Început de an în forţă pentru primarul comunei Pecineaga, Niculae Stan. Anul acesta şi-a propus să finalizeze toate proiectele demarate anul trecut, proiecte de amploare şi de interes pentru comunitatea locală.

O veste bună este aceea că de la Guvernul României au fost alocaţi, recent, 250.000 lei, bani pe care edilul îi va utiliza pentru iluminat casnic şi stradal. Potrivit primarului Niculae Stan, „se vor racorda la reţea mai multe case nou construite în zona CAP-ului, cartierul ICIL şi străzile unde se impune această investiţie. Anul acesta vom finaliza construcţia dispensarului pe care l-am început în urmă cu doi ani, urmând ca acesta să dispună de mai multe cabinete medicale. De asemenea, construcţia şi amenajarea pieţei agro-alimentare şi de peşte este finalizată în proporţie de 90%. În această perioadă, lucrăm la amenajarea unei parcări la stadionul de fotbal din comună. Nu în ultimul rând, am avansat cu cel mai ambiţios proiect şi anume racordarea la reţeaua de gaze. Documentaţia necesară a fost întocmită şi depusă, astfel că lucrările vor demara în scurt timp”.

În perioada următoare va fi aprobat bugetul de venituri şi cheltuieli, iar în funcţie de fonduri vor fi începute alte investiţii de care cetăţenii din comuna Pecineaga au nevoie.

Adunarea Acționarilor de la Șantierul Naval Damen Shipyards Mangalia a respins planul companiei de a concedia colectiv aproape 100 de salariați, de a reloca alți circa 50 și de a externaliza unele activități, cu votul decisiv „împotrivă” al acționarului majoritar, compania de stat Șantierul Naval 2 Mai SA din portofoliul Ministerului Economiei, care deține 51% din capitalul șantierului, relevă date analizate de Profit.ro. Acționarul minoritar olandez Damen Holding BV (49%), care exercită însă controlul operațional asupra companiei, conform înțelegerii din 2018, de la ieșirea din acționariat a coreenilor de la Daewoo Shipbuilding & Marine Engineering, a votat în favoarea concedierii colective.

sursa: https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/auto-transporturi/statul-reactioneaza-respinge-concedierile-de-la-damen-mangalia-anuntate-de-profit-ro-noua-sefa-a-garzii-de-mediu-numita-in-consiliul-de-supraveghere-al-santierului-naval-20549779

Mai multe secții din cadrul Spitalului Municipal Mangalia au fost închise, miercuri, după ce angajați ai unității medicale au fost testați pozitiv la infecția cu coronavirus. Potrivit reprezentanților instituției medicale este vorba de un număr de 19 angajați din cadrul Secțiilor: Obstetrică-Ginecologie, Neonatologie, Pediatrie. „Conform procedurilor legale în astfel de situații, am luat toate măsurile sanitare care se impun, astfel că secțiile Obstetrică-Ginecologie, Neonatologie și Pediatrie au fost temporar închise, timp de 7 zile, iar internările direcționate către cele mai apropiate unități medicale. Camera de gardă de la Pediatrie rămâne în continuare deschisă, doar pentru urgențe, în cadrul Pavilionului A”, a declarat managerul spitalului, Alina Dan. Tot ea precizează că a fost înștiințată conducerea DSP Constanța, cea de la Ambulanță, precum și cea a spitalelor din apropierea Mangaliei, în eventualitatea în care vor fi pacienți care vor avea nevoie de internare pe secțiile respective. Imediat ce situația va permite redeschiderea secțiilor, reprezentanții spitalului vor informa, în timp util.

Undeva, postat, timid, pe pagina oficială a Primăriei Mangalia, se află un link către pagina oficială a Guvernului României, pompos intitulată „Guvernare transparentă, deschisă şi participativă”.

Tot pe site-ul primăriei, la fel de stingher, a fost postat un anunţ privind o dezbatere publică pe marginea viitorului buget al instituţiei publice. Cum vă aşteptaţi, ţinând cont de istorica lipsă de transparenţă a actualei administraţii publice locale, nici un fel de draft al bugetului local nu a fost ataşat anunuţului de dezbatere publică! Cum s-ar zice: „dezbateţi voi, cetăţenii, bugetul, dacă aveţi cu ce! Aduce-ţi propuneri şi amendamente, dar la ceva ce nu aveţi dreptul să vedeţi, pentru că bugetul nu vă priveşte pe voi, ci doar pe cei ce îl întocmesc!”

Cam aşa înţelege, probabil, iniţiatorul propunerii de HCL, Radu Cristian, să respecte „Guvernarea transparentă, deschisă şi participativă” cu care se mândreşte, pe pagina oficială a primăriei domniei sale. Asta în ciuda faptului că atât bugetul local, cât şi salariile celor peste 400 de angajaţi ai Primăriei Mangalia, sunt plătite de contribuabilii urbei.

Spre aducere aminte, derapaje de acest gen semnala „Ediţia de Sud” şi anii trecuţi: https://editiadesud.ro/?p=40382, https://editiadesud.ro/?p=11561

ANUNT-DEZBATERE-PUBLICA

La data de 10 ianuarie a.c., polițiști din cadrul Poliției municipiului Mangalia au fost sesizați cu privire la dispariția lui ȘABAN EROL, de 34 de ani, din municipiul Mangalia.

