În urmă cu cinci luni luau în mâini destinele locuitorilor Mangaliei. Ajunşi în funcţiile cheie ale administraţiei, cei 19 consilieri locali sunt, potrivit declaraţiilor de avere, oameni relativ modeşti. Conform declaraţiilor depuse la începutul mandatelor de consilieri, mulţi dintre ei nu deţin nici terenuri, nici apartamente sau case, cât despre conturi în bancă, acestea par a fi mai mult goale. Desigur, în cazul multora dintre ei, lucrurile stau cu totul altfel, mai ales că, într-o comunitate mică şi dornică de informaţii ca a noastră, se ştie foarte bine cam ce deţine fiecare dintre consilieri, care sunt departe de a fi categorisiţi drept muritori de foame. Însă, rude apropiate sau propriile firme reuşesc să ia de pe umerii aleşilor mangalioţi povara unor imobile sau a unor sume de bani consistente.

Leila Ali deţine un teren şi o casă, ambele moştenite, alături de două apartamente, unul în Mangalia şi celălalt în Bucureşti. Consilierul PNL are un autoturism din 1996 şi venituri de 25.000 de lei, alături de cele ale soţului, de 10.000 de lei.

Dragoş Bociog şi-a depus declaraţia de avere pe 20 iulie, când afirma că deţine un teren intravilan de 1.395 mp în Călimăneşti şi un altul în Limanu, de 400 mp. Consilierul mai are un apartament în Mangalia, un autoturism din 2010, dar şi datorii de 45.000 de euro. La începutul mandatului, Dragoş Bociog realiza venituri anuale de 8.040 lei, în calitate de angajat al SC Neptun-Olimp SA, alături de 6.710 lei indemnizaţia de consilier local, iar soţia sa 9.600 de lei indemnizaţia de creştere a copilului.

În dublu rol la conducerea oraşului, Dragoş Angelescu, viceprimar şi consilier local totodată, nu are  o avere impresionantă: nu deţine terenuri şi are datorii de 45.000 de euro, pe care trebuie să le achite până în 2041. În schimb, alesul local are un apartament de 120 de metri pătraţi în Constanţa şi trei autoturisme. Salariul său de director al ADPP Mangalia i-a asigurat, anul trecut, un venit de 22.240 lei, în timp ce soţia sa a contribuit la finaţele familiei cu 14.789 lei.

Aflat la al patrulea mandat, Sorin Andrei declara, pe 21 iulie a.c., că nu are niciun teren în proprietate persoanală, dar are trei apartamente în Mangalia şi un autoturism Dacia din 1997, alături de conturi curente în care figurează sume cuprinse între 163 de lei şi 2.701 lei. De asemenea, consilierul local are un cont bancar de 33.000 de lei, acţiuni în propria firmă în valoare de 39.000 de lei. Veniturile anuale ale familiei ar consta din indemnizaţia de consilier local, de 7.293 lei şi din salariul soţiei, de 9.000 de lei. Sorin Andrei mai beneficiază şi de veniturile obţinute din dividende, în valoare de 111.366 lei.

Sorin Mihai a bifat activităţi din cele mai diverse: inspector, profesor, consilier ministerial şi manager aprovizionare!

Abia intrat în Consiliul Local, prof. Sorin Mihai afirmă, în declaraţia de avere semnată pe 5 iulie a.c., că deţine o casă de 97 mp şi un teren de 522 mp în Eforie Sud, două apartamente în Mangalia, un autoturism din 2009 şi o datorie la bancă de 438.000 lei, scandentă în 2045. Veniturile de anul trecut ale cadrului didactic erau formate, potrivit declaraţiei de avere, din salariul de inspector şcolar adjunct – 29.065 lei, cel de consilier la cabinetul unui ministru secretar de stat – 8.060 lei, cel de profesor la „Gala Galaction“ – 18.089 lei, precum şi cele obţinute ca manager aprovizionare la o firmă din Slatina – 4.801 lei. Soţia sa a obţinut, ca medic şi predând la o şcoala postliceală din Mangalia, venituri de aproape 80.000 de lei.

Prosperitatea familiei mai este asigurată şi de închirierea unuia dintre apartamentele pe care consilierul local le deţine şi pentru care acesta realizează un venit de 6.000 de lei anual, dar şi din dividendele pe care le încasează de la o firmă din Mangalia, la care este asociat – 2.174 lei, alături de indemnizaţia de obţinută în Consiliul de Administraţie al GOLD RA – 200 de lei.

Nicolae Moroianu, consilier local ales pe listele ALDE, are un teren agricol în Somova, judeţul Tulcea, de 3,4 hectare şi un autoturism din 2005. Alesul local are datorii de 923.000 lei şi venituri de 2.162 de lei ca director al firmei personale, alături de 2.162 lei salariul soţiei. Totodată, Nicolae Moroianu încasează, anual, de la Goldterm SA, unde este membru CA, 12.000 de lei.

Deşi este unul dintre cei mai tineri aleşi locali, Lucian Nichita este un prosper administrator de firme private!

