Controversatele şi criticatele acţiuni de demolare a garajelor continuă chiar dacă ne aflăm în pragul Sfintelor Sărbători de iarnă, astfel că, la Mangalia, nu există spiritul Crăciunului, ci spiritul glacial, caracteristic lui Grinch, personajul neprietenos pus doar pe fapte rele. În week-end-ul ce tocmai a trecut, au fost demolate garajele din spatele magazinului Lidl, locul arătând, în prezent, ca după bombardament. Pe lângă ruine, decorează „minunat” strada gropile adânci pline cu apa strânsă după ploaie.

Întrebaţi în legătură cu anunţatele parcuri şi locuri de parcare care, deocamdată, se lasă aşteptate, reprezentanţii Primăriei Mangalia au făcut următoarele precizări: „Demolăm pentru că primarul riscă să primească amenzi de la Curtea de Conturi, deoarece menţine construcţii neautorizate.  Pe Bulevardul Callatis şi strada Muncitorului vom amenaja două spaţii de recreere”.

Mai trebuie spus faptul că paralel cu garajele, autorităţile publice locale continuă să pună la pământ şi magazinele mici şi chioşcurile, lăsându-i pe micii întreprinzători în colaps, în plină iarnă, când activitatea comercială este amorţită. Aşa se face că au fost rase florării, magazine de haine şi alimentare şi cine ştie cui o să-i mai vină rândul în perioada următoare? Poate, la un moment dat, şi blocurile vor fi declarate construcţii ilegale, aşa că, de ce să nu fie demolate?!

Joi, 6 decembrie, în cadrul şedinţei Consiliului Local Mangalia consilierul ALDE, Nicolae Moroianu a declarat că pentru amenajarea a două parcuri, unul cu o suprafaţă de 200 mp, celălalt de 100 mp, se cheltuiesc 250 euro pentru fiecare metru pătrat! „Este o sumă mare, ca pentru o construcţie la roşu sau pentru o şcoală! Ce pui într-un parc? Câteva coşuri de gunoi, un gazon şi cam atât. Costurile sunt peste orice limită! În plus, firma angajată de Primărie a fost plătită cu 4000 de euro  pentru fiecare proiect care, de fapt, sunt identice!”, a declarat Nicolae Moroianu.

Prin urmare, viitorul nu sună grozav pentru Mangalia, care va petrece sărbători triste, cenuşii şi cu incertitudinea zilei de mâine.

Centrul pentru Tineret “Ion Creangă” din Tuzla a găzuit, recent, două evenimente culturale majore. Este vorba despre Gala Voluntariatului, ediția 2018, organizată chiar de Ziua Voluntarilor, pe 5 decembrie. Organizatorii evenimentului ne-au declarat că toți cei care, pe parcursul acestui an, s-au făcu remarcați în diferite domenii de activitate pe partea de voluntariat, au fost răsplătiți, în cadrul Galei, cu diplome de excelență: „Ne-am dorit ca, astfel, să arătăm tuturor persoanelor care și-au oferit din timpul lor, din știința lor sau au dăruit din propriile bunuri, pentru a veni în sprijinul semenilor lor mai puțin norocoși, sau care s-au făcut remarcate în cadrul activităților desfășurate la nivel comunitar, un pic din recunoștința noastră. Și pe această cale țin să le mulțumesc zecilor de persoane care se implică, zi de zi, în viața socio-culturală a comunei noastre, și care, prin activitatea lor dezinteresată, mențin vie ideea de voluntariat”, a declarat, pentru „Ediția de Sud” primarul comunei Tuzla, Taner Reșit.

La ediția de anul acesta al Galei, au fost nominalizați medici, preoți, psihologi, profesori, agenți comerciali și, nu în ultimul rând, echipa Centrului pentru Tineret, formată din copii și tineri voluntari.

Un alt eveniment organizat la Tuzla, în preajma sărbătorilor de iarnă, a fost “Magie și Sărbătoare de Sf. Nicolae”. Manifestarea a avut loc tot la Centrul pentru Tineret „Ion Creangă”. “Evenimentul este la cea de a doua ediție și a ținut mai bine de trei ore. Public din Tuzla, Constanța, Eforie și Mangalia a fost prezent, alături de artiștii invitați – Mihai Trăistariu și Vlad Codreanu – la un super show, ținut cu sala plină”, ne-a spus coordonatorul Centrului pentru Tineret „Ion Creangă” din Tuzla, Maria Damian Pascal.

Poliţiştii constănțeni din cadrul Serviciului Investigații Criminale au depistat un bărbat care era urmărit internaţional pentru săvârșirea unei infracțiuni de răpire de copii în circumstanțe agravante, faptă comisă în Suedia.

La data de 7 decembrie a.c., poliţiştii din cadrul Serviciului Investigații Criminale al I..P.J. Constanța au depistat un bărbat, în vârstă de 45 de ani, cetățean turc, pe numele căruia exista un mandat european de arestare, emis de autorităţile suedeze.

Cel în cauză a fost dat în urmărire internaţională pentru comiterea unei infracțiuni de răpire de copii în circumstanțe agravante, faptă comisă în Suedia. Bărbatul a părăsit statul suedez cu cei doi copii ai săi, în vărstă de 5, respectiv 8 ani, fără consimțământul mamei acestora.

Pentru depistarea acestuia, poliţiştii au beneficiat de date şi informaţii suplimentare obţinute prin intermediul Biroului SIRENE din cadrul Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională – Inspectoratul General al Poliţiei Române.

Curtea de Apel Constanța a emis mandat de arestare provizorie pentru o perioadă de 30 de zile, bărbatul fiind introdus în C.R.A.P. al I.P.J. Constanța, în vederea extrădării către autoritățile suedeze, conform procedurilor legale în astfel de cazuri, care privesc cooperarea judiciară internațională.

de Emil-Corneliu Ninu

Înființată de către Organizația Națiunilor Unite, în 1985, Ziua Internațională a Voluntarilor (International Volunteer Day – IVD), sărbătorită, în fiecare an, pe 5 decembrie,  a instituit un cadru oficial de recunoaștere a eforturilor unor persoane și organizații, dornice să-și ajute semenii, punându-și, totodată, în valoare competențele profesionale, vocaționale,  dăruirea, iubirea pentru cei neajutorați, altruismul.

„GALA VOLUNTARILOR”, derulată, și anul acesta la Pavilionul Expozițional din Mamaia, a scos în evidență rezultatele unui an plin de proiecte, care de care mai atractive, aparținând celor 24 de ONG-uri, ce au cuprins mii de persoane. Dintre aceștia, circa 300 de constănțeni și oaspeți depeste hotare au fost răspătiți cu diplome și trofee, încununare a unor eforturi pe măsură.

După intonarea Imnului Național „Deșteaptă-te, române!”, înmânarea diplomelor  și a trofeelor, pe numeroasele sale secțiuni, a  alternat cu un program artistic variat (dansuri, cântece), după care bufetul bine asortat a pus la dispoziția fericiților actanți numeroase preparate culinare și băuturi răcoritoare.

Așa cum s-a putut observa de către participanții la această festivitate de miercuri, orele 17,00, în uriașa sală a pavilionului, mulți dintre voluntarii remarcați au fost din Mangalia, actul lor devenind tradițional, de acum, căci, în ultimii ani, numărul și varietatea programelor a crescut, antrenând noi și noi parteneri în actele de caritate.

Subfiliala Mangalia a Asociației Naționale CULTUL EROILOR „Regina Maria” a fost la înălțime, ca de obicei. Astfel, se cuvine a-i menționa pe câțiva dintre cei care și-au răpit din timpul lor pentru a menține vie flacăra recunoștinței și a glorificării faptelor celor care s-au jertfit, de-a lungul istoriei noastre, pentru împlinirea unor idealuri dragi nouă, culminând, anul acesta cu sărbătorirea CENTENARULUI MARII UNIRI.

Au fost premiați atât membri și simpatizanți ai asociației (Ninu George, Emilia Dabu, Niculae Găgeanu, Șerban George, Badea Maria-Mădălina, Bălăceanu Sînziana), cât și instituții școlare (Liceul Tehnologic „Ion Bănescu” Mangalia, Școala Gimnazială „Gala Galaction”) sau personalități ale mass-mediei (excelenta prezentatoare Duliu-Bajdechi Steliana, de la „Radio Constanța”).

În calitate de coordonator de voluntari, cu regetul de a nu-i fi putut nominaliza pe toți membrii Subfilialei, îmi revine plăcuta sarcină de a-i felicita și de a le ura, pe mai departe, aceeași energie și dăruire în ale VOLUNTARIATULUI!

de Emil-Corneliu Ninu

1. Primele orfelinate în România, în urma Marelui Război de Întregire a Neamului

Cunoscută ca „Mamă a Răniților”, Regina Maria a fost o prezență vie nu numai în spitalele pline de răniții veniți de pe câmpurile de luptă, dar și după încheierea „Marelui Război pentru Întregirea Neamului”.

Implicarea sa în luarea unor decizii cu uriaș impact politic, social și cultural, s-a concretizat, printre altele, în „Societatea pentru Îngrijirea Mormintelor” (1919) și în urgentarea înființării de orfelinate, în întreaga țară. (Grija pentru soarta orfanilor s-a evidențiat și mai târziu, în mod permanent, prin vizitele făcute în aceste instituții, una dintre ele desfășurându-se chiar în județul Constanța. Astfel,  pe 28 septembrie 1928, însăși M.S. Regina Maria s-a deplasat la orfelinatul din Anadalchioi, astăzi cartier situat în partea de nord a Constanței.)

Un sprijin deosebit  l-a primit din partea prietenei sale, OLGA M. STURDZA (n. 27.09.1884, Popești, jud. Iași-m. 10.07.1971, Varengeville-sur-Mer, Franța).

Aceasta era fiica principelui Alexandru Mavrocordat și a Luciei Cantacuzino-Pașcanu, așadar de veche stirpe domnească, statut triplat și de mariajul său cu  nepotul domnitorului Mihail Sturdza, nimeni altul decât întemeietorul primei Academii (1835-1847), la Iași, căruia-i va purta și numele.

Sculptoriță, cu studii în Berlin, Dresda și Paris, ucenică a celebrului Rodin, contactat și de Brâncuși, era, prin fire și educație artistică o umanistă desăvârșită. Dintre lucrările sale, celebră este „Unirea Principatelor”, simbolizate prin cele patru surori, provinciile istorice, revenite la Patria mamă, în 1918. Monumentul, donat municipalității ieșene în 1924, a fost  plasat în fața Bibliotecii „M. Eminescu”, în 1927, în locul statuii de astăzi a poetului național, până în 1947, când a fost distrus și refăcut, în 1999, găsindu-și locul în fața „Facultății de Medicină” din Iași.

Dispunând de o urișă avere și întrezărind viitorul sumbru al consecințelor unui uriaș război asupra populației (360.728 copii orfani de război), la 16 septembrie 1916, în toiul evenimentelor defavorabile României, așa cum au fost dramaticele înfrângeri din Dobrogea (Turtucaia, Silistra, Dobrici), soldate cu zeci de mii de morți, dispăruți și răniți, în fruntea unui  inimos comitet de doamne, întemeiază, în fosta școală de menaj „Principesa Maria”, primul orfelinat din țară pentru orfanii de război, „Regina Maria”, urmat, după numai câteva luni, de altele, la Piatra-Neamț și Roman.

Așa se face că acest „comitet de doamne” reușește, în anul următor, pe 30 decembrie 1917, să se constituie, legal, ca personalitate juridică, în           „Societatea OCROTIREA ORFANILOR DE RĂZBOI”, al cărei președinte, până în 1934, a fost chiar Olga M. Sturdza.

Dacă scopul urmărit era chiar „ocrotirea orfanilor de război, fără deosebire de naționalitate, avându-se în vedere, mai întâi, orfanii de ambii părinți”, precizările ulterioare scot în evidență grija pentru urmașii celor căzuți fie pe câmpul de luptă, fie datorită bolilor și privațiunilor cauzate de o astfel de mare conflagrație: „Societatea acordă ocrotire tuturor orfanilor, fără deosebire de religie, fie că sunt ei legitimi, legitimați, recunoscuți sau naturali, ocrotirea încetând înainte de majorat, atunci când orfanul asistat este adoptat, când își regăsește părinții prin întoarcerea sau eliberarea lor, când se căsărorește sau când se constată că orfanul este în stare să-și câștige existența, dobândind pregătirea necesară într-o meserie sau profesiune pe care o poate exercita”. (M. Iliev, citatul său extras din broșura „Pentru neam și țară”, f.a., 158).