Acesta a plecat, în mod voluntar, în urmă cu aproximativ 2 luni, de la domiciliu, la muncă în Germania, iar din data de 19 noiembrie 2021 nu a mai putut fi contactat de către familie.

SEMNALMENTE:
Înălţime 1,70 m, ochi căprui, păr închis la culoare, constituție corpolentă.
ÎMBRĂCĂMINTE

La momentul plecării, acesta purta o geacă de culoare neagră cu roșu, pantaloni de tip blue-jeans și pantofi sport, de culoare albă.

Cetăţenii care pot furniza orice informaţii în legătură cu această persoană sunt rugaţi să contacteze numărul unic pentru apeluri de urgență 112 sau Dispeceratul I.P.J. Constanța, tel. 0241.611.364.

Consiliul Local Tuzla a aprobat, la propunerea edilului Taner Reşit, taxele şi impozitele pentru anul în curs. potrivit edilului comunei, dările pe care le au de achitat, în 2022, locuitorii din Tuzla, sunt aceleaşi ca anul trecut: „Au fost menținute valorile anului anterior, cu luarea în considerare a ratei inflației cum obligă dispozițiile codului fiscal.
Prin actul adoptat au fost menținute și facilitățile fiscale prevăzute de lege, bonificații pentru plata integrală a taxelor și impozitelor în primul trimestru al anului.
Hotărârea Consiliului Local nr. 77/2021 privind stabilirea taxelor și impozitelor locale, precum și a taxelor speciale pe anul 2022, poate fi consultată și pe site-ul primăriei”, spune Taner Reşit, primarul din Tuzla.

După ce a câștigat concursul de manager al Sanatoriului Balnear Mangalia, in vara lui 2020, Bogdan Maganu a fost, brusc, inlocuit la șefia instituției medicale de inginerul navalist Lucian Nichita.

Au urmat luni bune de procese, câștigate de managerul de drept al Sanatoriului. La finele anului trecut, lui Bogdan Maganu i se dadea dreptate de ultimul for legislativ, Inalta Curte de Casație si Justiție.

La solicitarea „Ediția de Sud”, Ministerul Sanatatii ne-a transmis urmatorul comunicar: „Urmare a solicitării dumneavoastră, vă comunicăm că potrivit Ordinului ministrului Sănătății din data de 06.01.2022, domnul Maganu Bogdan a fost numit în funcția de manager al Sanatoriului Balnear de Recuperare Mangalia, pe o perioada de 4 ani”. 

Potrivit legii, Bogdan Maganu isi va primi si toate salariile restante din perioada in care a fost impiedicat sa-si exercite funcția câștigată prin concurs.

Direcția Asistență Socială Mangalia anunță beneficiarii pachetelor alimentare că reînnoirea dosarelor se face anual, prin depunerea documentelor solicitate în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la data modificării acestora, ca urmare a măririi punctului de pensie și a majorării pensiei sociale minime garantate, în conformitate cu programul de sprijinire a unor categorii de persoane care se află în situații de dificultate sau vulnerabilitate economică și socială, susținut de autoritățile locale. Astfel, se vor reînnoi următoarele documente pentru pachetul lunar cu alimente:

– cuponul de pensie sau alte documente justificative ale veniturilor pentru ceilalți membri ai familiei,

– actele de identitate dacă au fost preschimbate sau au survenit modificări ale adresei de domiciliu.

Documentele se vor depune la sediul Direcției Asistență Socială, conform programului:

– luni – Miercuri – 08.00 – 16.00
– joi – 08.00 – 18.00
– vineri – 08.00 – 14.00

sau online, pe adresa de e-mail: social@primaria.mangalia.ro.

Pentru mai multe detalii, cei interesați pot apela numărul de telefon: 0341.140.113.

Astăzi, în cadrul CJSU, a fost votată hotărârea nr. 1. Aceasta prevede constatarea încadrării județului Constanța în limitele de incidență cumulată la 14 zile mai mica sau egală cu 1/1.000 de locuitori.

De asemenea, hotărârea mai prevede constatarea încadrării în limitele de incidență cumulată la 14 zile mai mare de 1/1.000 de locuitori și mai mică sau egală cu 3/1.000 locuitori a U.A.T.-urilor Constanța, Cernavodă, Eforie, Agigea, Corbu, Costinești, Independența, Lumina, Mereni și Seimeni.

Nu în ultimul rând, în hotărâre este prevăzută și constatarea încadrării în limitele de incidență cumulată la 14 zile mai mare de 3/1.000 de locuitori a U.A.T. Poarta Albă.

În vederea aplicării măsurilor specifice, Comitetele Locale pentru Situații de Urgență (CLSU) ale U.A.T.-urilor din județul Constanța vor adopta Hotărâri (în funcție de încadrarea în limitele de incidență cumulată la 14 zile), respectând prevederile Hotărârii de Guvern nr. 34/2022.

Măsurile cuprinse în hotărâre se aplică pe o perioadă de 14 zile, începând cu data de 08.01.2022, ora 00:00, urmând a fi reevaluate la finalul acesteia.