Lucian Nichita, unul dintre cei mai tineri consilieri locali, este destul de modest la capitolul imobiliare: nu are terenuri şi nici nu deţine vreo casă. Mai mult, alesul PNL are datorii de 22.804 lei, pe care trebuie să le stingă în 2021. În schimb, Lucian Nichita stă bine la capitolul firme private: este administrator la SC Vexx Advertising & Souvenir SRL, de unde obţine, anual, 15.750 lei, la SC Urban Sea Prest SRL – 125.580 lei, precum şi la SC Diva Com Prest, de unde, însă, nu realizează niciun fel de sume. În schimb, ca angajat în Şantierul Naval, consilierul obţine un venit anual de aproape 40.000 de lei, iar ca administrator al GOLD-ului 483 lei.

Consilierul penelist este, totodată, membru în Consiliul de Administraţie al Asociaţiei „Mangalia – oraş european”.

Bogdan Maganu, fost viceprimar şi actual consilier PSD, are două terenuri intravilane, de 519 mp în Mangalia şi de 770 mp la Limanu, alături de un teren agricol de 5 hectare la Albeşti. Bogdan Maganu a declarat, la reinvestirea în funcţie, că are împrumuturi, către propria firmă, de 86.000 de euro şi datorii de 385.000 de lei, pe care trebuie să le achite până în 2032. Salariul de viceprimar i-a adus, anul trecut, venituri de 37.992 lei, în timp ce soţia sa a obţinut, din indemnizaţia de creştere a copilului, 12.100 lei. Din arendă Bogdan Maganu şi-a suplimentat veniturile cu 10.000 de lei.

Paul Foleanu, ales pe listele PSD, nu deţine, potrivit declaraţiei de avere, nici terenuri şi nici vreo locuinţă proprietate personală, ci numai un autoturism din 2009. Veniturile sale au constat, în 2015, din indemnizaţia de consilier local – 7.293 lei, din serviciile juridice – 158.525 lei, precum şi din salariul soţiei – 16.270 lei.

Menabit Ozghiun este singurul ales local care, în declaraţia sa de avere, nu şi-a “bifat” niciun fel de venituri, imobiliare, datorii sau conturi bancare. Unicul capitol completat este cel din declaraţia de interese şi priveşte calitatea sa de membru al PSD Mangalia.

Fostul şef de la Turism, pasionat de numismatică şi bijuterii

Liberalul Dumitru Filip se laudă, în declaraţia de avere, cu un teren agricol de 1.500 mp şi unul intravilan de 1.700 mp, ambele în judeţul Buzău. Alesul local deţine două spaţii comerciale în Neptun, un autoturism din 1999 şi acţiuni la trei societăţi comerciale, cu o valoare totală de 18.500 de lei. Datoriile pe care le are de plătit până în 2021 însumează 80.000 de lei, iar veniturile sale de anul trecut au fost realizate din salariul de la primărie de 44.354 lei şi din pensia soţiei, de 34.424 lei.

Dumitru Filip mai spune că deţine două colecţii deosebite, ambele din 1966, una de numismatică – 20.000 de euro şi cealaltă de bijuterii – 20.000 de euro.

Nicoleta Griguţă declara în scris, pe 13 iulie a.c., faptul că are un teren de 231 mp şi o casă de 150 mp şi venituri obţinute ca inspector SSM – 13.872 lei, alături de salariul soţului său, director general al SC Şantierul Naval 2 Mai – 80.382 lei şi ca reprezentant AGA al DMHI – 27.296 lei.

Neculai Tănasă, liderul PSD Mangalia, are un autoturism din 2005, alături de venituri obţinute în calitate de vicepreşedinte al FC Viitorul SA, de 75.000 de lei. Alexandra Silistră, unicul consilier PMP, nu deţine terenuri, are un apartament în Mangalia şi datorii de 147.454 lei. Anul trecut veniturile familiei sale erau asigurate de soţul consilierului local, de 15.000 de lei.

Chiar la începutul unui nou mandat de consilier local, Leonard Tănase (ALDE) declara că deţine un teren intravilan de 500 mp, un teren agricol de 1.000 mp şi o casă de 250 mp. Consilierul mai are un autoturism şi o motocicletă, datorii de 10.000 de euro şi venituri obţinute, anul trecut, în calitate de director de firmă – 15.000 de lei, de consilier local – 7.086 lei şi din salariul soţiei – 15.000 de lei.

Declaraţiile de avere şi cele de interese aler celorlalţi trei consilieri locali, Valentin Ciuraru, Oprea Dop şi Ghiulserin Sali, au fost imposibil de accesat de pe site-ul oficial al primăriei. Imediat după ce situaţia va fi remediată de către specialiştii instituţiei publice, vom reveni cu amănunte.

Poliţiştii l-au identificat pe cel ce ar fi ucis un angajat al centrului de colectare de fier vechi din Constanţa. Oamenii legii spun că ar fi vorba despre STOICA GHEORGHE, în vârstă de 54 de ani, com. Tuzla, județul Constanța, bănuit de comiterea faptei.

Cel în cauză a plecat de la domiciliu, la data de 15.05.2016 și nu a mai revenit până în prezent.

Semnalmente: înălțime 1.70 m, greutate 75 kg., ten măsliniu, ochi căprui, păr negru, fără semne particulare.

Precizăm faptul că polițiștii desfășoară activități de căutare și a autoturismului, pe care l-ar fi sustras de la locul faptei, Ford Fiesta, de culoare argintiu, cu numărul de înmatriculare CT 45 VYO.