În excelentul studiu al acestuia, „SOCIETATEA ,<<OCROTIREA ORFANILOR DE RĂZBOI>>. COMITETUL REGIONAL CHIȘINĂU (1918-1924)”,  dedicat orfelinatelor de război, Mihail Iliev vine cu o mulțime de informații despre pierderile suferite de armata și populația română:

„Primul Război Mondial a cauzat României pierderi umane și materiale considerabile. La sfârșitul campaniei militare din anul 1916, țara a pierdut 500 000 de oameni, dintre care 100 000 de morți, 150 000 de răniți și 250 000 de ostași luații prizonieri. Din cauza tifosului exantematic, alte 300 000 de persoane și-au pierdut viața („Istoria românilor”, 2003, 435). Numai în bătălia de la Mărăști (11/24 iul. – 19 iul./1 aug. 1917) au căzut 1469 de militari români, 3052 de soldați fiind răniți („Istoria românilor”, 2003, 442). În timpul luptelor de la Mărășești (24 iul./5 aug. – 6/19 aug. 1917), 27.410 de militari și-au jertfit viața pentru apărarea României („Istoria românilor”, 2003, 446).”     (Lucr. citată, pag. 183)

Interesante sunt, însă, informațiile despre răspândirea în teritoriu și organizarea unor astfel de instituții, orfelinatele, aflate sub patronajul direct al Reginei Maria.

Împărțirea lor în nouă regionale a fost forma de organizare ce viza impunerea principiului autodetrminării, prima fiind, firesc, cea de la Iași, în 1917. Ulterior, după pacea de la București,  la 5 iunie 1918, a luat ființă regionala a doua, conducerea ei fiind în capitala țării, și cuprindea 16 județe din Muntenia și Dobrogea. Cea de-a treia, cu sediul la Craiova, grupa 5 județe, a patra era Chișinăul (25 iunie 1918), iar a cincea, Cernăuțiul (4 februarie 1919), urmată, la sfârșitul aceluiași an (13 decembrie 1919), de a șasea regională, cu sediul la Sibiu, incluzând județele din sudul Transilvaniei. A opta și a noua regională se vor înființa, pe 15 aprilie 1920 și 8 noiembrie, la Timișoara și, respectiv,  Cluj.

Trebuie precizat faptul că, tot în 1920, la 12 februarie, regionala București s-a scindat în două, formând regionala a șaptea, cu sediul la Constanța, corespunzând celor patru județe constănțene și Cadrilaterului.

După cum se poate observa din harta alăturată, numele orfelinatelor din întreaga țară erau patronime ale unor personalități române remarcabile, fie ei reprezentanți ai Curții Regale (Regina Maria, Regele Ferdinand, Principele Mihai, Principesa Elisabeta, Carol și Elena) sau soții de voievozi (Despina Doamna), fie religioase (Sf. Ecaterina, Nifon, Mitropolitul Miron Cristea, Orfelinatul Catolic „Sf. Andrei”, Orfelinatul Israelit). Desigur, numele de  Eroi ai neamului sunt cele mai numeroase (Mihai Viteazul, Tudor Vladimirescu, Cuza-Vodă, Ecaterina Teodoroiu, Eroul Necunoscut, Gl Dragalina, Gl Stan Poetaș, Gl Râșcanu, Gl Praporgescu, Gl Al. Brezoiu, Col. Băltărețu, Gl Mavrocordat, Eroii Prahovei, Lt Răduțu, Grănicerul Mușat), oameni de vază ai culturii, precum politicieni, scriitori, istorici, doctori (Gr. Alexandrescu, M. Kogălniceanu, V. Alecsandri, Andrei Mureșanu, N. Gane, N. Iorga, Iuliu Maniu, Dr. Bruckner, N. Ghica). Alte nume se referă la persoane remarcate prin actele lor politice sau de caritate, așa cum este Olga M. Sturdza (al cărei nume îl poartă chiar mai multe orfelinate din județele Iași, Fălticeni, Constanța), Maria Nicolau, Iulia Antonescu, sau  la toponime ori locuitori zonali (Dragoslavele, Orfelinatul Moților).

În afara celor 95 de orfelinate (unul fiind de reeducare, în dealul Copoului-Iași), existente în 1924, funcționau 3 sanatorii și 4 spitale (specializate pe afecțiuni oftalmologice, TBC osos sau pulmonar, cum a fost preventoriul Șanțuri, de lângă Brașov. Aici, găsiseră adăpost cei „10.316 de orfani (5.934 de băieți, 3.017 fete, iar alți 1.365 erau întreținuți în diferite școli”. (M. Iliev, lucr. citată, cf. „Pentru neam și țară”, f.a., 165)

Organizarea acestora consta într-un consiliu central, un președinte general, nouă comitete regionale, precum și 73 de comitete ale filialelor.

După cum arăta jurnalista Mariana Iancu, într-un interesan articol, „Ce soartă au avut orfanii de război”, apărut în ziarul „Ziua de Cosntanța” (23 octombrie 2016), măsurile luate de statul român, „pentru ajutorarea victimelor Primului Război Mondial, în 14 septembrie 1919 a fost emis Decretul-Lege nr. 4017 privitor la pensiile celor care au luat parte la „Războiul pentru întregirea neamului“, care stabilea cine sunt beneficiarii, care este cuantumul pensiilor şi ajutoarelor lor şi care sunt formalităţile de îndeplinit pentru a putea beneficia de ele.    Conform legii pentru înfiinţarea Oficiului Naţional al Invalizilor, Orfanilor şi Văduvelor de Război din 2 septembrie 1920, promulgată prin Decretul nr. 3529 din 24 august 1920 şi a Regulamentului de aplicare, au fost deschise în fiecare judeţ oficii judeţene ale invalizilor, orfanilor şi văduvelor de război. Pentru a asigura veniturile necesare îndeplinirii îndatoririlor reglemetate prin lege s-a constituit un „Fond de asistenţă I.O.V”, alimentat din taxele de timbru de asistenţă, înfiinţat prin art. 39 al Legii pentru organizarea ministerului muncii şi ocrotirilor sociale, din subvenţii anuale stabilite de Consiliul de miniştri şi din donaţii.      Oficiile judeţene I.O.V.R. aveau atribuţii de a culege date referitoare la situaţia invalizilor, orfanilor şi văduvelor de război din judeţ, de a comunica datele către Oficiul naţional, de a primi cererile şi reclamaţiile invalizilor, orfanilor şi văduvelor de război, de a le apăra interesele şi drepturile.    Conform art. 3 al legii din 1920, „se pot considere ca invalizi, orfani şi văduve de rozboi, intrând în protecţia Oficiului Naţional, toate persoanele care au devenit invalizi, orfani sau văduve, din cauza evenimentelor de război, sau în legătură cu războiul“.

Dar dificultățile de tot felul, mai ales de ordin financiar, nu lipseau, ceea ce a determinat-o pe o militantă foarte activă, președinta regionalei București, prințesa Alexandrina Cantacuzino,    s-o critice dur, pe Olga M. Sturdza, imputându-i „proasta gestionare a resurselor Societății și favoritismul”. (M. Iliev, idem, citând una din sursele bibliografice parcurse, „Discursul”, 1922)

Nu se poate să nu revenim asupra finalității acestui necesar și uriaș demers național, așa cum reiese ea dintr-un raport al consiliului central, precizând, totodată, faptul că cei mai dotați copii erau îndrumați spre școlile superioare:

„… În instrucțiunea practică a băieților, predomină cultura pământului și meseriile; în instrucțiunea practică a fetelor, o parte principală o ocupă menajul și îndeletnicirile casnice, utile vieții de familie.”  (M. Iliev, ibidem)

Odată cu înaintarea în vârstă, la majorat, tinerii erau ajutați să se integreze în societate. Așa se face că, în 1934, după 18 ani de la înființarea primului orfelinat, imobilele Societății „Ocrotirea Orfanilor de Război ”sunt transferate către Epitropia Institutelor Școlare „Gheorghe Mârzescu”, asociația autodizolvându-se.

2. Un orfelinat „Olga M. Sturdza”, la Mangalia

Preocuparea statului pentru soarta copiilor orfani de război a luat forme instituționalizate, după cum am arătat în partea de început a acestui material, fiind concrtizată prin constituirea legală, în 30 decembrie 1917, a „Societății OCROTIREA ORFANILOR DE RĂZBOI”, datorită eforturilor celor două doamne, Regina Maria și Olga M. Sturdza. Dacă prima era numită, la vremea respectivă „Mama răniților”, am putea spune că cea de-a două  ar putea fi și ea supranumită „Mama orfanilor de război”.

Iată că și în județul Constanța, primarul acestei reședințe de județ,  Grigore M. Grigoriu a răspândit o „Publicațiune”, tipărită pe 16 februarie 1919, cu  următorul conținut, care stipula clar preocuparea pentru primirea și îngrijirea copiilor rămași fără părinți, în cadrul așezămintelor înființate ad-hoc:

„Toate persoanele cari au în îngrijirea lor copii orfani de pe urma şi din cauza războiului sunt invitaţi a se prezenta cu copiii la orfelinatul respectiv, la d-nul dr. Bârzănescu, preşedintele orfelinatului, care este instalat în imobilul din strada Ştefan cel Mare, nr. 98, lăsând copiii în îngrijirea acelui orfelinat“. (A se vedea art. „Ce soartă au avut orfanii din Primul Război Mondial”, semnat de Mariana Iancu, în ziarul „Constanța”, 23 iulie 2016.)

Aurelia Lăpușan, într-un studiu intitulat „Vin americanii? Au fost aici mereu”, apărut în „Ziua de Constanța, (13 iunie 2017), face unele precizări în legătură cu membrele Comitetului „Societății Ocrotirea Orfanilor de război”, acesta fiind compus din nume cunoscute în protipendada acelor vremuri: Sally Weisbuch-președintă, și, ca membre, Hermina Gheorghiu, Maria Aldea, Bertha Companeitz, Eugenia Dragon, Ema Iamandi, Sofia Edelstein, cărora li s-au adăugat L. Lascaridi, G. Dimitriu și N. Rigani. Ele au desfășurat o amplă activitate cu cei 110 de copii, câți se aflau, inițial, în august 1919, în Orfelinatul „Grănicerul Mușat” din Anadolchioi, căruia chiar primarul M. Coiciu i-a lăsat o mare parte din averea sa.

În urma înființării celei de-a VII-a Regionale a „Societății OCROTIREA ORFANILOR DE RĂZBOI”, la Constanța, în aprilie 1919, desprinsă din cea centrală, cu sediul la București, în anul următor, începând cu 31 mai 1920, ia naștere și la Mangalia un orfelinat, într-un local aparținând societății. Ea avea să poarte numele fondatoarei acesteia, OLGA M. STURDZA.

Edilul șef al comunei urbane era primarul Ion Baboianu, care, în cei doi ani de mandat (1919-1920), s-a trezit în fața unor probleme dificile, precum găsirea unui spațiu provizoriu corespunzător și acordarea celor 30 ha (dintre care 25 ha de către Consiliul Agricol din Constanța), la care avea dreptul proaspăta instituție.

Așa cum arătam mai înainte, până în 1924, când se construiește noul lăcaș, orfelinatul va funcționa într-o clădire închiriată tot de la SOOR, probabil cea din „Piața Regală” (denumită, ulterior, după evenimentul exhumării osemintelor Eroilor din plasa Mangalia, la 22 august 1926 sau, un an mai târziu,  după ridicarea „Monumentului Eroilor Dobrogeni”). Din această piață, pleca scurta stradă „Victoria” spre scările ce coborau pe dig, pe lângă vechiul sediu al Primăriei, din stânga acestora, imobilul acesteia existând încă de pe vremea Imperiului Otoman.

