la zero a unei nave fiind reduse, în condiţiile în care la nivel internaţional cererea este mai mică.

În opinia liderului Sindicatului Liber „Navalistul”, Laurenţiu Gobeajă aceste concedieri nu se justifică. „Iniţial, se decisese printr-o hotărâre AGA din data de 05.11.2021 că vor fi concediaţi 96 de salariaţi. Ulterior, la data de 20.12.2021 a fost convocată o nouă AGA, a cărei hotărâre nu a fost publicată încă în Monitorul Oficial, care face referire la disponibilizarea a 65 de persoane. După cum se ştie, sindicatul a organizat proteste atât la Mangalia, cât şi în Capitală, în faţa Ministerului Economiei. Am emis adrese către minister prin care am precizat că nu se impune concedierea salariaţilor, iar ministrul interimar Virgil Popescu ne-a transmis că la un număr de 2.200 de angajaţi, câţi erau la sfârşitul anului 2021, ar trebui să rămână 1.880. Iată, că în prezent, şantierul mai are 1.790 de angajaţi, deci numărul acestora s-a redus în mod natural prin pensionări şi plecări către alte servicii mai bine plătite, astfel că nu se mai impun concedierile. Este regretabil faptul că tocmai actualul ministru, plecat de la acest şantier, rămâne ferm în decizia disponibilizărilor. Doresc să mai precizez faptul că soluţii există, de exemplu am relocat până acum 48 de salariaţi (mecanici, sudori, electricieni etc.) de la o divizie la alta, lucru care    s-ar putea face în continuare. Mai mult decât atât, este puţin nefiresc să dai afară proprii angajaţi, în condiţiile în care au fost aduşi peste 40 de cetăţeni vietnamezi, alte câteva zeci de persoane detaşate de la Şantierul Naval Damen Galaţi şi subcontractori. Repet, concedierile nu se justifică şi chiar dacă demersurile noastre nu vor fi soluţionate pozitiv, vom continua să căutăm soluţii pentru menţinerea forţei de muncă”, a declarat pentru Ediţia de Sud, liderul de sindicat, Laurenţiu Gobeajă.

Adresa nr. 73 din 01.10.2021 catre M. Economiei si SN2Mai SA

damen3