Mai jos regăsiți hotărârea.

COMITETUL JUDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ CONSTANȚA
HOTĂRÂRE

Având în vedere:
– Prevederile Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, actualizată
– Prevederile Legii nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic și biologic, republicată, actualizată
– Prevederile Ordinului Ministerului Sănătății nr. 1309/2020 privind modalitatea de aplicare a măsurilor de prevenire și limitare a îmbolnăvirilor cu SARS-CoV-2, actualizat
– Prevederile Hotărârii de Guvern nr. 34/2022 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 08 ianuarie 2022, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19
– Prevederile H CNSU nr. 1/2022
– Hotărârea Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Constanta nr. 161/09.12.2021
– Adresa Direcției de Sănătate Publică a Județului Constanța nr. R 237/07.01.2022

În conformitate cu prevederile Ordonanței de Urgență nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, cu modificările ulterioare şi H.G. nr. 1491/2004 pentru aprobarea Regulamentului – cadru privind structura organizatorică, atribuțiile, funcționarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situații de urgență

Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Constanța
hotărăşte:

Art. 1 – Se constată încadrarea județului Constanța în limitele de incidență cumulată la 14 zile mai mica sau egală cu 1/1000 de locuitori.

Art. 2 – Se constată încadrarea în limitele de incidență cumulată la 14 zile mai mare de 1/1000 de locuitori și mai mică sau egală cu 3/1000 locuitori a U.A.T.-urilor: Constanta, Cernavodă, Eforie, Agigea, Corbu, Costinești, Independența, Lumina, Mereni, Seimeni.

Art. 3 – Se constată încadrarea în limitele de incidență cumulată la 14 zile mai mare de 3/1000 de locuitori a U.A.T.-ului Poarta Albă.

Art. 4 – Comitetele Locale pentru Situații de Urgență (CLSU) ale U.A.T.-urilor din județul Constanța vor adopta Hotărâri (în funcție de încadrarea în limitele de incidență cumulată la 14 zile prevăzută la art. 1, art. 2 și art. 3 din prezenta hotărâre) pentru dispunerea măsurilor de prevenire a răspândirii infectării cu virusul SARS-CoV-2, respectând prevederile Hotărârii de Guvern nr. 34/2022.

Art. 5 – Măsurile prevăzute la Art. 4 se aplică pe o perioadă de 14 zile, începând cu data de 08.01.2022, ora 00.00, urmând a fi reevaluate la finalul acesteia.

Art. 6 – Primăriile din județul Constanța vor comunica până în data de 10.01.2022, ora 12.00, Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Constanța, la adresa de mail: deconcentrate@prefecturaconstanta.ro, hotărârile adoptate de CLSU pentru dispunerea măsurilor de prevenire a răspândirii infectării cu virusul SARS-CoV-2 pe raza U.A.T.-urilor, cu respectarea prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 34/2022.

Art. 7 – În îndeplinirea art. 4 din prezenta hotărâre, CLSU ale U.A.T.-urilor din județul Constanța vor dispune, prin grija primăriilor, informarea populației și a operatorilor economici privind obligațiile ce le revin în respectarea prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 34/2022 și informarea (în fiecare zi de luni, pentru săptămâna anterioară) Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Constanța, la adresa de mail: vaccinare@prefecturaconstanta.ro, asupra măsurilor dispuse, conform machetei:

MACHETA
Perioada
informării Tipul informării Locația unde a fost diseminată
informația Număr persoane/
Operatori economici
care au primit informarea
Ex: afișe, flyer etc.

Art. 8 – Structurile Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratul Teritorial de Muncă Constanța, Direcția de Sănătate Publică a Județului Constanța, Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Constanța vor intensifica controalele privind respectarea prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 34/2022, cu precădere în mijloacele de transport în comun, în spațiile publice închise, la evenimentele organizate în condițiile prevăzute de Hotărârea de Guvern nr. 34/2022.
Art. 8.1 – Zilnic, până la ora 10.00, se vor transmite Instituției Prefectului – Județul Constanța, la adresa de mail deconcentrate@prefecturaconstanta.ro, raportările privind controalele efectuate în ziua anterioară, conform Anexei nr.1, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 9 – Secretariatul tehnic permanent va comunica prezenta hotărâre membrilor Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Constanța, unităților administrativ-teritoriale din județ și tuturor factorilor interesați.

PREŞEDINTELE COMITETULUI JUDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

PREFECT

SILVIU-IULIAN COȘA

Vicepreședinte CJSU Vicepreședinte CJSU
Consiliul Județean Constanța Inspectoratul pentru Situații de Urgență
”Dobrogea” al județului Constanța
Președinte, Mihai Lupu
Împuternicit Inspector șef, Mihail – Cristian Amarandei

NR. 1 CONSTANŢA 07.01.2022

Poliţiştii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Vama Veche au depistat doi cetățeni român și doi cetățeni turci care au prezentat autorităţilor competente teste negative false pentru detecția infecţiei cu virusul SARS-COV-2, cu scopul de a evita măsura carantinării.