Un alt mare eveniment pentru mangalieni, așa cum reiese din presa vremii, l-a constituit punerea pietrei de temelie a viitorului orfelinat, la 21 octombrie 1923. Terenul i-a aparținut, cândva, celui de-al doilea primar al Mangaliei  de după Războiul de Independență, primul astfel de funcționar al staului, de origine turcă, FERHAT EMIN-BEY (1879), după cum afirmă unul dintre puținii cunoscători ai istoriei mangaliene, Semși B. Ali Lufan.

Acest moment deosebit, în viața orașului, a ocazionat strângerea laolaltă a unor numeroase somități locale, județene sau din capitală, cu funcții importante, de ordin politic sau administrativ: „prefectul N. Negulescu, George Georgescu, preşedintele Camerei de Comerţ, Nicolae Chirescu, secretarul Societăţii invalizilor din război. De la Bucureşti au sosit generalul Popeşteanu, din partea Societăţii I.O.V. (N.n.: I.O.V.R. era sigla pentru „Invalizi, Orfani și Văduve de Război”), arhimandritul Galaction Gorun. De la Bucureşti au sosit generalul Popeşteanu, din partea Societăţii I.O.V., arhimandritul Galaction Gorun. Numele celor prezenţi la solemnitatea sfinţirii a fost trecut în actul care s-a îngropat în zidul clădirii. Cei prezenţi au făcut donaţii personale pentru ajutarea societăţii şi terminarea lucrării. Din partea judeţului, prefectul a oferit 10.000 de lei. Artizanii acestui aşezământ sunt soţii G.L. Dimitriu din Constanţa, el magistrat şi consilier la Curtea de Apel, prezidentul regionalei I.O.V., ea, Maria G.L. Dimitriu Castano, primul redactor-şef al „Ziarului nostru“.” (Auerlia Lăpușan, art. „”Împlinește ceea ce conștiința îți poruncește”, în „Ziarul de Constanța”, 8 martie 2016”)

Printre cei care au făcut donații substanțiale, s-au aflat și funcționari locali, precum primarul Nicolae Roșculeț (1923-1925) și ajutorul de primar Omer Omer, exemplul fiind urmat de numeroșii comercianți ai orașului, după cum precizează Aurelia și Ștefan Lăpușan, în excelenta lor monografie „Mangalia în paginile vremii” (editura „Dobrogea”, Constanța, pag. 67) Ceilalți primari mangalieni, care au ajutat, pe măsura posibilităților lor, în toată perioada existenței, orfelinatul „Olga M. Sturdza” (1920-1934) au fost Vasile Stegaru (1921-1922), Dumitru Ionașcu (1922-1923), Leonida Popescu (1926-1930), Vasile Stegaru (1931-1933), Nicolae Roșculeț (1934-1937).

Un alt ziar, „Marea Neagră”, consemna, imediat a doua zi după eveniment, în numărul său din 23 octombrie 1923, numirea învățătoarei Adelei Chiorpec (probabil fiica adoptivă a preotului paroh Gheorghe Chiorpec și a soției sale, Maria, născută Cireș), în funcția de director al orfelinatului și, apoi, după 1 noiembrie 1927, al „Sanatoriului Maritim  T.B.C. OLGA M. STURDZA”, până la preluarea acestuia de către renumitul medic OCTAVIAN ABAGERIU, în anul imediat următor.

În anul următor, 1924, se inaugurează noul local al așezământului pentru orfani, aparținând „Societății OCROTIREA ORFANILOR DE RĂZBOI”, datorat, desigur, străduințelor și priceperii a doi oameni deosebiți din Constanța, magistratul G. L. Dimitriu, președintele I.O.V., și Maria G. L. Dimitriu-Castano, sufletul mișcării feministe constănțene, redactor-șef al publicației „Ziarul nostru”. (Șt. și A. Lăpușan, lucr. cit., pag.67)

Frecvent, preoții care s-au perindat pe la cele două biserici creștine ortodoxe (fără a mai socoti „Biserica Grecească”, din capătul falezei nordice, fostă Bulevard „Regina Maria”, în care slujea părintele Iani), le-au ținut slujbe copiilor internați, căci educația religioasă, alături de cea patriotică, constituiau reperele de bază în creșterea micilor azilanți .

Prima  biserică, cea veche, a fost improvizată („poate o fostă geamie”, mărturisește Gala Galaction), pe          actuala stradă „Va-sile Pârvan” (cândva „Pătrașcu-Vodă”, în perioada interbelică). Dar aceasta a devenit repede, la început de secol al XX-lea,  impropie.

„Românii au în Mangalia o biserică veche și cam ascunsă în pământ, dar nu se mai potrivește cu numărul și cu obrazul enorașilor de azi. Bună în zilele de smerenie, bisericuța aceasta (poate o fostă geamie) trebuie să aibă o moștenitoare, în biserica spațioasă și înaltă, așezată pe platoul care domină Mangalia” – mărturisea  cunoscutul prozator Gala Galaction, unul din excelenții traducători interbelici ai „Bibliei”. (Să nu uităm că, în ultimul său periplu prin Dobrogea, în vara anului 1914, pe 28 iunie, imediat după primirea țarului și a familiei sale la Constanța, vizitând orașul Mangalia, cu suita sa, Carol I, la cererea credincioșilor din localitate, a oferit o sumă de bani, pentru înălțarea actualei biserici centenare, „Sf. Gheorghe”!)

Condițiile de oficiere aici a slujbelor religioase fiind foarte vitrege, vom înțelege numărul mare de preoți ce s-au perindat pe la această parohie, până la inaugurarea celei noi, sfințită pe 29 iunie 1929, de către episcopul Constanței, Gherontie Nicolae, ceea ce a atras și încurajările  aceluiași Gala Galaction, îndrăgostit de această comună urbană, căreia i-a dedicat două cicluri de memorialistică de călătorie, intitulate „La Mangalia”, respectiv „În vara anului 1922 și mai târziu” și,„În vara anului 1924”, cărora le va adăuga două lucrări jurnalistice, „Din recolta verilor apuse” (revista „Lumea”, 29.04.1925) și „De Anul Nou creștin, lui Tewik, la Mangalia” (ziarul „Dimineața”, 18.04.1926).

Astfel, în tableta nr. 22, „Terminați biserica!”, a seriei sale de 25 de scrieri incluse în volumul amintit, încrezător, el îi adresa, în vara anului 1924,  acest îndemn frățesc  preotului ardelean Răduleț, „preot nou și încă un preot distins, un teolog de peste Carpați, om în floarea vârstei și plin de inițiativă”. (Din păcate, menționarea acestui prea-cucernic slujitor al lui Dumnezeu a scăpat și din monografia „Ferestre În pridvor. Istoricul bisericii SFÂNTUL MARE MUCENIC GHEORGHE din Mangalia”, având ca autori preotul protoiereu Vasile Cârlan și Ionuț Druche, apărută fiind în Editura „Arhiepiscopiei Tomisului”, Constanța, 2014).

Interesant este faptul că îndrăgostitul de mare, Gala Galaction, lega finalizarea viitoarei catedrale de începerea lucrărilor la portul militar Mangalia, precum și la clădirile sanatoriilor de vară, proiectate de „patronii coloniilor școlare”. (Gala Galaction, „Opere”, vol. 3, „În Pământul Făgăduinței. În grădinile Sf. Antonie. La Mangalia”,  colecția „Scriitor români”, Ediție îngrijită, note și comentarii de Teodor Vârgolici, editura „Minerva”, București, 1997, cap. „În vara anului 1924”, pag. 284). Tot din această scriere, aflăm că, în această perioadă, „un preot din vecinătate, delegat de autoritățile în drept, venea și îndeplinea, când putea și cum putea, serviciile religioase obștești și particulare. Dar enoriașii nu simțeau prea mult această lipsă, fiindcă, în cazuri grave și grabnice aveau aci pe preotul grecesc.”

Iată de ce trebuie să pomenim și numele preoților perindați pe la Orfelinatul OLGA M. STURDZA: preotul NICOLAE PUFULESCU (1 februarie1920-1 iunie 1920), preotul GHEORGHE DOBRESCU (1 iunie 1920-1 februarie 1921), ieromonahil EPIFANIE CRĂCIUN (1 februarie 1921-1 august 1922), preotul paroh GHEORGHE CHIORPEC (1 ianuarie 1925-1938, ca preot paroh și, ulterior, până în 1953, ca preot secundar, dublat, între 1933-1934, de diaconul și, apoi, preotul GHEORGHE CĂCIULĂ, transferat, ca preot paroh la 2 Mai, începând cu 1934).

3. Unde, oare, s-a aflat „Orfelinatul OLGA M. STURDZA”?

Evazivi, în ceea ce privește fixarea locației acestei instituții, mulți dintre cercetătorii preocupați de istoria Mangaliei fie că nu au fost locuitori ai orașului, fie că au rămas cu o confuzie, explicabilă prin neglijarea unui amănuntul semnificativ, respectiv desființarea orfelinatului și transformarea acestuia, la 1 noiembrie 1938, în „SANATORIUL MARITIM PENTRU BOLNAVII DE TUBERCULOZĂ CHIRURGICALĂ”, în care erau primiți pacienți din întreaga țară. Desigur că a contribuit la această imprecizie și faptul că, după 1952, populația orașului a cunoscut un regim deosebit de sever în ceea ce privește libertatea de mișcare, datorat mutării aici a flotei militare. Acum, într-o criză de spații de locuit pentru cadrele militare venite la noile și multele unități militare,  cu politruci sovietici, câțiva locuitori cu situație materială deosebită au fost obligați să-și cedeze casele și vilele, fiind „strămutați” în alte orașe de pe întinsul patriei, cu domiciliu forțat. Nu erau permise fotografierea, iar găzduirea rudelor apropiate nu putea fi mai mult de 48 de ore, cu înregistrarea lor la sediul de miliție. Ca urmare a acestui regim dur de frontieră, fuseseră scoase din librărie și chioșcuri de difuzare a presei chiar și ilustratele sau cărțile poștale cu imagini din Mangalia etc.

Privind cu atenție hărțile orașului din perioada interbelică, respectiv, „Planul de sistematizare a orașului Mangalia. Întocmit, ridicat și parcelat de ing. hot. Dimitrievici Ioan. Aprobat de Consiliul Tehnic Superior, jurnal 139 din 12 mai 1925. Sancționat prin înalt decret 2101 din 23 iunie 1925. Monitor Oficial din 3 mai 1925. Scara 1: 2500”, putem identifica locația orfelinatului, la poziția 320, pe strada „Vînători” (vechea grafie!), la intersecția cu str. „Mihail Kogălniceanu”, paralelă cu Bulevardul „Ferdinand” (la sud) și Aleea „Arcului” (la nord).

Astăzi, datorită construirii unor noi cvartale, pe strada „Ștefan cel Mare”, care au rupt în două strada „Vânători”, jumătatea dinspre vest a acesteia se numește strada „Delfinului”, nemaiavând nicio legătură cu vechea ei semnificație, „Vânători”.

După cum am arătat într-o comunicare ocazionată de sărbătorirea centenarului particpării României la Primul Război Mondial, ținută pe 24.10.2016,  în cadrul „Caravanei Eroilor”, despre „Numele de Eroi și reflectarea lor în nomenclatorul străzilor din Mangalia”, selectarea toponimelor urbanistice nu a fost întâmplătoare la vremea aceea, existând un curent de promovare a meritelor armatei române, manifestat, firesc, chiar în cadrul Primăriei, ce parcurgea etapele unor noi reforme administrative. Așa se face că, pe lângă numele aparținând Casei Regale, s-au impus și cele ale unor Eroi, fie cunoscuți din manualele de istorie, fie ale celor care, prin jertfa lor, au înfăptuit Marea Unire a Neamului Românesc, Eroi naționali, dobrogeni sau locali.

Un însemn heraldic frecvent, desprins din revista „România Eroică” (nr. din august 1926), publicația „Societății pentru Îngrijrea Mormintelor”,  a fost cel care conținea imaginea lui MIHAI VITEAZUL, având, în spatele său, un arcaș de-al său, VÂNĂTORUL, de care au amintit cronicari și scriitori români, precum Costache Negruzzi („Cetatea Neamțului”) sau Ion Creangă („Amintiri din copilărie”, satul Vânători cu care se învecina Humuleștiul), iar, înaintea sa, la dreapta, silueta unui ostaș din Primul Război Mondial, probabil unul dintre componenții celebrului „Regimentul 9 Vânători”, din care a făcut parte chiar fiul marelui istoric și politician Nicolae Iorga, deținător al unei reședințe de vară chiar la Mangalia.