Cei care pot oferi informații despre persoana în cauză sau autoturismul sustras, sunt rugați să contacteze Inspectoratul de Poliție al județului Constanța tel. 0241/611364 sau la numărul unic de urgență 112.

Până când se va decide cine va fi reprezentantul consumatorilor în Consiliul Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor dintre Consumatori și Bănci, dezbaterea în jurul disputelor consumatori versus bănci va continua și se va amplifica, având în vedere și situația incertă creată, la sfârșitul acestui an, prin amânarea intrării în vigoare a Legii insolvenței persoanelor fizice, prin trimiterea la Curtea Constituțională de către guvern a legii privind conversia creditelor în franci elvețieni și prin decizia din 25 octombrie a Curții Constituționale a României referitoare la  neconstituționalitatea unora dintre prevederile Legii privind darea în plată.
Starea de supra-îndatorare prin credite bancare a populației României se datorează practicii sectorului financiar-bancar de a pune pe piață, cu precădere în perioada 2006-2008, a unor produse de creditare apte să producă un risc de hazard financiar asupra bugetului consumatorilor care au contractat astfel de produse de creditare, risc creat printr-o informare inadecvată a clienților la momentul acordării împrumuturilor și a unei protecții insuficiente a debitorilor în fața pericolelor asociate acestor contracte. Practic, față de gradul de educație financiară a consumatorului român, băncile dar și instituțiile financiare nebancare au vândut produse relativ sofisticate. De exemplu, unui contract de credit ipotecar i se mai asociază și un contract de asigurare a imobilului cu care se garantează creditul, plus o cedare (cesiune) a acestei asigurări către bancă. De asemenea, printre garanțiile aduse de către împrumutat mai poate figura și o poliță de asigurare de viață a titularului creditului (beneficiarul poliței fiind banca) sau poate exista în contract o clauză privind garantarea cu veniturile viitoare ale debitorului în favoarea creditorului.
Iar dacă aceste garanții sunt obișnuite, până la urmă, atunci când se accesează un credit pe o perioadă îndelungată, nu la fel de uzuale sunt acele clauze contractuale care prevăd formule de calcul netransparente pentru dobânda creditului, cu algoritmi de calcul care fac trimitere la diverși indici interni ai băncii și chiar cuprinderea în formula de calcul a unor indicatori  complecși, care nu sunt meniți a fi folosiți în relația cu persoane care acționează pe piață ca simpli consumatori, iar nu ca și investitori.
Este cunoscut cazul unor bănci care, în formula de calcul a dobânzii variabile au, de exemplu, formule de genul: EURIBOR sau LIBOR  + marjă + CDS, unde CDS înseamnă ”credit default swap”. Numai că acest ”credit default swap”  este un instrument financiar derivat care are scopul de a transfera expunerea la riscul unor instrumente financiare între două părți contractante. Acest ”credit defalult swap” este similar unei asigurări, deoarece cumpărătorul de CDS plătește o primă de risc și primește o sumă de bani dacă se produce un anumit eveniment, așadar este un instrument financiar care are atât rol de protecție, dar oferă și posibilitatea de a specula cu privire la calitatea creditului unei entități emitente a unei obligațiuni. O probabilitate mai mare de a surveni un astfel de eveniment ar face CDS-ul mai valoros pentru cumpărător și mai puțin valoros pentru vânzător. Opusul se întâmplă dacă scade probabilitatea unui eveniment negativ. Aceste instrumente se tranzacționează pe piețe specializate, însă, din toată această descriere nu reiese motivul pentru care un consumator trebuie să suporte costul unui astfel de instrument sofisticat într-un banal credit de consum!
Cum poate, astfel, un consumator să aprecieze, la momentul încheierii unui contract de împrumut, care va fi întinderea obligațiilor sale și care va fi costul total pe care-l va achita atunci când perioada contractuală s-a terminat, de vreme ce el nu deține informații de bază cu privire la riscul asociat unui contract de credit într-o monedă străină, cu atât mai puțin la evoluția CDS-ului sau al modului de tranzacționare a unui astfel de instrument?! La această întrebare nu puteau răspunde cu acuratețe nici ofițerii de credit care interacționau cu clienții și-i sfătuiau în alegerea unui anumit tip de credit în perioada de expansiune a creditării din 2006-2008, dar nici autoritățile în măsură să verifice și să reglementeze activitatea de creditare a populației de către bănci.
„Marea masă a consumatorilor supra îndatorați la bănci, în momentul de față, plătesc, în afară de costul lipsei unei informări clare și corecte din partea băncilor la momentul încheierii contractului și un tribut greu față de conduita industriei bancare de a acorda credite dincolo de orice precauții privind gradul de îndatorare al consumatorului sau a capacității acestuia de rambursare, vizând doar atingerea unor cote cât mai mari de piață și neacordând atenție calității portofoliilor de clienți.” Monica Calu, Jurisconsult, Expert APC în dreptul consumului.
Mai mult decât atât, unele dintre bănci au folosit pentru încheierea și derularea contractelor practici aflate la limita ilegalității.
Nu mă refer aici doar la metoda de a recomanda produse de creditare în valute care s-au apreciat ulterior semnificativ față de leu sau care, în mod tradițional, sunt monede de refugiu în fața riscurilor de tot felul. Nu este vorba doar despre modul în care au fost incluse în convențiile de împrumut clauze referitoare la obligația consumatorului de a achita băncii comision de risc sau comision de administrare și comision de acordare, toate calculate ca și procent din suma acordată consumatorilor și care, în fapt, reprezintă veritabile dobânzi ascunse și care pot duce la creșterea costului total al unui credit și cu 30-50%. Nu mă limitez în a aminti acele clauze din contracte care prevedeau includerea unor marje variabile în formula dobânzii fixe, formulele de calcul netransparente ale dobânzii și clauzele privind majorarea unilaterală a dobânzii sau a marjei, de către bancă, ori clauzele privind scadența anticipată sau comisionul de rambursare anticipată a unui credit, ci menționez și clauzele privind riscul valutar asumat de client. Dar, în anumite cazuri, este vorba, chiar în întregime, de contractele de credit care au fost puse pe piață de către unele dintre bănci și anume de creditele de nevoi personale garantate cu ipotecă.