În cursul zilei de 06.01.2022, în Punctul de Trecere a Frontierei Vama Veche, pe sensul de intrare în țară, s-au prezentat doi cetățeni români și doi cetățeni turci, toţi bărbați, cu vârste cuprinse între 34 și 50 de ani, călătorind cu un autoturism. Aceștia au prezentat autorităţilor competente, pentru control, teste PCR cu rezultate negative pentru detecția infecției cu virusul SARS-COV-2.
Existând suspiciuni cu privire la autenticitatea testelor prezentate, la solicitarea reprezentanților Direcției de Sănătate Publică Constanţa, polițiștii de frontieră au efectuat verificări suplimentare, constatând faptul că documentele în cauză nu respecta condițiile de fond, iar datele înscrise în ele nu sunt reale.
În prezent, polițiștii de frontieră constanţeni efectuează verificări față de cele patru persoane, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de uz de fals și fals în înscrisuri sub semnătură privată, urmând ca la finalizarea acestora să fie dispuse măsurile legale care se impun.
Totodată, reprezentanții Direcției de Sănătate Publică Constanţa au dispus carantinarea persoanelor în cauză, pentru o perioada de 14 zile, la adresele declarate de către acestea.

Țifui Ștefania Teodora este o tanara de 20 de ani ce are nevoie de noi. Are nevoie de sange urgent!
Ea a aflat acum 7 ani ca suferă de o boală rara ,,boala Wilson”. I s-a făcut transplant de ficat, si acum este internată la Spitalul Fundeni secția ATI.
Se poate dona sange de oriunde, doar sa specificati pentru cine, si unde este internată.
Avem sansa sa salvam o viata, odata cu începerea unui an nou vă rog să îl începeți făcând o minune pentru aceasta tanara studenta.

Pe 7 ianuarie, Biserica îl prăznuieşte pe Sfântul Prooroc Ioan Botezătorul. Aproximativ două milioane de români poartă numele Sfântului Ioan și își sărbătoresc ziua onomastică astazi, de Soborul Sf. Proroc Ioan Botezătorul și Înaintemergătorul Domnului.

Sfântul Ioan Botezătorul a fost vărul după trup al Mântuitorului, născut în chip minunat din Elisaveta, soţia lui Zaharia, pe când aceştia nu mai sperau că vor avea copii, fiind prea bătrâni. A tresăltat în pântecele mamei sale, atunci când aceasta s-a întâlnit cu Fecioara Maria care-L purta pe Iisus.

A dus o viaţă sfântă şi s-a retras în pustie postind şi rugându-se. Oamenii veneau la el pentru a-i cere sfatul, iar Sfântul Ioan le spunea să se pocăiască, îi îndruma să ducă o viaţă curată şi-i boteza pentru iertarea păcatelor. Nu dădea nimănui să facă mai mult decât poate: vameşilor, care nu erau iubiţi pentru că luau mită şi erau în slujba romanilor, le spunea doar să fie corecţi. Tot aşa, ostaşilor le spunea să se mulţumească cu leafa lor.

Totuşi, nu era indulgent şi şi-a atras duşmănia Irodiadei, soţia lui Irod, pentru că i-a mustrat că trăiau împreună pe când primul soţ al acesteia mai era încă în viaţă. Se ştie că a fost omorât la cererea ei, după ce fiica ei, Salomeea a dansat în faţa lui Irod la ospăţul de ziua lui. Când regele i-a spus fetei că poate să-i ceară orice drept răsplată, aceasta, la sugestia mamei, i-a cerut capul lui Ioan Botezătorul.

Ziua Sfântului Ion Botezătorul reprezintă încheierea oficială a sărbătorilor de iarnă deschise la Sfântul Nicolae, pe 6 decembrie.

Sărbătoarea de Sfântul Ion mai este cunoscută și sub numele de “Sânt-Ion”,“Înaintemergătorul Domnului” sau“Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”. Se știe din tradiția populară că Sfântul Ioan este protectorul pruncilor și se mai ține pentru ca pruncii să se nască sănătoși, fără malformații sau diformi. Totodată, ziua de Sfântul Ion este o zi de bucurie, iar cine nu se veselește în această zi va fi trist tot timpul anului.

Unii oameni serbează ziua de Sfânt Ion pentru ca Dumnezeu să le ferească gospodăriile de foc și animalele de fiarele sălbatice.

În ziua de Sfânt Ion există obiceiul „Iordănitul femeilor”, care este, de fapt, o petrecere a nevestelor. Femeile se adună la o gazdă, unde aduc fiecare alimente și băutură, apoi petrec până dimineața, spunând că se „iordănesc”.

Un alt obicei întâlnit în ziua de Sfântul Ion este „Iordăneala”. Mai mulți tineri care au luat de la preot, în ajunul Sfântului Ion, agheasmă de la Bobotează, merg în dimineața zilei de Sfântul Ion la biserică și, după terminarea slujbei, stropesc fiecare om care iese, apoi îl urează. Oamenii „iordăniți” trebuie să-i răsplătească pe urători cu bani, cu care seara chefuiesc.

Tradiția ne spune că în dimineața zilei de Sfântul Ion fiecare om trebuie să se stropească cu agheasmă nouă, pentru a fi feriți de boli în decursul anului.

Se spune conform tradiției populare că după Sfânt-Ion se botează gerul, adică se înmoaie frigul și începe să se facă mai cald.