Că acest nume de stradă nu a fost ales întâmplător de către primăria Mangalia, așa cum nici numele satului Vânători, de astăzi, din componența comunei Pecineaga, după reforma administrativă din 1925 (prin care se schimbă denumirile turco-tătare cu cele românești), aplicată din 1930, cu unele necesare corecturi, ne-o dovedesc următoarele argumente:

1. -asocierea numelui de stradă („VÂNĂTORI”) cu cel al aleii „ARCULUI”, simbolul uneia dintre armatele domnitorului MIHAI VITEAZUL, care a realizat, pentru prima dată, MAREA UNIRE, din 1600;
2. – numele uneia dintre societățile existente în oraș, alături de cea a „Văduvelor de Război”, a fost „Societatea Demobilizaților de Război GENERAL GH. RASOVICEANU”, nimeni altul decât gorjeanul conducător al celebrului „Regiment 9 VÂNĂTORI”. Numele acestei asociații se află înscris pe placa din stânga a „MONUMENTULUI EROILOR DOBROENI”, inaugurat pe 22 august 1927, după cum preciza autorul rîndurilor de față, într-o micromonografie, edificiu cunoscut și sub numele de „MONUMENTUL EROILOR MANGALIENI”, așa cum era el menționat pe cărțile poștale ale vremii.

Așadar, nu putem fi de acord cu opinia unuia dintre autorii de articole și cărți cu monografii ale orașului, care au afirmat că numele străzii vine de la cel al satului VÂNĂTORI, localitate pendinte de comuna Pecineaga (fostă Ghelingic), aflată în apropiere de Mangalia, pe drumul spre Constanța. Cu atât mai mult cu cât numele musulman al satului, ASCILAR, a făcut loc actualului nume, VÂNĂTORI, abia după o nouă reformă administrativă, cea din 1930. Or numele străzii se afla deja pe harta cu străzile și imobilele Mangaliei, încă din 1926, când avusese loc reforma administrativă precedentă.

Exhumarea osemintelor Eroilor din plasa Mangaliei și reînhumarea lor, la 22 august 1926, în „Cimitirul Militar Internațional MIRCEA-VODĂ” din localitatea Mircea-Vodă Gară, a fost un eveniment deosebit în viața locuitorilor din satele, comunele și orașele vechii plase, având o participare masivă, cu atât mai mult cu cât Mangalia se afla în plin sezon estival.

Iată un extras din articolul lui Leontin Iliescu,  ce evidenția marele moment, de o importanță deosebită pentru dobrogeni, care evidenția grija și prețuirea de care se bucurau Eroii căzuți în Marele Război pentru Întregirea Neamului:

„Solemnitatea exhumărei eroilor dela Mangalia 26 August 1926”

„Lucrările de exhumare au început la 10 August 1926.

S’a lucrat cu echipe militare din Reg. 2 Grăniceri și 40 Inf., având și concursul (sic!) populației, comunelor din întreaga Plasă Mangalia, sub conducerea autorităților comunale și sub supravegherea și directivele d-lui Hristu Melide, Pretorul Plasei, și a Locot. Copaciu N. din M.R., delegatul Societăței Mormintele Eroilor, exhumându-se peste 1700 eroi de toate națonalitățile.

Solemnitatea ridicărei acestor eroi, s’a făcut la Mangalia în ziua de 22 August 1926.

În zorii zilei de 22 August a.c. osemintele a peste 1700 eroi așezate în lăzi și cutii goale se depun în 14 autocamioane frumos ornate cu flori și verdeață și peste 40 de coroane depuse din partea d-lor Sever Movilă senator, Pretoratul plășei (sic!) Mangalia și din partea multor auutorități și persoane de bine aflate pentru sezon în Mangalia.

S’a slujit la biserica din localitate unde a avut loc adunarea generală publică în frunte cu domnii Sever Movilă senator, Hristu Melide pretorul plășei, Licseanu primarul Mangaliei, Anton Panait notar Sarighiol, Mitache notar, plutonier major Grigore Matei șeful secției de jandarmi Mangalia, Popa Vasile, Ratea Ion, Stancu Ion, Plutonieri șefi de posturi de jandarmi, Dinu Vizureanu, Constantin Fântână, Ion Motoc, Gh. Ghebhart proprietarii autocamioanelor care convinși de însemnătatea acestui act național sfidează câștigul arginților sunători și pun la dispoziție în mod gratuit autocamioanele proprietate, pentru transportarea acestor moaște sfinte dela (sic!) Mangalia, prin Movila Techirghiol, și la Constanța pentru ambarcare.

Au mai luat parte orfanii de răsboi ai marinarilor, elevii și elevele în frunte cu profesoarele și profesorii școalelor locale, pensionarele orfelinatului de răsboi din Mangalia cu profesorii și conducătorii lor, domnul Nicolau, dirigintele oficiului P. T. T. Mangalia, toți proprietarii și notarii comunelor plășii Mangalia.

De aci se formeză un frumos și impunător cortegiu pornind la ora 10 în sunetul clopotelor, în frunte cu clerul îmbrăcat în sfintele odăjdii, sfintele prapore și crucea cea mare străbătând străzile orașului până în piața principală, unde osemintele eroilor așteptau așezate în cele patrusprezece autocamioane învelite în flori și coroane, care impresionau puternic prin măreția jerfei ce înfățișau.

Aci mai erau de față domnii: general Ioan Manolescu cu directorul Societății Mormintele Eroilor, Ionescu Brăila director în Ministerul de Domenii, Profesor Motaș, Comandor Georgescu, Brezeanu Turturică, Călinescu, Colonel Sima Petre Comandantul reg. 2 Grăniceri, Blaciu, D-nele Terică, Iliescu, Marin Jercea cu familiile cum și un public foarte numeros.

După terminarea serviciului religios oficiat de un sobor de preoți din întreaga plasă Mangalia au ținut înălțătoare cuvântări domnii: Preotul Gheorgec (N.n.: Gheorghe Chiorpec, parohul bisericii vechi, actuala biserică, „Sf. Gheorghe”, fiind în construcție și inaugurată, mai târziu, în 1929), Atipul Djemii Reschid (n.n.: atip sau hatip, în lb. turcă, însemnând orator, desemna persoana care conducea slujba religioasă. A se observa scrierea numelui Rașid cu grafie germană, Reschid), preoți Musulmani, Daciu învățător la Caraomer și Locot. Copaciu din partea armatei și Societății Mormintele Eroilor.

Cu lacrimi în ochi au luat parte întreaga asistență și poporul din împrejurimi manifestându-și recunoștința pentru marea jertfă a eroilor a căror memorie este cinstitiă cu toată pietatea cuvenită.

Cu acest prilej s’a remarcat înaltul și însuflețitul sprijin ce se dă încontinuu  și în mod neprecupețit de către domnii Sever Movilă Senator și Hristu Melide pretorul plășei Mangalia, atențiune și sprijin care rar se găsește în acest fel și care ne îndreptățesc a-i caracteriza buni sprijinitori și colaboratori spre înălțarea cultului eroilor noștri.”

Comparând această ilustrație, din revista „România Eroică” (august 1926) cu cea a unei cărți poștale, curente în epocă, rezultă că imaginea copiilor și a însoțitoarelor, aflați cu toții în fața „Orfelinatului OLGA M.STURDZA”, precede evenimentul din 22 august 1926, al „Exhumării osemintelor Eroilor din plasa Mangalia”, el datând din peroada în care lăcașul funcționa într-un imobil închiriat, ce va deveni, ulterior, restaurantul proprietate a lui Delureanu, existent în alte ilustrații ale perioadei interbelice. Că este așa, ne-o demonstrează existența unui alt mic monument, pe care se odihnește un băiat, edificiu plasat chiar în „Piața Regală”, devenită, cum precizam anterior, „Piața Eroilor”, după înlocuirea lui, mai târziu cu un an, tot pe 22 august, dar 1927, cu celebrul „Monument al Eroilor Dobrogeni” sau „Monument al Eroilor Mangalieni”, astfel cunoscut la vremea respectivă, prin intermediul ilustratelor. Ca atare, precizarea, pe cartea poștală originală, a numelui  „Maria Dimitriu” și a anului „1925”, precizare făcută în articolul Aureliei Lăpușan, în „Ziarul de Constanța” (8 martie 2016), în care, de „Ziua Femeii ”, pentru a evidenția meritul unei personalități constănțene, inițiatoare a mișcării feministe constănțene, MARIA G. L. DIMITRIU CASTANO, este inadecvată, deoarece, în 1925, deja fusese construit noul local al „Orfelinatului OLGA M. STURDZA”, pe strada Vânători. Iată în ce măsură confruntarea a două ilustrații de epocă (din revista „România Eroică” și cartea poștală ilustrată) ne poate ajuta la darea unui răspuns just, în ceea ce privește cele două locații ale așezământului ce găzduia orfanii de după Primul Război Mondial: cea veche, în localul Societății OCTORIREA ORFANILOR DE RĂZBOI, din „Piața Regală”, în perioada  mai 1920-1924, și cea nouă, din str. Vînători, între 1924 și 1934, când acesta se desființează, trecând, ca sanatoriu, în subordinea Ministerului Sănătății.

Edificatoare sunt cele două variante ale cărții poștale, cea originală, pusă la dispoziția noastră de către dl Dumitru Isac, autorul unei monografii, „Mangalia”, în curs de apariție, încă din 2011,  și cea prelucrată („Ziua de Constanța”, 8 mai 1926).

Trebuie făcută o remarcă specială, și anume aceea că statul impusese deja o taxă specială cinematografelor, în sprijinul orfelinatelor.  Ne-o precizează aceasta o notiță apărută în „Monitorul Primăriei Municipiului Timișoara”, din 29 noiembrie 2006, intitulată „Istoria cinematografului în Timișoara”, conform căreia „veniturile cinematografelor comunale erau destinate orfelinatelor, azilelor de bătrâni şi pentru fondul săracilor oraşului.” (http://www.primariatm.ro/m/2-Monitorul_Primariei_Timisoara/17-Istoria_ora%C5%9Fului_t%C4%83u/1926- Istoria_cinematografului_%C3%AEn_Timi%C5%9Foara.html)

4. Din activitatea Orfelinatului „Olga M. Sturdza”

Din fondul de manuscrise oferite de către Dumitru Isac, autorul unor cunoscute lucrări despre Mangalia, se poate face o părere cât de cât apropiată realității, vizând activitatea atât de vastă a  unei asemenea instituții.

În acest sens, extrasele acestuia, de pe dările de seamă ale comitetului de conducere, sunt edificatoare. Numărul paginilor variază de la an la an: -1923, 6 pagini; -1924,6 pagini; -1925, 2 pagini; -1926, 10 pagini; -1927, 8 pagini; -1928, 8 pagini; -1929, 12 pagini; -1930, 8 pagini; -1931, 10 pagini.

Pentru anul 1923, sunt consemnate o mulțime de precizări, care de care mai importante.

Se știe că data înființării „Regiunii Constanța a Societății Ocrotirea Orfanilor de Război” a fost aprilie 1919, când fuseseră recenzați, la nivel național, 13.937 orfani, băieți și fete.

Din cele 73 de orfelinate existente în țară, în 1923, în întreaga „Regiune Constanța”, funcționau 7 orfelinate, cu 745 orfani asistați, dintre care  465 băieți  și 280 fete. În acel an, au fost dați în adopțiune 5 orfani, iar 9 au fost preluați, spre creștere, de diferite familii.

Ajutoarele primite pentru fuuncționarea acestuia constau în alimente, îmbrăcăminte, combustibil, cărți și burse.

Numărul atelierelor de meserii pentru fete erau două, unu la Constanța și cel de-al doilea la Mangalia.

În acest an, pe 23 octombrie, se pune piatra de temelie a viitorului local, pe vechiul loc deținut de FERHAT EMIN-BEY, al doilea primar al Mangaliei primul de origine musulmană (1879), moment festiv atât de mediatizat în ziarele județene, precum „Dobrogea Jună”, „Marea noastră”, „Ziarul nostru”.