Aceste produse de creditare nu se supun regulilor prevăzute de Legea 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investiții imobiliare și, evident, nici Normelor metodologice ale BNR de aplicare a acestei legi și nu intră nici sub incidența Legii 289/2004 privind regimul juridic al contractelor de credit pentru consum destinate consumatorilor persoane fizice, de vreme ce depășeau plafonul de 20.000 de euro, iar perioada de acordare este mai mare de 5-10 ani (cea prevăzută pentru un contract de nevoi personale). Astfel, prin folosirea acestui produs, creditorii au putut eluda obligația de a prezenta într-un mod clar și inteligibil pentru consumator a formulei de calcul a dobânzii anuale efective (DAE) împreună cu indicarea condițiilor în care poate fi modificată dobânda anuală efectivă și determinarea costului total al creditului la consumator (adică toate costurile pe care consumatorul trebuie să le plătească pentru credit, inclusiv dobânda și celelalte cheltuieli). Iar acum, când consumatorii au început să suspecteze diverse abuzuri ale instituțiilor de credit, băncile se folosesc de diverse pretexte atunci când ajung în instanță în litigii cu privire la executarea unui astfel de contract, arătând că nu aveau niciuna dintre obligațiile prevăzute în legile enumerate mai sus, de a informa consumatorul cu privire la costurile sau întinderea obligațiilor pe care aceștia și le asumau la încheierea contractelor.
Așadar, dacă privim numai la numărul foarte mare de litigii dintre consumatori și bănci aflate acum pe rolul instanțelor de judecată înțelegem că nu este posibil să fie vorba doar despre cazuri marginale sau doar despre situații singulare, ci ni se relevă amploarea acelor practici abuzive ale creditorilor care acum sunt expuși ca pe un poligon de tir unor încrucișări de cereri: eliminarea clauzelor abuzive și returnarea sumelor încasate ilegal, conversia la cursul istoric al unor credite acordate în valute mai mult sau mai puțin exotice sau cereri de dare în plată a bunurilor imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. Mai mult decât atât, este vorba chiar de cereri prin care consumatorii care au câștigat definitiv procese împotriva băncilor sunt nevoiți să ceară executarea silită a hotărârilor, deoarece băncile reclamate nu se supun de bună voie celor dispuse de instanță! Iar toate acestea nu sunt de natură să creeze o imagine bună industriei bancare, ci, din 2010 de când au pornit valuri de litigii inițiate de consumatori, s-a ajuns la un curent din ce în ce mai puternic de dispreț și de neîncredere față de bănci, față de credite și de bancheri. Ceea ce este destul de riscant pentru că această industrie funcționează având la bază și un capital imaterial numit „încredere”, cea care face ca un contract să ia ființă și să se deruleze fără incidente majore între părți. Să nu mai pun în discuție și faptul că acest val de nemulțumiri vine de la clasa medie din România, cea care în perioada de după izbucnirea crizei financiare globale, a recepționat cel mai dur șocul efectelor intrării economiei în recesiune. Practic, de la o lună la alta, aceste familii au văzut cum imobilele pentru care contractaseră creditele se devalorizau substanțial, în vreme ce ratele lor creșteau (în cazul celor împrumutați în valute), iar veniturile gospodăriilor se diminuau ori ca putere de cumpărare, ori datorită pierderii locurilor de muncă sau a reducerilor salariale, fiind sortite pauperizării. Însă, în același timp, clasa medie constituie și publicul căruia băncile se adresează atunci când își pun pe piață produsele, iar o relație tensionată sau dificilă cu un consumator se va reflecta cu siguranță și în cifra de afaceri a instituțiilor de credit.
Ar fi fost mult mai înțelept ca băncile să fi acceptat acele propuneri venite de la clienții lor de rezolvare amiabilă a situațiilor litigioase, mai ales că, la un moment dat, a devenit evident că băncile au abuzat de poziția lor de putere economică și informațională față de cei  împrumutați. În fața evidenței, ar fi fost un gest care le-ar fi salvat onoarea.
De la 1 octombrie 2013, de când au intrat în vigoare și articolele 12 și 13 ale Legii 193/2000 privind clauzele abuzive încheiate între comercianți și consumatori, articole prin care s-au transpus și în legislația națională prevederile Uniunii Europene referitoare la procesele în care se obțin hotărâri judecătorești cu efecte față de toți consumatorii care au încheiat acel tip de contract cu un anumit profesionist (așa-numitele efecte ”erga omnes”), practic, dacă o clauză este determinată ca fiind abuzivă într-un litigiu intentat unui profesionist de către Autoritatea Națională Pentru Protecția Consumatorilor sau de către o asociație de consumatori, această clauză va trebui să fie eliminată automat, ca efect al unei singure hotărâri definitive, din toate contractele identice ale acelui comerciant. Este vorba despre hotărârile obținute prin ”acțiunile în încetare”.
Este un risc reputațional destul de mare pentru orice bancă dacă se obține împotriva sa o astfel de hotărâre și, deja, instanțele s-au pronunțat favorabil consumatorilor, chiar și nedefinitiv, în câteva dosare de acest gen. De aceea ar fi de dorit din partea băncilor o schimbare a abordării situațiilor potențial litigioase, dar și a conduitei acestora, față de consumatorii cărora le-au încălcat drepturile, pentru a nu se ajunge la inerentele inconveniente ale unei imagini știrbite, care însoțesc măsuri atât de radicale precum soluțiile judecătorești cu efect erga omnes.
Băncile date în judecată prevăd, acum, aceste tranșări judiciare ale litigiilor prin acțiuni în încetare a clauzelor abuzive din toate contractele de acel gen, ca fiind scenarii posibile și numai luând în calcul nenumăratele hotărâri definitive obținute de consumatori împotriva lor, prin procese individuale. Chiar dacă băncile iau în considerare aceste acțiuni în instanță și le includ în categoria riscurilor sistemice, prin eforturi financiare imense pentru a le contracara prin apărări costisitoare în instanță, ar fi mai ieftin și mai bine pentru imaginea lor să soluționeze alternativ conflictele înainte de astfel de acutizări.
Posibilitatea de a soluționa amiabil litigiile, în cadrul CSALB, a venit destul de târziu față de momentul în care s-au născut primele procese între consumatori și bănci, dar consumatorii din România au, acum, încă o cale de a evita sau de a diminua riscurile inerente unei proceduri purtate în fața instanțelor judecătorești, iar băncile au o șansă de a recupera încrederea pierdută. Altfel, poate că instanța de judecată va rămâne remediul pentru un contract dezechilibrat, dar nu și soluția pentru recâștigarea încrederii.
“Colegiul de coordonare al CSALB, în calitatea sa de organ colectiv de conducere, refuză să valideze un reprezentant al asociațiilor de consumatori, pe baza criteriilor menționate în regulamentul său de funcționare, în structura de conducere a acestei instituții pe motiv că legislația aplicabilă în prezent soluționării alternative a litigiilor nu-i oferă acest drept. Totodată, CSALB anunță în mod laconic că activitatea acestei instituții de interes public poate funcționa și fără reprezentantul asociațiilor de consumatori. O astfel de afirmație nu face decât să decredibilizeze acest serviciu public. Din păcate, actualul Colegiu de coordonare al CSALB nu a înțeles rolul pe care îl are în eficientizarea şi credibilizarea acestei instituții.” conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC.