De Sfantul Ion, toată lumea trebuie să se veselească.

(rtv.ro)

Boboteaza face parte din suita celor 12 sarbatori crestine importante si este menita sa reaminteasca cele petrecute la apa Iordanului, inainte ca Iisus sa paseasca in viata publica, de aceea Biserica mai numeste Boboteaza si „Aratarea Domnului”, „Dumnezeiasca Aratare” sau „Epifania”, aceasta din urma denumire provenind din limba greaca si inseamnand „aratare”, „descoperire”, „revelare”. De fapt, Boboteaza inseamna innoirea omului crestin.

Dupa mersul cu Ajunul de Craciun, cu uratul de Anul Nou, copiii mergeau cu „Chiralesa” de Boboteaza, dar in unele locuri se mai mergea cu uratul de Sfantul Ioan, fiind vizati doar cei care purtau numele Sfantului.

La Sfantul Ioan se incheie sarbatorile de iarna, iar oamenii isi intra in ritmul normal al lucrurilor. In Rasarit, pana in a doua jumatate a secolului al IV-lea, Nasterea Domnului era cinstita in aceeasi zi cu Botezul, la 6 ianuarie. Boboteaza (6 ianuarie) si Sfantul Ioan (7 ianuarie) aproape ca formeaza una si aceeasi sarbatoare.

Ajunul, adica ziua de 5 ianuarie, este zi de post negru, la fel ca Ajunul Craciunului sau Vinerea Mare dinaintea Pastilor. Tot in Ajunul Bobotezei, preotii merg la casele credinciosilor pentru a le aduce, prin stropirea cu apa sfintita, binecuvantarea Sfintei Treimi.

Credinciosii si preotii considera ca apa de la Boboteaza are o putere deosebita, pentru ca a fost sfintita printr-o indoita chemare a Sfantului Duh, iar sfintirea are loc chiar in ziua in care Mantuitorul s-a botezat in apele Iordanului.

Apa sfintita la biserica in aceasta zi si luata de credinciosi nu se strica niciodata. Prin agheasma se intelege atat apa sfintita, cat si slujba pentru sfintirea ei. Agheasma mare se savarseste numai de Boboteaza, spre deosebire de Sfintirea cea mica a apei, care are loc in biserica in prima zi a fiecarei luni, iar in case, la sfestanie. Totodata, Agheasma mare se poate bea doar timp de opt zile, intre 6 si 14 ianuarie, altfel este necesara aprobarea preotului duhovnic spre a fi folosita.

La Boboteaza se sfintesc toate apele, iar preotul se duce la o apa in care arunca o cruce. Mai multi barbati se arunca in apa ca sa o aduca inapoi, iar cel care va scoate crucea din apa va avea noroc tot anul.

Sarbatoarea Bobotezei este cunoscuta atat in Biserica Ortodoxa, cat si in Biserica Romano-Catolica. Botezul Domnului este amintit inca din secolul al II-lea d.Hr de Sfantul Clement Alexandrinul si in secolul al III-lea de Sfantul Grigorie Taumaturgul.

Incepand cu secolul al IV-lea, cuvantari dedicate acestei sarbatori gasim atat la parintii rasariteni, cat si la cei din Apus. De Biserica apuseana, Boboteaza a fost adoptata in secolul al IV-lea, fiind cunoscuta si ca „Sarbatoarea celor trei magi”. Tot atunci au fost despartite cele doua mari sarbatori: 25 decembrie fiind data stabilita pentru praznuirea Nasterii Domnului, ca in Apus, si 6 ianuarie pentru Boboteaza.

Catolicii celebreaza pe 6 ianuarie Epifania, care simbolizeaza anuntarea nasterii lui Hristos regilor magi, care au venit sa-l vada pe pruncul abia nascut, aducandu-i daruri, aur, smirna si tamaie.

Ortodocsii praznuiesc botezul Mantuitorului in apele Iordanului de catre Sfantul Ioan Botezatorul. Potrivit scrierilor, in aceasta perioada, in pustiul Iordanului isi incepuse activitatea profetica Ioan Botezatorul. Prin invatatura sa, acesta ajunsese sa uimeasca si sa atraga multi oameni. Desi invataturile sale erau inscrise in Legea lui Moise, Ioan Botezatorul venea cu ceva nou: curajul sa le spuna pe fata si sa le reaminteasca permanent oamenilor ca „s-a apropiat imparatia cerurilor”.

Cand Mantuitorul a aparut pe malul Iordanului, Sfantul Ioan Botezatorul, luminat de Duhul Sfant, l-a recunoscut si l-a aratat multimilor. Momentul in care Mantuitorul Iisus Hristos a primit botezul este consemnat de toti cei patru evanghelisti.

Evanghelistul Matei spune ca Iisus a venit din Galileea la raul Iordan, unde boteza Ioan Botezatorul, cerand sa fie si el botezat. Ioan i-a spus: „Eu am trebuinta sa fiu botezat de tine si tu vii la mine”, iar la raspunsul lui Iisus ca asa se cuvine, acesta a fost botezat in cele din urma de catre Ioan.

Boboteaza este o manifestare a celor trei elemente ale Treimii: Fiul este botezat in Iordan de catre Ioan, Sfantul Duh se coboara asupra lui Iisus in chip de porumbel, iar Tatal din cer il declara ca fiind Fiul Sau.