Orfelinatul mixt „Olga M. Sturdza” și-a desfășurat activitatea, după cum arătam în rândurile precedente, inițial, într-un local închiriat, aparținând tot „Societății Ocrotirea Orfanilor de Război”. Acesta se afla amplasat în „Piața Regală”,  (devenit, ulterior, „Restaurantul Delureanu”, între actualul „Sanatoriu Balnear” Mangalia și imobilul armatei, „IGAF”), dispunând și de cele 30 hectare de teren agricol, pentru cultivarea cu legume și fructe, necesare preparării hranei.

Numărul internaților era de 160 de orfani, majoritatea fiind fete (110).

Instruirea celor cuprinși la cursuri se desfășura astfel:

– învățământ primar 120,

– școli speciale 12,

– școală industrială (ateliere) 22.

Activitățile derulate aici erau variate și cuprindeau:

– ore de educație fizică și etică; – studiu în bibliotecă; – deplasări la biserică (cea veche se afla pe strada Vasile Pârvan, până la inaugurarea celei noi, Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, ale cărei lucrări au fost întrerupte din cauza Primului Război Mondial, 1916, și reluate, în iunie 1925, inaugurată fiind 2 iunie 1929); -conferințe religioase și patriotice; -excursii.

Reținem că, pentru supravegherea și îngrijirea micilor pacienți, în infirmeria orfelinatului se afla, în permanență, un cadru medical.

„Harta Organizării și Activității Societății Ocrotirea Orfanilor de război” prezenta desfășurarea acestora în țară, în perioada 1917-1924. Conform acesteia, „Regionala VII” (Constanța) dispunea, în cele patru  județe ale sale, de mai multe orfelinate, dintre care majoritatea acestora era de băieți:

– „Grănicerul Mușat”, la Anadolchioi (Constanța);

-„General Dragalina” (Medgidia); –

– „Mircea cel Bătrân” (Tulcea);

două în Cadrilater:

– „Apostol Mărgărit” (Silistra);

– „General Stan Poetaș” (Bazargic)

și două de fete, dintre care unu, „Olga M. Sturdza”, la Mangalia, înființat la 1 mai 1920, aflat, inițial, într-un local proprietate a „Societății”, în „Piața Regală” sau „Piața Eroilor”.

Pentru anul 1924, din consultarea dărilor de seamă amintite, reiese că, în ceea ce privește educația copiilor internați, se pune accent, în continuare, pe întreținerea sentimentului moral-religios, precum și a celui patriotic.

Acum, se va termina clădirea orfelinatului din Mangalia, situat, pe str. Vânători, vizavi de cea mai veche clădire în stil arhitectonic musulman, datând de la sfârșitul veacului al XIX-lea, după cum o atestă documentul scris în limba arabă al proprietarului, casa „IBRAM HAGI ARIF”, moștenită de fiul acestuia, ARIF HAGI HUSNI, înscrisă deja în patrimoniul UNESCO.

Mutându-se aici, din vechiul local de pe str. Victoriei, din vecinătatea „Piaței Regale”,  orfanii internați au beneficiat de un cu totul alt confort și de o îngrijire adecvată a afecțiunilor de care sufereau, frecvente fiind conjunctivita grăunțoasă (granuloasă) și leziunile epidermice, care provocau căderea părului pe unele porțiuni, datorate, în bună parte și unei igiene deficitare, datorată privațiunilor de după război, dar și neglijenței celor mici, în colectivitățile școlare de atunci.

Apelând la aceeași sursă valoroasă, din ciclul „Mangalia”, autorul precizează:

„Medicina, în zilele noastre, propăvăduiește că influența soarelui și a mării de pe țărm este suprem binefăcătoare, îndeosebi pentru copii. Băile de mare rămân un accesoriu. Intri în apă și te răcorești, după ce, conform prescripției medicului, ai stat un timp oarecare, subt energica acțiune solară. Câțiva prietetni, elevi ai lui Esculap, m-au asigurat cu entuziasm că helioterapia face minuni în stațiunile și în sanatoriile maritime.

…Așa se face că, în vara aceasta, câteva colonii de copii au venit și s-au așezat – o așezare improvizată, dar satisfăcătoare – în tăcuta Mangalie de altădată. Există aici, de câțiva ani, un orfelinat destul de bine instalat și condus cu deosebită tragere de inimă… De data aceasta, am găsit încă două tabere de copii, amândouă cu înfățișare militară. Una e aproape de Biserica Grecească și se adăpostește în niște corturi largi, soldățești. Este opera d-nei Balș, una din eroicele binefăcătoare ale  ale copiilor noștri suferinzi. Cealaltă este opera principesei Elena. Această  a doua tabără de copii își are sălașul în niște barace de scânduri, între țărm și cazarma din localitate. Micii coloniști sunt copii de clasele primare, băieți și fete, cu toții vreo 130. Au dormitoare separate, sofragerie, camere pentru provizii, pivniță, numeros personal supraveghetor și o duzină de soldați pentru greul gospodăriei..

Și orfelinatul, și coloniile cele două au locurile lor pe plajă, și ceasuri anumite când vin să stea la soare și să intre în apă. De sus de pe țărm, se arată ochiului ca trei pâlcuri distincte, dar deopotrivă de multicolore. Între aceste pâlcuri se intecalează, când mai deși, când mai rari, vizitatorii particulari. Bătrâni, copii, bărbați, femei, stingheri sau întovărășiți, au loc destul și sunt bineveniți, cu singura rezervă să îndeplinească o condiție elementară pe care edilitatea a afișat-o, în câteva ediții, la loc vizibil.

Mangalia, de aci înainte, va fi unul din aceste locuri spre cari ne îndreptăm vara, căutând întremarea naostră și a copiilor noștri. De aici, vor decurge pentru ea consecințe și obligații însemnate. Poporul mosafirilor și al coloniilor școlare nu mai poate fi primit și găzduit între grămezile de piatră și de dărâmături, de azi.” (Gala Galaction, „Copiii de pe nisip”, în „Opere”, vol. 3, „În Pământul Făgăduinței. În grădinile Sf. Antonie. La Mangalia”,  colecția „Scriitori români”, Ediție îngrijită, note și comentarii de Teodor Vârgolici, editura „Minerva”, București, 1997, capitolul  „În vara anului 1924”, pag. 278)

În anul 1925, se înființează, în cadrul Orfelinatului OLGA M. STURDZA din Mangalia, o școală industrială pentru fete. Sunt prezente, acum, din ce în ce mai mult, preocupările majore pentru valorificarea, la cote înalte, a celor 30 ha (dintre care 25 ha de cultură, oferite de Consiliul Agricol din Constanța).

Cu saloanele sale largi și primitoare, aveau loc, aici,  numeroase conferințe pe tema iubirii de țară și neam, dar și a dezvoltării sentimentului de mândrie că ei sunt urmașii acelora care s-au jertfit pe altarul datoriei.

Silvana Cojocărașu cita o informație extrem de interesantă, într-un articol intitulat „Callatis, legenda Mării Negre. Mangalia, vârsta de aur: patrimoniul cultural” (apărut în rubrica „Studii Pontice” a  revistei canadiene Alternativa”, Canada, anul 9, nr. 109, noiembrie 2012), conform căreia:

“În zilele de 17-18 Aprilie a.c., a avut loc la Mangalia reuniunea învăţătorească la care au participat mai toţi învăţătorii din plasă şi organele de control, în frunte cu domnii inspector şcolar Şerdinescu, revizor şcolar N. Ionescu şi subrevizor Demetrian.

Prima zi a reuniunii a fost întrebuinţată astfel: Dimineaţa: (1) o lecţie practică de memorizare pentru clasa I, cu subiectul “Semănaţi pomi”, propunător fiind dl. Niculescu, învăţător Negreşti (Carabacâ); (2) o lecţie de gramatică pentru clasa a III-a, cu subiectul “Acordul adjectivului cu substantivul”, propunător fiind dl. Constantin Chiriţă, învăţător din Tatlâgeacul Mare. După-amiaza: (1) o lecţie de compunere pentru clasa a IV-a, subiect “Vacanţa Paştelui (descriere)”, propunător d-ra Elena Vlădescu din Cobadin. Restul timpului de după amiază a fost întrebuinţat pentru critica lecţiunilor experimentate. Critica a fost susţinută de către domnii inspector Şerdinescu, revizor Ionescu şi subrevizor Demetrian. Din toate lecţiile, cea mai reuşită a fost a d-rei Vlădescu, căreia întreaga comisiune i-a adus elogii.

În ziua a II-a timpul s’a scurs astfel: În orele de dimineaţă, întreg corpul didactic şi organele de control au asistat la serviciul religios, oficiat de biserica locală, unde un cor improvizat din învăţători, sub conducerea d-lui revizor şcolar, a dat răspunsurile.

După terminarea slujbei, într’una din sălile orfelinatului, învăţătorilor veniţi li s’au dat diverse îndrumări de ordin administrativ.

În după amiaza zilei, toată lumea a participat la serbarea şcolară, organizată la localul şcolii din Mangalia, de către învăţătorii acesteia. Cu această ocaziune au conferenţiat domnii învăţător Constantin Drăgulin, vorbind despre “Drepturile şi datoriile cetăţeneşti” şi inspector Şerdinescu, despre “Influenţa aerului asupra vieţii”. Ambele conferinţe au fost gustate de auditor şi mai cu deosebire aceea a d-lui Şerdinescu. După conferinţe, reuniunea a luat sfârşit.” (“Reuniunea învăţătorească din Mangalia”)

Tot în acest an, aflăm din aceeași sursă oferită de către D. Isac, se fac unele precizări despre Preventoriul „Șanțuri”, în care este posibil să fi fost trimiși, prin schimb reciproc, și unii copii din orfelinatul mangalian. Acest sanatoriu, înființat, în 1923, se afla în comuna Satu-Lung, la 20 de km de Brașov, la o altitudine de 800 de metri, de „aerul sănătos de munte” putându-se beneficia din plin.

Pentru anul 1926, ne informează aceeași sursă, paleta activităților este destul de bogată, devreme ce se țineau deseori conferințe care aveau dept scop conștientizarea, în rândul copiilor internați, a faptului că ei sunt urmașii acelor care s-au jertfit pe altarul datoriei față de țară.

În anul 1927, aflăm că mai existau doar 81 de orfane, ajunse și acestea în pragul maturității. De aceea, din toamnă, respectiv de la 1 noiembrie, Orfelinatul OLGA M. STURDZA s-a transformat în SANATORIUL MARITIM PENTRU BOLNAVII DE TUBERCULOZĂ CHIRURGICALĂ, din întreaga țară.

Bibliografie

– Cojocărașu, Silvana, „Callatis, legenda Mării Negre” (XIV). „Mangalia, vârsta de aur: patrimoniul cultural”, în Alternativa”, Canada, anul 9, nr. 109, noiembrie 2012, rubrica „Studii Pontice” (http://www.alternativaonline.ca/StudiiPontice1211.html).

– Colectiv autori, preot protoiereu Cîrlan, Vasile și Druche, Ionuț,„Ferestre în pridvor. Istoricul bisericii Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din Mangalia”, Editura „Arhiepiscopiei Tomisului”, Constanța, 2014.

– Galaction, Gala, „Opere”, vol. 3, „În Pământul Făgăduinței. În grădinile Sf. Antonie. La Mangalia”,  colecția „Scriitori români”, Ediție îngrijită, note și comentarii de Teodor Vârgolici, editura „Minerva”, București, 1997.

– Iancu, Mariana, „Ce soartă au avut orfanii de război”, în „Ziua de Constanța”, 23 iulie 2016.

– Isac, Dumitru, „100 de ani. Centenarul Bisericii SF. GHEORGHE din Mangalia”, ediție îngrijită și coordonată de profesor Emil-Corneliu Ninu, Editura ETNOUS, Brașov, 2014.

– Isac, Dumitru, „Mangalia, recunoștință veșnică armatei române. Repere istorice cronologice”, coordonatori prof. dr. Ionescu, Mihai și prof. Ninu, Emil-Corneliu, Editura „Imperium”, Constanța, 2014.