Pentru remedierea unei avarii la una din conductele principale de alimentare cu apă, din localitatea Ovidiu, SC RAJA SA este nevoită să întrerupă furnizarea apei potabile  aseara,

22 noiembrie 2016, în intervalul 19,00 – 23,00. Au fost afectați consumatorii din Ovidiu, de pe partea stângă a localității, pe sensul de mers către Mihail Kogălniceanu.
Ne cerem scuze față de abonații afectați de această lucrare.

Cartea de Salvare la Bord este o iniţiativă lansată în anul 2015 de Automobil Clubul Român (ACR) împreună cu Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) şi promovată în parteneriat cu Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă (DSU).

Acest concept a fost implementat în România după modelul altor cluburi din Europa, membre ale Federaţiei Internaţionale a Automobilului (FIA)

Dotarea maşinii cu Cartea de Salvare la Bord poate reduce cu până la 30% timpul de descarcerare în cazul unui accident.

Majoritatea şoferilor din România manifestă un comportament preventiv în trafic, dar mai puţini dintre aceştia sunt familiarizaţi cu situaţia post-accident. În cazul unui accident grav, dotările autoturismelor moderne, menite să sporească siguranţa pasagerilor, sunt o serioasă provocare pentru echipajele de descarcerare. Anumite componente de siguranţă pot reprezenta factori de risc (ex. explozia generatoarelor de gaz din componenţa sistemelor airbag) atât pentru echipajele de intervenţie, cât şi pentru persoanele care aşteaptă să fie salvate. Cartea de Salvare a autoturismului aflată la bord poate creşte şansele de salvare ale participanţilor la trafic după un accident. Cu ajutorul acesteia, timpul de descarcerare poate fi redus cu până la 30%, aspect vital în lupta contracronometru pentru salvarea victimelor rezultate în urma accidentelor grave de circulaţie.

Cartea de Salvare la Bord este un document standardizat în format A4, care prezintă specificaţiile tehnice ale maşinilor. Aceasta cuprinde informaţii importante pentru salvatori, cum ar fi: poziţionarea armăturilor cabinei, a rezervorului de combustibil, a bateriei, airbag-urilor, generatoarelor de gaz, unităţilor de control ş.a., precum şi punctele adecvate de tăiere, astfel încât, în cazul unui accident rutier, echipele de descarcerare să intervină cu promptitudine pentru salvarea victimelor.