Locul real al Botezului Mantuitorului este in Iordania. Totusi, pe malul israelian al Iordanului a fost amenajat un spatiu unde crestinii imbracati in camasi albe lungi, numite „crijme” intra in rau.

Orice pelerinaj facut in Tara Sfanta are un loc de oprire la raul Iordan, care izvoraste din Muntii Libanului, apoi traverseaza Marea Galileii si dupa un lung si sinuos traseu se varsa in Marea Moarta. Unii preoti ii cufunda de trei ori in apa Iordanului pe credinciosii adulti, repetand intr-un fel botezul. Preotii ortodocsi romani spun ca botezul este unic, de aceea binecuvanteaza pelerinii stropindu-i cu apa din Iordan.

Aceste ritualuri pot fi vazute in tot anul pe durata pelerinajelor, fara legatura cu Boboteaza. Biserica Ortodoxa din Ierusalim sau Patriarhia Ortodoxa Greaca a Ierusalimului nu a adoptat calendarul bisericesc indreptat (calendarul gregorian) si, impreuna cu Patriarhia Rusa, Patriarhia Georgiei, Patriarhia Sarba si Sfantul Munte Athos, precum si cu credinciosii romani din Basarabia, sarbatoresc dupa calendarul neindreptat (calendarul iulian), adica la o diferenta de 13 zile.

In Ajunul Bobotezei, credinciosii ortodocsi se aduna la raul Iordanului, la locul Botezului Domnului. Slujba Aghesmei celei Mari este savarsita de Sanctitatea Sa Teofil al III-lea, patriarhul Ierusalimului si al intregii Palestine, in fruntea unui sobor de arhierei si preoti.

Unii pelerini credinciosi spun ca in timpul slujbei de Boboteaza, pentru cateva clipe, apele Iordanului curg in sens invers. Desi afara este destul de frig in ianuarie, multi dintre credinciosi intra in raul Iordan in camasile albe lungi, pe care apoi le pastreaza cu grija pentru a fi imbracati cu ele in ziua inmormantarii. Inainte de a pleca de langa rau, pelerinii iau aminire o sticla cu apa din Iordan, rugandu-se sa le fie tamaduite suferintele.

Dupa Boboteaza, este cinstit Sfantul Ioan, numit si „Inaintemergatorul”, pentru ca a anuntat venirea lui Hristos. Parintii lui, preotul Zaharia si Elisabeta, erau rude cu parintii Fecioarei Maria, Ioachim si Ana. In timp ce Zaharia slujea la templu in Ierusalim, i-a vestit Arhanghelul Gavriil ca Elisabeta va naste un fiu la batranete si se va chema Ioan. Pentru ca Zaharia s-a indoit de aceasta veste, a ramas mut pana ce Elisabeta a nascut.

Sfantul Ioan Botezatorul a inceput sa predice in al 15-lea an al domniei Cezarului Tiberiu, pe cand Pontiu Pilat era procuratorul Iudeii. El a avut menirea de a pregati poporul pentru primirea lui Mesia, de a-l descoperi pe acesta si a-l face cunoscut lui Israel. Mesajul principal pe care el il transmitea era: „Pocaiti-va, ca s-a apropiat imparatia cerurilor!”.

Ioan l-a mustrat pe Irod Antipa, fiul regelui Iudeei Irod cel Mare, pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era sotia fratelui sau. In ura ei, Irodiada a sfatuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase si placuse oaspetilor si indeosebi lui Irod, la un ospat de ziua lui, sa ceara de la acesta capul lui Ioan Botezatorul ca rasplata. Sarbatorile inchinate Sfantului Ioan Botezatorul mai includ zamislirea (23 septembrie), nasterea (24 iunie) si taierea capului (29 august).

TRADITII, OBICEIURI SI SUPERSTITII DE BOBOTEAZA

Sarbatoarea Botezului Domnului cuprinde, pe langa sfintirea apei, o serie de obiceiuri populare, printre care spectaculoasa intrecere inot a barbatilor pentru a scoate din apa o cruce aruncata de preot si cel practicat de fete, care pun busuioc sub perna pentru a-si visa alesul.

Botezul Domnului sau Boboteaza din 6 ianuarie, alaturi de ziua Sfantului Prooroc Ioan Botezatorul si Inaintemergatorul Domnului, praznuita in 7 ianuarie, marcheaza sfarsitul sarbatorilor de iarna si, totodata, al celor dedicate nasterii lui Iisus Hristos. Boboteaza este una dintre cele mai importante sarbatori, atat pentru crestinii ortodocsi, cat si pentru cei catolici.

La romani, ziua de Boboteaza cuprinde motive specifice sarbatorilor de Craciun. Astfel, in unele zone se colinda, se fac si se prind farmecele si descantecele, se afla ursitul, se fac prorociri despre noul an.

La Boboteaza se sfintesc toate apele, iar preotul se duce la o apa unde va arunca o cruce. Mai multi barbati se arunca in apa ca sa o aduca inapoi, iar cel care reuseste sa ajunga primul la ea primeste binecuvantarea preotului si se considera ca va avea noroc tot anul.