– Iliev, Mihail, „SOCIETATEA ,<<OCROTIREA ORFANILOR DE RĂZBOI>>. COMITETUL REGIONAL CHIȘINĂU (1918-1924)” (http://www.academia.edu/8870948 /Societatea_Ocrotirea _orfanilor _ din _r%C4%83zboi_ _Comitetul_Regional_ Chi% C5%9 Fin%C4%83u_1918-1924_).

– Lăpușan, Aurelia și Lăpușan, Ștefan, „Mangalia în paginile vremii”, Editura „Dobrogea”, Constanța, 2007.

– Lăpușan, Aurelia, art. „Înfăptuiește ceea ce conștiința îți poruncește”, în „Ziua de Constanța”, 8 martie 2016.

– Lăpușan , Aurelia, art. „Vin americanii? Au fost aici mereu”, în „Ziua de Constanța”,13 iunie 2017.

– „Istoria cinemtografului în Timișoara”, în  „Monitorul Primăriei  MunicipiuluiTimișoara”, 29 noiembrie 201(http://www.primariatm.ro/m/2-Monitorul_Primariei_Timisoara/17-Istoria_ora%C5%9Fului_ t%C4%83u/1926- Istoria_cinematografului_%C3%AEn_ Timi%C5%9Foara.html).

– Ninu, Emil-Corneliu, „Monumentul Eroilor Mangalieni”, Editura ETNOUS, Brașov, 2014.

– Pădureanu, Elena-Sanda, „Mangalia de altădată. Plasa Mangaliei (1878-1950). Arc peste timp”, Editura „Ex Ponto”, Constanța, 2017.

Consilierii locali din Mangalia s-au reunit, astăzi, în ședință ordinară, ultima din acest an, ce a cuprins numai puțin de 42 de puncte pe ordinea de zi. Rectificarea bugetului de venituri și cheltuieli a fost unul dintre aceste puncte, modificările aduse acestuia făcând referire, din spusele viceprimarului Dragoș Angelescu, la suplimentări prin vânzarea de bunuri, reabilitarea, cu 40.000 de lei a gardului Grădiniței nr. 3 (care este un real pericol pentru micuții de aici, fiind aproape de prăbușire), dar și sume provenite de la Casa de Asigurări de Sănătate pentru Spitalul Municipal – 1,7 milioane de lei.

Problema garajelor a inflamat, încă o dată, spiritele în Consiliul Local. Consilierul local Ozghiun Menabit a dorit să știe dacă primăria este conștientă de faptul că garajele demolate, fie de către cetățenii care le dețin, fie de către firma angajată, prin SICAP, de Primărie, aruncă, în atmosferă, particule de abest, recunoscute la nivel mondial ca fiind cancerigene. „Proprietarii de garaje au primit un termen foarte scurt, pentru a-și demola garajele. Ei nu au timp să ia legătura cu o firmă specializată în demolări de acest gen, care să fie acreditată pentru a mânui materiale periculoase precum azbestul. Particulele acestea ne otrăvesc copiii, sunteți conștienți de acest lucru? Propun ca acea sumă de 2.100 de lei, pe care primăria o solicită pentru a demola garajul unei familii, să nu mai fie achitată de cel care a deținut construcția, în schimb primăria să facă gratuit lucrarea. Gândiți-vă că oamenii aceia au dat bani pe acele garaje, au plătit taxe și impozite zeci de ani pentru ele, măcar atât să putem face pentru a-i ajuta”, a spus Ozghiun Menabit. La rândul său, Paul Foleanu, consilier local, a dorit să știe care este organismul care a constatat faptul că aceste construcții, garajele, sunt ilegale: „Potrivit Legii 50, dacă timp de doi ani de la momentul edificării nimeni nu a luat nicio măsură împotriva acestor construcții, primăria este obligată să le treacă în legalitate. Mi se pare că, azi, primăria distruge pe bani publici proprietăți private. Fapt care ar putea duce chiar la plângeri penale”, a concluzionat Paul Foleanu.

Polemici vii au avut loc și în cazul alocării a 4,5 milioane de euro pentru reparațiile sau înființarea de trotuare în Cartierul Coloniști, fonduri din împrumutul făcut de primărie la CEC Bank. Consilierii opoziției spun că, în locul acestor sume fabuloase, s-ar fi putut construi, de la zero, cel puțin o școală nouă în Mangalia.

Trebuie menționat faptul că toate aceste proiecte au trecut la votul majorității consilierilor locali, cu excepția abținerilor PSD-ALDE.

Cu majoritate de voturi sau chiar în unanimitate, aleșii au mai decis aderarea Mangaliei la Asociația Localităților și Zonelor Istorice și de Artă din România, acordarea unui spor de de periculozitate de 15% angajaților Direcției de Cultură și Sport, modificarea tarifelor pentru serviciul de salubrizare, precum și acordarea unor apartamente la blocurile ANL și cele din stațiunea Neptun ce aparțin muncipalității către angajați Aparatului de Specialitate al Primarului urbei. S-au mai aprobat bursele către elevii din învățământul preuniversitar pentru anul școlar 2017-2018 se mestrul al II-lea și pentru primul semestru al anului școlar în curs, alături de deconturile cheltuielilor cadrelor didactice și personalului auxiliar pentru anul școlar 2018-2019.

Conducerea Sanatoriului Balnear și de Recuperare Mangalia (SBRM) a decis să eficientizeze activitatea instituției, prin achiziționarea de aparatură modernă, la Pavilionul B, din cadrul instituției medicale. Astfel, pentru anul viitor, vor fi achiziționate: un aparat terapie electromagnetică – Diapulse, un aparat cu unde scurte – Megapulse Senior 265, un aparat de electroterapie 2 canale, având curenți de joasă și medie frecvență – DUO 400, un aparat terapie cu șocuri HI-Tech Shockmater 500, un aparat ultrasunete Pulson 400, o baie galvanică Tasman/E, un aparat aerosol cu încălzitor Nebtime UN 600, o cadă hidroterapie cu dus subacval Almagro și un dus Vichy 102. Valoarea totală a investiției în noua aparatură se ridică la aproximativ 550 mii lei.

Reprezentanții conducerii instituției susțin că modernizarea aparaturii din cadrul Pavilionului B este necesară pentru creșterea punctajului, în relația cu Casa de Asigurări și implicit majorarea plafonului de decontări, începână cu 2019. „Anul viitor, vom demara proiectul de modernizare a Pavilionului A, care cuprinde și achiziționarea de aparatură nouă. La Pavilionul B, încă nu putem depune dosarul pentru reabilitare, întrucât mai avem ceva probleme cu actele de proprietate asupra terenului de sub clădire. Facem deja demersuri pentru întabulare, dar până la soluționarea cazului, am decis să cumpărăm aparatură nouă, astfel încât să putem crește punctajul și să ne majorăm veniturile pe 2019 pentru a compensa astfel diminuarea cauzată de reducerea activității la Pavilionul A, generată de începerea proiectului de modernizare”, a explicat managerul instituției, Bogdan Maganu. El a mai spus că, imediat după clarificarea actelor de proprietate la Pavilionul B, va fi depus un dosar pentru a moderniza și acel corp de clădire, din cadrul SBRM, cu fonduri UE sau guvernamentale.

Din dispoziția inspectorului-șef, la nivelul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Constanţa se desfășoară o ședință în regim dialog social, cu scopul de a veni în întâmpinarea problemelor ridicate de sindicatele lucrătorilor de poliție.

În acest sens, la data de 5 decembrie a.c., la nivelul instituției noastre, s-a organizat o astfel de ședință, în cadrul căreia au participat: conducerea IPJ Constanța, ofițeri cu funcții de conducere în inspectorat, reprezentanți locali ai tuturor sindicatelor (cu membri în IPJ Constanța) și un reprezentant sindical de la nivel național.

Astfel, în timpul ședinței, s-au discutat aspecte ridicate de Sindicatul Polițiștilor Europeni – europol și de Sindicatul Național al Agenților de Poliție – Biroul Teritorial Constanța, privind programul de lucru al polițiștilor de ordine publică din cadrul Poliției municipiului Mangalia, precum și unele nemulțumiri în ceea ce privește managementul realizat de factorul de comandă al subunității.

Reprezentanții IPJ Constanța au prezentat principalele aspecte ce au stat la baza modificării programului de lucru al polițiștilor de ordine publică din cadrul Poliției municipiului Mangalia, iar pentru celelalte probleme sesizate s-a convenit să fie transmis un răspuns după finalizarea verificărilor demarate de către Biroul Control Intern al IPJ Constanța.

În urma celor prezentate, reprezentanții sindicatelor au precizat că se vor abține de la orice apariție publică pe acest subiect, până la finalizarea verificărilor și primirea unui punct de vedere oficial al IPJ Constanța cu privire la cele sesizate. Cu toate acestea, Sindicatul Polițiștilor Europeni – Europol și-a menținut intenția de a organiza în data de 6 decembrie a.c., în intervalul orar 12:00-14:00, o acțiune de protest în fața Poliției municipiului Mangalia.

Poliţiştii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă împreună cu polițiști din cadrul I.P.J. Constanța au descoperit, pe raza judeţului Constanţa, trei autoturisme de lux, semnalate ca fiind furate din Norvegia, Italia și Marea Britanie.

În perioada 04-05.12.2018, acționând în baza unei informaţii, poliţiştii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă, în cooperare cu poliţişti din cadrul I.P.J. Constanţa, au desfăşurat o acţiune pe linia combaterii traficului internaţional cu autoturisme furate în zona de competență.

Astfel, pe raza judeţului Constanţa au fost identificate trei autoturisme de lux, despre care existau informaţii că se află în atenţia autorităţilor. La volanul acestora se aflau trei cetăţeni români, cu vârste cuprinse între 29 și 48 de ani, domiciliați pe raza judeţului Constanţa.

În urma verificărilor, polițiștii de frontieră și lucrătorii din cadrul I.P.J. Constanța au stabilit că cele trei autovehicule sunt căutate de autorităţile din Norvegia, Italia și Marea Britanie ca fiind semnalate furate.

Autoturismele, în valoare de aproximativ 24.700 euro, au fost indisponibilizate, cercetările fiind continuate de către poliţiştii de frontieră sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tăinuire, pentru două dintre cele două autoturisme și de către polițiștii din cadrul I.P.J. Constanța pentru cel de-al treilea.

Sfântul Nicolae este unul dintre cei mai populari sfinţi din ţara noastră. El este iubit şi aşteptat cu nerăbdare de toţi oamenii, indiferent de vârstă sau stare socială. Acest sfânt s-a evidenţiat prin bunătate deosebită faţă de cei lipsiţi, ocrotitor al fetelor, ajutător al familiilor numeroase, apărător al celor oropsiţi şi asupriţi, şi călăuzitor pentru cei care se află în călătorie, pe uscat sau pe ape.

Poporul român are mare evlavie faţă de Sfântul Nicolae. Acest lucru reiese şi din statisticile onomastice care indică faptul că peste un milion de persoane poartă numele de Nicolae ori diminutive ale acestuia. De asemenea, întâlnim foarte multe biserici şi mănăstiri care au ca hram tot pe Sfântul Nicolae.

Sărbătorirea Sfântului Nicolae este praznicul cel mai aşteptat de toţi copiii din lume, dar nu numai de ei; indiferent ce vârstă am avea, îl aşteptăm pe ,,Moş Nicolae cu daruri”. Numele de ,,Nicolae” vine din limba greacă, de la verbul ,,nikao = a învinge, a birui”. Sfinţii au biruit păcatele şi patimile de tot felul, au câştigat lupta împotriva duhurilor rele şi a tot felul de gânduri necurate care se războiesc cu noi.

Potrivit tradiţiei, Sfântul Nicolae s-a născut în secolul IV, în provincia Lichia, orașul Patara (Turcia). Părinţii au fost oameni înstăriţi, dar şi foarte credincioşi. Şi-au dorit mult un copil. Şi Dumnezeu le-a dăruit unul, a fost singurul. Unul milos, foarte înţelept şi extrem de curajos. A învăţat viaţa duhovnicească de la unchiul său, Nicolae, episcopul Patarelor. Rămas orfan devreme, Sfântul Nicolae şi-a împărţit averea moştenită fără să păstreze nimic.