Este o necesitate, dar nu o obligativitate ca fiecare proprietar de autovehicul să deţină o carte de salvare, care poate fi descărcată de pe website-ul ACR – www.csb.acr.ro, în funcţie de marca şi modelul autovehiculului. Pentru a fi uşor de identificat diversele componente,Cartea de Salvare la Bord trebuie printată color şi aşezată la parasolarul din dreptul şoferului, aşa cum prevăd procedurile de salvare. După tipărirea documentului, proprietarii de automobile îl pot prezenta la casele de marcat din orice staţie Petrom sau la sediile ACR, pentru a primi un autocolant de semnalizare. Acesta se va lipi pe interiorul parbrizului, în partea stânga sus sau stânga jos, pentru a „semnaliza” echipajelor de descarcerare prezenţa Cărţii de Salvare la Bord.

După cum se ştie, la data de 17 noiembrie, Curtea de Apel București a suspendat fără termen, procesul care are ca obiect fuziunea UNPR cu PMP, până când se va judeca recursul declarat de unul dintre contestatari, împotriva unei decizii a actualului complet dată la primul termen din 03.11.2016.

Totul a plecat de la nemulţumirea senatorului Marian Vasiliev care a contestat în instanţă fuziunea dintre PMP şi UNPR. Cererea de respingere a fuziunii UNPR-PMP a fost judecată pe data de 17 noiembrie. Biroul Politic Permanent Naţional al UNPR, preşedintele partidului, senatorul Marian Vasiliev şi secretarul general, deputatul Nuţu Fonta, au primit împuternicirea de a se adresa Curții de Apel.  Senatorul Marian Vasiliev a motivat acest demers, declarând următoarele: “În data de 10 august, am depus la Tribunalul Bucureşti o cerere de intervenţie prin care am solicitat anularea fuziunii dintre UNPR şi PMP. Încă de la început, pentru a evita orice interpretare tendenţioasă, precizez că nu este un demers împotriva unei persoane sau a unui partid. Este un demers în numele miilor de membri UNPR care nu au fost consultaţi. Când decizi desfiinţarea unui partid ( asta înseamnă «fuziune prin absorbţie»- radierea din Registrul partidelor politice) îl întrebi şi pe membrul simplu de partid din cel mai mic şi îndepărtat sat. Pentru că acel «membru simplu de partid» a muncit, a fost jignit de multe ori în campanie, a fost alături de cei care astăzi sunt consilieri, primari, deputaţi sau senatori. Iar deciziile luate de un grup, fără acceptul celor «mulţi şi tăcuţi» este o ofensă. Nu mă interesează că fuziunea s-a dorit cu PMP sau cu Partidul Cultivatorilor de Kiwi. Nu mă deranjează un partid sau altul. Nu am o problemă cu alte partide. Problema mea este cu partidul meu”.

Prin urmare, cele două partide au rupt relaţia, mergând de acum înainte pe drumuri separate.

La Mangalia, după fuziune Sorin Mihai, ales, iniţial, consilier local pe lista UNPR devenea preşedintele PMP, fiind constituit un Birou Permanent Local nou-nouţ. Această formaţiune politică se lăuda după fuziune cu trei consilieri, respectiv Sorin Mihai, Oprea Dop (ambii ex UNPR) şi Elena Alexandra Silistră membră PMP înainte de această absorbţie.

Nici bine nu s-a împrăştiat în aer ruptura, că cei de la UNPR s-au pus rapid pe treabă şi şi-au reamenajat sediul din centrul Mangaliei, vecin atât cu PSD, cât mai ales cu PNL… Aşa se face că biroul a fost invadat cu autocolante ce poartă sigla UNPR, nerămânând nicio urmă de PMP, ca şi cum nici nu ar fi existat. PMP a rămas, astfel, fără sediu, urmând, probabil, să solicite un spaţiu pentru întâlnirile membrilor.

Interesant este care va fi traseul celor doi aleşi UNPR în cadrul Consiliului Local, mai exact, dacă vor face în continuare echipă cu PNL, pe care l-a ajutat din plin din iulie până acum, ori dacă vor alege calea dificilă şi păguboasă a opoziţiei.