In vechime, cel care gasea primul crucea si o aducea la mal primea si daruri de la domnitorul tarii si era tinut la mare cinste de catre ceilalti.

Iordanitul femeilor este un alt obicei. In trecut, in satele din nordul tarii, femeile se adunau in grupuri mari acasa la cineva si duceau alimente si bautura. Dupa ce serveau masa, ele cantau si jucau toata noaptea. Dimineata ieseau pe strada si luau pe sus barbatii care apareau intamplator pe drum, ii luau cu forta la rau, amenintandu-i cu aruncatul in apa. In unele regiuni avea loc integrarea tinerelor neveste in comunitatea femeilor casatorite prin udarea cu apa din fantana sau dintr-un rau.

Se spune ca, in noaptea de Boboteaza, tinerele fete isi viseaza ursitul. Ele isi leaga pe inelar un fir rosu de matase si o ramurica de busuioc, pe care o pun sub perna.

Fetele care cad pe gheata in ziua de Boboteaza pot fi sigure ca se vor marita in acel an, spune traditia populara.

De asemenea, potrivit traditiei, in ajunul Bobotezei, in casele romanilor se pregateste o masa asemanatoare cu cea din Ajunul Craciunului. Astfel, sub fata de masa se pune fan sau otava, iar pe fiecare colt al acesteia se pune cate un bulgare de sare. Apoi, pe masa se asaza 12 feluri de mancare: coliva, bob fiert, fiertura de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, bors de „burechiuse” sau „urechiusele babei” (fasole alba cu coltunasi umpluti cu ciuperci), bors de peste, peste prajit, placinte de post umplute cu tocatura de varza acra, placinte cu mac. Nimeni nu se atinge de bucate pana nu soseste preotul cu Iordanul sau Chiralesa, pentru a sfinti masa.

„Chiralesa” provine din neo-greaca si inseamna „Doamne, miluieste!”. Exista credinta ca, strigand „Chiralesa”, oamenii capata putere, toate relele fug si anul va fi curat pana la Sfantul Andrei (30 noiembrie).

Dupa sfintirea alimentelor, o parte din mancare se da animalelor din gospodarie, pentru a fi fertile si protejate de boli. Se crede ca, daca in dimineata Ajunului de Boboteaza, pomii sunt incarcati cu promoroaca, acestia vor avea rod bogat.

De asemenea, se crede ca animalele din grajd vorbesc la miezul noptii dinspre ziua de Boboteaza despre locurile unde sunt ascunse comorile.

Traditia mai spune ca la Boboteaza nu se spala rufe. In aceasta zi sunt interzise certurile in casa si nu se da nimic cu imprumut.

De Sfantul Ioan Botezatorul (7 ianuarie) exista un alt obicei, numit „Udatul Ionilor”, intalnit mai ales in Transilvania si Bucovina.

In Bucovina, la portile tuturor care au acest nume se pune un brad impodobit, iar acestia dau o petrecere cu lautari. Mai mult, in Transilvania cei care au acest nume sunt purtati cu mare alai prin sat pana la rau, unde sunt botezati sau purificati.

Catolicii celebreaza pe 6 ianuarie Epifania, care simbolizeaza anuntarea nasterii lui Hristos regilor magi, care au venit sa-l vada pe pruncul abia nascut, aducandu-i daruri, aur, smirna si tamaie.

In Franta, cu aceasta ocazie se serveste un fel de placinta numita „la galette des rois”, care pe vremuri era impartita in tot atatea felii cati comeseni erau, plus una. Felia suplimentara, denumita „a Bunului Dumnezeu” sau „a Fecioarei”, era oferita primului sarac care aparea in fata familiei.

Un obicei actual consta in ascunderea unei figurine, reprezentand un rege mag, in interiorul placintei, iar cel dintre meseni care va descoperi figurina in portia sa va fi regele zilei.

In Belgia si in Olanda exista, de asemenea, traditia prepararii unui desert cu crema de migdale, similar celui pregatit in Franta. Cel mai tanar dintre membrii familiei se ascunde sub masa pentru a alege feliile pentru fiecare, iar cel desemnat regele zilei isi alege o regina. In timpul acestei zile, copiii strabat strazile intonand cantecul stelei si intra in case pentru a primi mandarine si bomboane, traditie pe cale de disparitie in Belgia, dar pastrata inca in regiunile de provincie flamande.

In Spania sau in unele regiuni din Italia, copiii asteapta cadouri de la regii magi pe 6 ianuarie, zi dedicata petrecerii.

(protv.ro)

846  persoane au ajuns la Unitatea Primiri Urgențe din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență “Sf. Apostol Andrei” Constanța, de vineri, 31.12.2021, ora 08.00 și până astăzi, 03.01.2022, ora 08.00. După efectuarea investigațiilor necesare, 223 pacienți au fost spitalizați. Secțiile cu cele mai multe internări sunt: Pediatrie (64), Obstetrică-Ginecologie 1 (32) și Cardiologie (19). 