S-a gândit apoi să-şi petreacă viaţa în tăcere şi singurătate, însă vestea lui Dumnezeu a fost alta: „În mijlocul poporului să-ţi săvârşeşti nevoinţa ta, dacă voieşti să fii încununat de Mine”. Înălţat Arhiepiscop al Mirelor Lichiei, Sfântul s-a dovedit un bun păstor al turmei sale. Este părintele bun şi înţelept care dăruieşte lumină şi har credincioşilor, este ocrotitor al copiilor şi apărător al credinţei ortodoxe.

În vremea prigoanelor lui Diocleţian împotriva creştinilor, Sfântul a fost aruncat în temniţă, însă şi de acolo îi vorbea poporului despre Legea lui Dumnezeu. A fost eliberat după urcarea pe tron a Sfântului Constantin. Potrivit tradiţiei, Nicolae a fost unul dintre Sfinţii Părinţi participanţi la Sinodul de la Niceea.

Sfântul Nicolae a apărat dreptatea printre oameni şi a mântuit de la condamnare trei bărbaţi. A fost considerat sfânt de popor chiar din timpul vieţii. Oamenii îl chemau având credinţa că necazurile lor vor fi mântuite. Două dintre minunile sale au marcat profund conştiiţa creştinilor şi stau la baza convingerii că Moş Nicolae aduce daruri în noaptea de 5 spre 6 decembrie.

Se spune că o familie săracă avea trei fete. Şi, atunci când acestea au crescut, părinţii s-au gândit că o viaţă „uşoară” ar fi soluţia la sărăcia în care trăiau. Sfântul Nicolae a avut însă un alt plan cu ele şi le-a salvat sufletele, pe rând, punându-le la fereastră câte o pungă cu bani.

Se mai povesteşte că Sfântul ar fi salvat de la naufragiu, prin rugăciune, niște marinari, iar de atunci aceştia îl cinstesc şi îl consideră ocrotitorul lor. Popularitatea sa a crescut atât de mult încât în Rusia aproape toate bisericile au colţ de rugăciune închinat Sfântului Nicolae. După o viaţă aspră, dar plină de credinţă a trecut la viaţă veşnică pe 6 decembrie 343, iar din anul 1087, moaştele sale sunt păstrate la o biserică din Bari, în sudul Italiei.

Moș Crăciun nu mai are în prezent decât prea puțin de-a face cu spiritualitatea creștină. În Europa, în secolul al XII-lea, ziua Sfântului Nicolae a devenit ziua darurilor şi a activităţilor caritabile. Multe ţări şi-au păstrat propriile obiceiuri şi tradiţii de Sfântul Nicolae. Copiii tuturor ţărilor creştine au fost învăţaţi că în noaptea de 5 spre 6 decembrie Sfântul Nicolae vine cu daruri.

Când ninge pe data de 6 decembrie se spune că Moşul îşi scutură barba şi iarna poate să înceapă. Aceasta este ziua în care binele învinge, prin credinţă, răul, iar în popor este numită Sânicoara. Oamenii se gândesc deja la Ignat şi la Sărbătoarea Crăciunului.

Traditiile si obiceiurile de Sfantul Nicolae difera de la o tara la alta. Sfantul Nicolae este patron spiritual in Olanda, Rusia, Grecia, Italia, Sicilia, Franta si in multe orase din Germania, Austria, Elvetia si Belgia.

Germania 

In regiunile romano-catolice din sudul Germaniei, precum Bavaria, Sfantul Nicolae (Sankt Nikolaus) isi face aparitia sub infatisarea unui episcop, cu o lunga barba alba si baston episcopal. Inaintea acestui eveniment, casele trec printr-o curatenie generala, iar copii isi sterg si isi lustruiesc incaltamintea. In seara dinaintea sosirii Sfantului Nicolae, copiii lasa pe tavi sau in incaltaminte scrisori in care descriu ce isi doresc, impreuna cu morcovi sau alte bunatati pentru magarul sau calul alb al sfantului. Acestea sunt asezate in afara casei sau in interior, sub pat, langa semineu sau pe un pervaz, in speranta ca vor fi gasite de Sfantul Nicolae. In timpul noptii, sfantul merge din casa in casa, avand asupra lui o carte in care sunt scrise faptele copiilor. Daca acestia au fost buni, primesc in pantofi sau pe tavi fructe, nuci si dulciuri iar daca au fost rai, sunt rasplatiti cu cartofi, carbuni sau nuiele.

In unele districte nemtesti, 12 tineri imbracati in paie si avand masti care reprezinta animale danseaza in urma Sfantului Nicolae, sunand din talangi. Dupa ce ofera daruri fiecarei case in parte, tinerii dau gazdele afara, facandu-se ca le bat, un fel de pedeapsa simbolica pentru eventualele rele savarsite.

Spania

Sfantul Nicolae este foarte popular in Spania, e patronul multor lacase de cult. Oamenii practica obiceiul “caminata” constand dintr-un lung drum parcurs pe jos (pelerinaj) la o biserica a Sfantului Nicolae, timp de trei zile de luni, succesive. Inaintea fiecarei slujbe zilnice au loc rugaciuni speciale ale unor persoane care cauta ajutor. Aceste rugaciuni incep cu o invocatie, continua cu un imn, un psalm si o citire a scripturilor. Slujba se incheie cu o litanie a Sfantului Nicolae, cu rugaciunea “Tatal nostru” si o alta rugaciune urmata de un imn. Aceste slujbe sunt preferate in special de femei, mai ales in perioadele in care trec prin dificultati financiare.

Italia

Marea sarbatoare italiana San Nicola celebreaza aducerea ramasitelor Sfantului Nicolae in localitatea Bari. Atunci cand turcii au cucerit Asia Mica, multi crestini s-au temut ca nu vor mai putea face pelerinajul la mormantul Sfantului Nicolae din Myra. Marinarii italieni au recuperat, insa, moastele sfantului si le-au adus la Bari, unde s-a construit o mare bazilica in onoarea Sfantului Nicolae. In ajunul zilei Sfantului Nicolae, copii din Molfetta, un oras aflat pe malul Marii Adriatice, aseaza pe o masa din casa o tava cu o scrisoare in care cer daruri si promit sa fie cuminti in urmatorul an. In timpul noptii, Sfantul Nicolae umple tavile cu cele mai multe din cadourile cerute, cu ciocolata, bomboane si alte bunatati.

Franta

In Franta, Sfantul Nicolae soseste mai intai in Alsacia, Lorena, Nord-Pas-de-Calais si Brittany. In aceste regiuni, Sfantul este insotit de un magarus incarcat cu cosuri pline de cadouri si bunatati pentru copii. In ajunul marii sarbatori, inainte de a merge la culcare, copiii isi aseaza pantofii langa semineu si ii adreseaza un cantec Sfantului Nicolae. Dimineata, incaltarile sunt burdusite de daruri si dulciuri. Chiar si cei mai cuminti copii primesc si o nuia de mesteacan impodobita cu o funda, intrucat orice copil mai face si nazdravanii.

Danemarca

In Danemarca, Mos Nicolae vine adus de reni cu un sac in spinare insotit de elfi carora copiii le ofera lapte si budinca de orez.

Austria

Sfantul Nicolae, sfantul preferat al copiilor, este onorat de-a lungul intregii Austrii. Se spune ca Dumnezeu i-a rasplatit generozitatea permitandu-i sa se reintoarca pe pamant in fiecare an, pentru a aduce cadouri copiilor ascultatori. Sfantul Nicolae (sau Nicolo ori Niklaus) este infatisat ca un episcop, cu vesminte largi si cu o mitra. El poarta o carte mare in care, pe parcursul intregului an, ingerii au scris ce fapte bune si rele a facut fiecare copil. Traditia mentioneaza ca Sfantul Nicolae este insotit intotdeuna de o creatura infricosatoare, Krampus, cu un aspect de diavol, acoperita cu blana si purtand o masca hidoasa, cu o lunga limba rosie. Krampus tine intr-o mana un bat sau o nuia cu care ameninta copiii care nu s-au purtat frumos sau nu si-au facut lectiile. Sfantul Nicolae nu il lasa, insa, niciodata pe Krampus sa se atinga de vreun copil. Atunci cand copiii promit ca vor fi buni si silitori, Sfantul Nicolae ii rasplateste cu cadouri.

Olanda

La jumatatea lunii octombrie, televiziunea olandeza transmite in direct sosirea oficiala in tara a Sfantului Nicolae si a ajutorului sau, Zwarte Piet. Sfantul vine, an de an, pe un vas cu aburi care ancoreaza de fiecare data in portul altui oras sau sat. Purtand hainele traditionale de episcop, Sfantul Nicolae (Sinterklaas), soseste in centrul localitatii pe un cal alb si este intampinat de catre primar. Cu aceasta ocazie are loc o parada care il poarta pe sfant pe strazile intregii localitati. Sfantul Nicolae sau Sinterklaas isi face aparitia cu cateva saptamani mai devreme fata de 6 decembrie pentru a verifica daca toti copiii s-au purtat bine. Impreuna cu Zwarte Piet, el viziteaza scoli, spitale, magazine si case. In aceasta perioada, brutariile scot pe piata “speculaas”, niste prajiturele aromate specifice sfantului.La fel ca si in alte tari, copiii isi pregatesc in ajunul zilei de Sfantul Nicolae pantofii, in care pun biletele cu darurile preferate si lasa un morcov, niste fan sau o farfurioara cu apa pentru calul sfantului. A doua zi dimineata, ei gasesc in incaltaminte monede de ciocolata, dulciuri si cadouri. Cei obraznici primesc in dar carbuni sau mici saculeti cu sare. In Olanda, pe vremuri copiii isi primesc cadourile numai in saboti de lemn iar in manastirile-scoala, tinerele eleve isi agatau sosetele la usa cu bilete pentru Sfantul Nicolae in care isi laudau cumintenia, iar dimineata le gaseau pline cu fructe glasate sau bomboane.

Irlanda

Potrivit unei legende locale irlandeze, Sfantul Nicolae este ingropat in tinutul Kilkenny, mormantul acestuia spunandu-se ca ar fi in interiorul ruinelor bisericii Sfantului Nicolae. Aceasta biserica este singurul vestigiu ramas din localitatea medievala Newtown Jerpoint.

Islanda

Patron al navigatorilor, Sfantul Nicolae a fost in trecut unul dintre cei mai venerati sfinti din Islanda. In secolul XII in Islanda a fost adoptata o lege prin care se instituia o zi de post inaintea zilelor apostolilor si a Sfantului Nicolae. Unul din cele mai valoroase manuscrisuri medievale islandeze este “Cartea lui Helgastadir”, care inglobeaza “Viata Sfantului Nicolae, arhiepiscop de Myra”.

Polonia

Polonezii cred ca darurile vin de la stele, in timp ce ungurii spun ca ele sunt aduse de ingeri.

In Siria, cadourile vin cu o camila tanara, in data de 6 ianuarie. La crestinii din Republica Ghana, mosul care aduce daruri vine din jungla, in timp ce in Hawaii, el coboara din barca.

Comunicat de presă

Asociaţia Română pentru Reciclare RoReC, în parteneriat cu Primăria Mangalia și Serviciul Local de Colectare Constanța, organizează, în perioada 7-8 decembrie, o nouă campanie de reciclare a deşeurilor de tip DEEE. Sub deviza ”Protejează-ți sănătatea şi mediul în care trăieşti! Participă la acțiunea de colectare a deşeurilor electrice şi electronice din Mangalia!, organizatorii oferă cetățenilor servicii gratuite de colectare a deşeurilor electrice. Cei interesați pot veni, la punctul de colectare, amenajat vis-a-vis de Banca Transilvania – (în Parcare), între orele 10.00 și 16.00 sau la mașina de colectare pentru predarea unuia sau mai multor aparate electrocasnice, electrice sau electronice uzate/vechi sau defecte, întregi (nedezmembrate). Totodată, în perioada 7-12 decembrie, se fac preluări gratuite de la domiciliu, sediu de firmă, instituție, în baza programărilor la TelVerde 0800 444 800. Fiecare deponent va beneficia de tichete de tombolă, conform regulamentului de pe site. Tragerea la sorţi a taloanelor completate va avea loc, miercuri, 12 decembrie, orele 17:00, la sediul Primăriei Mangalia. Premiile oferite de organizatori vor fi reprezentate de un aspirator Bagless, un cuptor microunde digital, patru cafetiere, două fiare de călcat, două mixere. Campania de informare și colectare de deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE) are şi caracter educativ cu privire la importanța colectării aparatelor electrice vechi sau stricate, fiind susținută de Asociaţia Română pentru Reciclare – RoRec.