Creştin ortodocşii sărbătoresc, an de an, la 21 noiembrie, după prima săptămână a postului Crăciunului, Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, mare praznic împărătesc, în amintirea zilei în care, Sfinţii şi Drepţii Părinţi, Ioachim şi Ana, au condus-o pe Preasfânta Fecioară Maria la Templul legii. Sinaxarul ne spune că “praznicul Intrării s-a început din pricina aceasta: Ana cea pururea pomenită, fiindcă mai toată viaţa a petrecut-o stearpă fără să nască prunc, ruga împreuna cu bărbatul său Ioachim pe Stăpânul firii, ca să le dăruiască lor prunc, şi făgăduindu-se ca, dacă vor câştiga dorirea, îndată vor afierosi lui Dumnezeu pe pruncul cel născut. Şi aşa a născut pe ceea ce s-a făcut pricina mântuirii neamului omenesc, pe împăcătoarea şi împrietenitoarea lui Dumnezeu cu oamenii (…) Când a fost de trei ani, au luat-o părinţii ei şi au adus-o pe ea în ziua de astăzi în Templu. Şi plinindu-şi făgăduinţa au afierosit pe fiica lor lui Dumnezeu celui ce le-a dăruit-o” (Vieţile Sfinţilor de peste tot anul).
Cum a fost condusă Sfânta Fecioară spre Templu? Cine a însoţit-o înălţând cântări din Psalmii lui David? Aflăm într-una din predicile părintelui arhimandrit Cleopa: “După ce s-au sfătuit cu rudeniile lor, Sfinţii Părinţi Ioachim şi Ana au adunat multe copile nevinovate şi curate, de o vârstă cu dânsa şi mai mari din Nazaret, ca să petreacă pe aceasta copilă sfântă până la Ierusalim, cu făclii aprinse în mâini, cu cântări şi cu psalmi. Şi au pornit din Nazaret spre Templul din Ierusalim, cale de peste 150 km, mergând trei zile în şir. Şi era o minune mare şi prealăudată acea dumnezeiască adunare alcătuită din rudele Preasfintei Fecioare Maria. Pe cale cântau mai cu seamă psalmii lui David şi cele ce se potriveau cu această mare taină şi ducere a Maicii Domnului în Sfânta Sfintelor, zicând aşa: «Ascultă fiică şi vezi şi pleacă urechea ta şi uită poporul tău şi casa părintelui tău.» (Psalm 44, 12).
Sărbătoarea, după cum spune Sinaxarul, s-a făcut într-un chip minunat, şi a fost cuprinsă în Postul Crăciunului, înaintea Sărbătorii Bucuriei, când Cuvântul Lui Dumnezeu S-a pogorât din ceruri, S-a întrupat din Maria Fecioara şi S-a făcut Om.
Sfânta Fecioară a fost întâmpinată la Templu de preotul Zaharia, şi a rămas aici doisprezece ani, “cu rară cuviinţă, hrănită cu hrană cerească de către Arhanghelul Gavriil”. După 12 ani, Născătoarea de Dumnezeu, a fost încredinţată lui Iosif, “ca acela să-i fie păzitor şi martor al fecioriei ei şi ca să slujească, atât la naşterea ei cea mai presus de fire, cât şi la fuga ei cea în Egipt şi la întoarcerea cea de acolo în pământul lui Israel”.
Cum sărbătoarea este situată în Postul Crăciunului, Biserica a rânduit dezlegare la peşte.
În lumea satului românesc, sărbătoarea este cunoscută ca Vovidenia , Obrejenia sau Ovidenia, termen ce provine de la rusescul “văvedenie” (intrare). Se zice că de la această dată ar debuta iarna, fiind, totodată, ziua în care “s-a vedit lumea, pe care Dumnezeu a blagoslovit-o la Blagoveştenie”. Ţăranii consideră că în noaptea de Ovidenie s-ar deschide cerurile, animalele ar grăi pe înţelesul oamenilor, iar comorile ascunse ar putea fi descoperite fiindcă ard cu flacără albastră.

(jurnalul.ro)

Vineri, 18 noiembrie, în jurul orelor 16.00, polițiștii din cadrul Poliției orașului Techirghiol, au fost sesizați cu privire la faptul că un bărbat, în vârstă de 59 de ani, ar fi fost găsit, de către membrii familiei, la locuința de domiciliu, cu o plagă înțepată la nivelul hemitoracelui stâng.

Polițiștii s-au deplasat la fața locului, unde au constatat că cele sesizate se confirmă, în cauză deschizând un dosar penal pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă. În urma necropsiei, oamenii legii au stabilit că este vorba despre o sinucidere.

Potrivit unor surse, persoana care s-a sinucis este un preot care slujea la o biserică dintr-un sat din județul Constanța.

Pentru remedierea unei avarii la conducta  principala de alimentare cu apa de pe strada 1 Mai Vechi din municipiul Constanta, SC RAJA SA  a fost nevoita sa intrerupa furnizarea apei potabile, astazi, 18 noiembrie 2016,  in intervalul orar 11,30 – 13,30. Sunt afectati de lipsa apei potabile abonatii de la blocurile S de pe strada 1 Mai Vechi, pe tronsonul delimitat de intersectiile cu strazile Caraiman si Aleea Bagdazar.

Ne cerem scuze fata de  constantenii afectati de aceasta avarie si ii asiguram ca echipele noastre de interventie vor face tot posibilul pentru finalizarea lucrarilor de reparatii  si reluarea furnizarii apei potabile in cel mai scurt timp.

Pentru remedierea unei avarii la conducta de alimentare cu apă de la intersecția b-dului Ferdinand cu stada Răscoalei 1907, din municipiul Constanța, SC RAJA SA a fost nevoită să întrerupă furnizarea apei potabile astăzi, 18 noiembrie 2016, în intervalul orar 11,30 – 13,30. Sunt afectați de lipsa apei potabile consumatorii din zona Piața Unirii, din perimetrul delimitat de străzile Răscoalei 1907 – Ștefan cel Mare – Mihai Viteazu – Cuza Vodă – Ferdinand – Răscoalei 1907, dar și cei alimentați prin punctul termic numărul 9 din spatele Hotelului Class. Ne cerem scuze față de constănțenii care sunt afectati de lipsa apei potabile și îi asigurăm că echipele care execută lucrările vor face tot posibilul pentru finalizarea intervențiilor și reluarea furnizării apei potabile în cel mai scurt timp.