 In primele 24 de ore ale intervalului menționat, mai exact din data de 31.12.2021, ora  08.00 până pe 01.01.2022, ora 08.00,  la Unitatea Primiri Urgențe au fost înregistrati 239 pacienți dintre care, 53 au fost internați. In prima zi a anului 2022 au avut nevoie de investigații și îngrijiri medicale alți 312 pacienți. 81 dintre aceștia au fost spitalizați. Și ieri activitatea din UPU a fost intensă. 295 de persoane au fost preluate și investigate de către personalul medical. 79 dintre acestea au rămas internate. Printre pacienții preluați în această perioadă sunt și doi minori cu vârste cuprinse între 3 și 4 ani, care prezentau arsuri din cauza petardelor și care au fost internați pentru îngrijiri de specialitate. 

Primul copil născut în anul 2022 la Spitalul Clinic Județean de Urgență “Sf. Apostol Andrei” Constanța este o fetiță (03.24 a.m).  In prima zi a noului an, în maternitatea SCJU Constanța, s-au născut 7 bebeluși (4 fete si 3 baieti). Le urăm micuților bun venit pe lume iar pacienților noștri le dorim multă sănătate, răbdare în lupta cu Covid-19, îi sfătuim să se vaccineze și îi asigurăm de faptul că, în permanență, căutăm cele mai bune soluții și depunem toate eforturile pentru a le oferi îngrijiri medicale cât mai eficiente și performante. 

Astăzi, în jurul orei 9.00, polițiștii din cadrul Postului de Poliție Transporturi Feroviare Mangalia au fost sesizați, prin apel 112, cu privire la faptul că, în apropiere de halta Pescăruș, se află o persoană lovită de tren.

Deplasați la fața locului, polițiștii au constatat că cele sesizate se confirmă. Ulterior, a fost stabilită identitatea persoanei, fiind vorba despre un bărbat, de 44 de ani, din comuna 23 August.

Acesta figura ca persoană plecată în mod voluntar de la domiciliu, din data de 2 ianuarie 2022, ora 18.30.

Din cercetări a reieșit faptul că, în cursul zilei de ieri, în jurul orei 20.00, trenul care circula pe ruta Mangalia-Constanța l-ar fi accidentat pe bărbatul în cauză.

Bărbatul a fost declarat decedat de cadrele medicale.

În cauză a fost întocmit un dosar de cercetare penală.

Poliţiştii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Vama Veche au descoperit patru cetățeni turci, bărbaţi cu vârste cuprinse între 24 şi 40 de ani, care au prezentat la controlul de frontieră documente de călătorie emise de Ucraina şi Republica Moldova, false.

În data de 29.12.2021, în jurul orei 11.30, la Punctul de Trecere a Frontierei Vama Veche, judeţul Constanţa, poliţiştii de frontieră au efectuat, pe sensul de intrare în ţară, controlul specific asupra unui microbuz, înmatriculat în Republica Moldova, condus de un cetațean moldovean, în vârstă de 24 ani, însoţit de un şofer de rezervă, cetăţean ucrainean. În microbuz călăroreau ca pasageri patru cetăţeni străini, care s-au legitimat la intrarea in ţară cu pasapoarte care aveau însemnele autorităţilor din R. Moldova si Ucraina.
În urma verificării autenticităţii documentelor, polițiștii de frontieră au constatat faptul că paşapoartele prezentate pentru controlul de frontieră de către cei patru pasageri nu îndeplinesc condițiile de formă și de fond specifice unor documente autentice, acestea fiind false.
În cadrul verificărilor, cei patru bărbaţi au declarat poliţiştilor de frontieră că sunt cetăţeni din Turcia, cu vârste cuprinse între 24 şi 40 de ani.
În cauză, poliţiştii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de trecere ilegală a frontierei de stat, fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals, la finalizarea cercetărilor urmând a fi dispuse măsurile legale care se impun.
Cei patru cetăţeni turci si cei doi şoferi au fost preluaţi către autoritățile de frontieră bulgare, în baza Acordului de readmisie între România și Republica Bulgaria în vederea continuării cercetărilor.

Astăzi, în jurul orei 13.00, polițiștii rutieri au fost sesizați cu privire la producerea unui accident rutier pe DN 39, între localitățile Eforie Nord și Eforie Sud.

Deplasați la fața locului, polițiștii au constatat faptul că impactul s-a produs între un autoturism, condus de un bărbat, de 39 de ani, și o autoutilitară, condusă de un bărbat, de 52 de ani, care circulau din sensuri opuse.

În urma impactului, autoturismul a fost proiectat într-un stâlp de iluminat public.

Din primele cercetări a reieșit că șoferul de 39 de ani se afla sub influența băuturilor alcoolice, rezultatul cu aparatul etilotest fiind de 0,84 mg/l alcool pur în aerul expirat, bărbatul fiind condus la spital pentru prelevarea de mostre biologice în vederea stabilirii alcoolemiei în sânge.

În urma accidentului a rezultat vătămarea corporală ușoară a celui de-al doilea conducător auto, precum și a unui pasager din primul autoturism.

În cauză a fost întocmit un dosar de cercetare penală.

În urma cercetărilor s-a stabilit faptul că, la momentul producerii accidentului, șoferul de 39 de ani se afla sub influența substanțelor psihoactive.

Acesta a fost testat cu aparatul drug-test, rezultatul fiind pozitiv pentru amfetamină.