Duminică, 16 decembrie 2018, de la ora 17.00, la Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski” din  Constanța, va avea loc concertul coral „La ieslea Betleemului” cu ocazia Sărbătorii Naşterii Domnului.

Corala „Crescendo” a Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea din Dobrogea, va încerca să transmită publicului căldura și emoția specifice acestei perioade, prin interpretarea mai multor lucrări de J. S. Bach, A. Adam, F. X. Gruber, J. Stainer, D. G. Kiriac, Gh. Cucu, I. D. Chirescu, A. Pașcanu, L. Dengler și G. Uță. Dirijat de Danubian Modoran, corul se bucură de participarea sopranei Camelia Bărbuță și a pianistei Amalia Profirescu.

Intrarea la concert se face pe bază de invitație, oferită gratuit, cu sprijinul Școlii “Wilhelm Moldovan” din Constanța, la telefon 0743.094.656 sau la agenția de bilete a Teatrului Național de Operă și Balet „Oleg Danovski” din Constanța.

Procurorii militari din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar pe o durată de 60 de zile, începând cu data de 29.11.2018, a inculpatului

Radu Viorel Vrăcioiu, medic primar O.R.L. la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila” din București, fiind cadru militar activ cu gradul de colonel, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită.

În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:

În data de 29 noiembrie 2018, inculpatul Vrăcioiu Radu Viorel, în calitatea menționată mai sus, a primit de la o persoană (martor în cauză) suma de 500 lei, în legătură cu efectuarea unei intervenții chirurgicale asupra unei paciente (soția martorului), ocazie cu care s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante.

Anterior, în data de 27 noiembrie 2018, înainte de efectuarea operației, medicul i-a reproșat pacientei faptul că este preamică suma de 200 lei pe care aceasta intenționa să i-o înmâneze, spunându-i că pentru această sumă de bani nici nu ar fi urcat din cabinet până la sala de operații.

Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul Vrăcioiu Radu Viorel trebuie să respecte următoarele obligații:

1. a) să se prezinte la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari, ori de câte ori este chemat,
2. b) să informeze de îndată organul judiciar cu privire la schimbarea locuinței,
3. c) să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea sa, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat,
4. d) să nu părăsească teritoriul României, decât cu încuviinţarea prealabilă a procurorului,
5. e) să nu comunice direct sau indirect, pe nicio cale, cu persoanele menționate în ordonanța de dispunere a controlului judiciar,
6. f) să nu exercite profesia în exercitarea căreia a săvârșit fapta, respectiv cea de medic primar O.R.L., în cadrul Spitalului Universitar de Urgență Militar Central “ Carol Davila.”.

Inculpatului i s-a atras atenția că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.

Inculpatului Radu Viorel Vrăcioiu i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.

Punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de Procedură Penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de Combatere a Infracțiunilor Asimilate Infracțiunilor de Corupției au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:
SC HEXI PHARMA CO SRL pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată,
PANAITESCU MIRON VICTOR, administrator al unor societăți comerciale, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la spălarea banilor,
ERDEI ATTILA, administrator al unor societăți comerciale, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală în formă continuată.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În perioada 2012 – 2016, societatea S.C. Hexi Pharma CO S.R.L. a evidențiat în actele contabile operațiuni fictive de achiziții de servicii și cheltuieli fictive care nu au avut la bază operațiuni realeîn scopul diminuării impozitului pe profit datorat bugetului de stat și respectiv a deducerii în mod nelegal a TVA-ului de plată (prin interpunerea în relația comercială cu furnizorii reali a unor firme prin care s-a majorat în mod nejustificat prețul bunurilor achiziționate).
În același context, în vara anului 2012, inculpatul Erdei Attila a emis către SC Hexi Pharma CO SRL 6 facturi fiscale fictive care atestau prestarea unor servicii în valoare totală de 238.390 lei, plus TVA aferentă în sumă de 57.214 lei.
Prin aceste demersuri inculpata SC Hexi Pharma Co Srla prejudiciat bugetul de stat cu suma totală de 916.739 lei,din care 366.694,4 lei reprezintă impozit pe profit și 550.044,6 lei reprezintă taxă pe valoare adăugată dedusă în mod nelegal.
În perioada iulie 2013 – decembrie 2015, inculpatul Panaitescu Miron Victor l-a ajutat pe administratorul S.C. Hexi Pharma CO S.R.L. (în prezent decedat) să disimuleze originea ilicită a sumelor de 2.275.672,19 euro și 9.875.717,45 lei,obținute de acesta din urmă ca urmare a săvârșirii infracțiunii de delapidare. În acest sens, între societățile administrate de inculpatul Panaitescu Miron Victor și două firme din Cipru controlate de administratorul S.C. Hexi Pharma CO S.R.L, au fost încheiate mai multe contracte fictive de prestări servicii. Ulterior, o parte din aceste sume de bani au fost retrase direct de la ATM-uri, iar restul au fost transferate în conturile unor societățide unde au fost la fel retrase în numerar, de administratorul S.C. HexiPharma CO S.R.L.
Agenția Națională de Administrare Fiscală a declarat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 9.553.392 lei, reprezentând prejudicial cauzat bugetului de stat în maniera de mai sus.
În cauză, s-a dispus luarea măsurilor asiguratorii, prin instituirea sechestrului, asupra mai multor bunuri imobile și mobile ce aparțin SC HexiPharmaco SRLși altor persoane fizice și juridice.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului București cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.
Față de CPS Chemical&Pharmaceutical Solutions LTD, Hatom Limited LTD, Dinu Flori, Ochinciuc Uliana și Ochinciuc Radu, procurorii anticorupție au dispus soluția clasării.
Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Comunicat de presă

Societatea de termoficare Goldterm Mangalia S.A. informează că, în perioada 3 – 7 decembrie, a.c., este sistată furnizarea agentului termic, către blocurile arondate Centralei Termice Nr. 9. Căldura se întrerupe doar pe timpul zilei, în intervalul orar 07:00 – 16:00 pentru executarea lucrărilor tehnice premergătoare montării primului motor termic, în cadrul proiectului de cogenerare. Lucrările constau în modificarea instalatiilor termice din centrală, în vederea amplasării motorului în deplină siguranță. După efectuarea tuturor manevrelor specifice, furnizarea căldurii se va relua la parametrii optimi. Reprezentanții societății de termoficare îi asigură pe toți locatarii blocurilor arondate la CT9 că agentul termic se furnizează normal, în afara intervalului de lucrări, iar pentru orice problemă să contacteze Dispeceratul Goldterm, la nr. de telefon: 0241740761 și 0756086136. Reamintim că, începând cu această toamnă, Primăria Mangalia a demarat proiectul de cogenerare cu motoare termice, cu scopul reducerii costurilor cu încălzirea, pe timpul iernii. Acesta va fi gata în 24 de luni, atunci când, în municipiul Mangalia, vor fi mai multe insule de cogenerare, cu motoare termice. Implementarea acestui proiect va duce la producerea energiei electrice, care va fi furnizată contra-cost în Sistemul Energetic Național (SEN). Totodată, se va produce energie termică, distribuită populației la prețuri considerabil mai mici, decât cele actuale. În prima etapă, vor fi montate două motoare termice, primul până la sfârșitul acestui an, la CT 9, iar cel de-al doilea anul viitor, la CT 10, astfel fiind formată prima dintre cele patru insule de cogenerare. Următoarele trei insule vor avea câte un motor termic, acestea urmând să fie funcționale în următorii doi ani. Costurile proiectului sunt suportate în proporţie de 70% de Guvern, iar restul din bugetul local. Pe lângă scăderea prețului la gigacalorie, acest program presupune și reducerea pierderilor de pe reţeaua de distrbuţie. De altfel, Primăria lucrează şi la reabilitarea centralelor termice printr-un program de reducere a pierderilor pe reţeaua de distribuţie, cu finanțare guvernamentală.

1.085 persoane au ajuns la Unitatea Primiri Urgențe din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență “Sf. Apostol Andrei” Constanța, de vineri, 30.11.2018 și până astăzi, 03.12.2018, ora 08.00. Este vorba despre 771 adulți și 314 copii. În total, internați au rămas 265 pacienți (74 copii, 191 adulți)
In continuare, cele mai multe internări au fost în secția Pediatrie. Din cei 74 copii spitalizați, 3 au fost internați la Chirurgie și Ortopedie Pediatrică și 71, în secția Pediatrie. Predomină, ca și săptămâna trecută, tot bolile respiratorii. Colectivitatea, temperaturile extreme, ceața dar și vântul care face ca temperatura resimțită să fie mult mai scăzută, sunt principalele cauze ale îmbolnăvirilor.
În aceste zile a crescut și numărul pacienților internați la Ortopedie –Traumatologie. Numai în ultimele 3 zile au fost internate de urgență 21 de persoane. In momentul de față, gradul de ocupare al secției este maxim. Majoritatea pacienților au suferit fracturi din pricina alunecării pe gheață. Medicii recomandă populației să nu amâne consultația, în cazul producerii unui traumatism. Este esențial ca pacientul să fie investigat corespunzător și, dacă este cazul, supus în timp util intervenției chirurgicale.

Programul de funcționare al casieriei este următorul:

JOI: 08.30-18.00

VINERI: 08.30-13.30

S.C. GOLDTERM MANGALIA S.A. informează că în perioada 3–7 decembrie 2018, este sistată furnizarea agentului termic către blocurile arondate  Centralei Termice nr. 9. 

Căldura se întrerupe doar pe timpul zilei, în intervalul orar 07:00 – 16:00 pentru executarea lucrărilor tehnice premergătoare montării primului motor  termic, în cadrul proiectului de cogenerare.Lucrările constau în modificarea instalatiilor termice din centrală, în vederea amplasării motorului în deplină siguranță. După efectuarea tuturor manevrelor specifice, furnizarea căldurii se va relua la parametrii optimi.

Pe-al nostru steag e scris unire,

Unire-n cuget și simțiri

Și sub măreața lui umbrire

Vom înfrunta orice loviri.

Vineri, 29.11.2018, Şcoala Gimnazială nr. 1 Pecineaga a organizat cea de a VIII-a ediție a Zilei Şcolii, eveniment care a cuprins o serie de activităţi educative de tip atelier, dar şi sărbătorirea Centenarului prin muzică, dans şi voie bună! Evenimentele fac parte din parteneriatul educaţional ”Uniţi în cuget şi-n simţiri” încheiat cu Primăria Pecineaga.

Pe această cale, dorim să le mulţumim tuturor cadrelor didactice implicate precum şi Primăriei Pecineaga pentru sprijin şi colaborare!

Director,                                                                                   Consilier imagine,

Prof.drd.Loredana DIMA                                                    Prof.Angelica ANDREI

Cu ocazia sărbătoririi Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, preşcolarii Grădiniţei PP Nr. 7 Mangalia au realizat, în aceste zile, mai multe activități tematice și artistice. Sub atenta îndrumare a cadrelor didactice, prichindeii au celebrat cei 100 de ani de la Marea Unire, demonstrând că au veleități de artiști. Au recitat poezii, au intonat Imnul României și au dansat pe ritmuri ale muzicii tradiționale. Tabloul de sărbătoare a fost completat de costumele populare, pe care micuții le-au purtat cu drag, în timpul desfășurării evenimentelor. În cadrul manifestării dedicate Zilei Naționale a României, micuții, coordonați de doamnele educatoare ale grupelor participante, şi-au pus în aplicare aptitudinile practice și au realizat o expoziție cu lucrări specifice. Cu această ocazie, directorul instituției de învățământ preșcolar, cadrele didactice, copiii și părinții acestora transmit întregii comunități un sincer ”La Mulți Ani”!