„Nu există bucurie mai mare  decât cea venită pe neașteptate”.

Sofocle

S-au rostogolit peste mine multe zile care apoi s-au adunat în ani. Am avut parte de un noian de sentimente. Am avut mereu în suflet vise și speranțe, unele s-au împlinit, altele s-au spulberat. Am avut clipe când am băut din cupa bucuriei, dar de multe ori de-a lungul vieții am pierdut  bucăți din sufletul meu. Am fost căzută la pământ, dar Dumnezeu m-a ajutat să merg mai departe atunci când toți din jurul meu se așteptau să renunț la luptă. Durerea, jalea, lacrimile dar și cele mai frumoase lucruri din viață vin pe neașteptate. În ultimii ani mi-a fost teamă să visez la clipe care să-mi mângâie sufletul, pentru că simțeam că, dincolo de orice reușită, este o nouă încercare. Și, totuși Dumnezeu te binecuvântează în moduri pe care nu ți le poți imagina.

A fost o bucurie neașteptată…

La începutul lunii noiembrie, mai precis pe 6 noiembrie, am fost invitată la Rebra, localitatea în care m-am născut și mi-am petrecut câțiva ani din copilărie pentru a participa la prezentarea unei lucrări științifice „Monografia Rebrei” scrisă de doi  erudiți ai localității, profesor Bachiș Ștefan și profesor Rus Viorel. Evenimentul s-a desfășurat în sala mare a Căminului Cultural, de curând renovat și modernizat după cerințele impuse de noile norme europene. Înainte de prezentarea de carte, domnul primar al comunei Rebra, Ștefan Danci a anunțat cu emoție că,  pentru prima dată în istoria comunei  Rebra, va acorda titlul de „Cetățean de onoare” următoarelor personalități:  domnului profesor Rus Viorel, doamnei scriitoare Dora Alina Romanescu- Saveta Georgescu, domnului profesor Bachiș Ștefan și preotului Todor Nedelea.

Am primit diploma, am auzit un ropot de aplauze, am primit flori…Poetul, prozatorul, ziaristul Menuț Maximinian, profesorul, prozatorul și poetul Mircea Daroși mi-au făcut câte un laudatio care m-au copleșit.

Din nou aplauze, lacrimi de bucurie și de multumire Lui Dumnezeu pentru clipa cu care m-a binecuvântat.

După prezentarea Monografiei Rebra, domnul primar Ștefan Danci m-a rugat să-mi prezint romanele și să vorbesc locuitorilor despre activitatea mea de scriitoare. Aproape toți cei prezenți în sală au dorit să-mi strângă mâna, să mă îmbrățișeze, să-mi spună câteva cuvinte, să-mi ceară să le dau autografe pe cărțile pe care și le-au cumpărat  sau le-am dăruit eu. Am trăit momente  emoționante  și înălțătoare,  încât cu siguranță  nu le voi uita atâta timp cât voi fi pământeană.

A fost o altă bucurie neașteptată…

Mulțumesc cu respect și prețuire domnului primar Ștefan Danci, Consiliului Local al comunei Rebra, pentru că mi-au acordat titlul de Cetățean de Onoare” în semn de recunoaștere a activității didactice, pentru activitatea de scriitor și pentru promovarea imaginii comunei Rebra.

Îi asigur că nu voi uita niciodată de unde am plecat și, ceea ce este foarte important pentru mine, nu-mi voi uita originea. Voi promova în scrierile mele locurile de legendă ale ținutului în care m-am născut, obiceiurile și tradițiile neamurilor rebrenilor.

De Sfinții Mihail și Gavril a fost hramul Bisericii din comuna Rebra. Am participat la o slujbă binecuvântată și am făcut un parastas de pomenire pentru părinții mei plecați în veșnicie și tot neamul meu cel adormit. Nu merg prea des la Rebra, dar, de câte ori am ocazia, le cinstesc cu pioșenie memoria.

Pe 9 noiembrie, Menuț Maximinian, realizatorul emisiunii „Azi sărbătorim” de la postul local ASTV m-a invitat în emisiunea sa alături de distinsa doamnă a cântecului bistrițean și ardelenesc, Cornelia Ardelean Archidean. Am acceptat cu bucurie și emoție, mai ales că o respect și o prețuiesc mult pe talentata interpretă a cântecelor populare de pe Valea Ocniței, dar, din păcate, o problemă de sănătate apărută din senin m-a împiedicat să ajung la emisiune în direct și am intrat doar prin intermediul telefonului.

A fost un moment de durere care a venit pe neașteptate… După atâtea bucurii a urmat și o încercare…

Pe 10 noiembrie am ajuns la Predeal, ne-am cazat  la Hotelul „Belvedere” unde am stat cinci zile. A fost  un dar  ce mi-a fost acordat de „Paradis , Vacanțe de vis ”pentru locul I pe care l-am obținut în cadrul Concursului Top 20.

De cum am intrat în Predeal, a nins fără încetare, zăpada îmbrăcând natura într-o mantie albă, strălucitoare. Priveliștea pe care o aveam în fața ochilor părea magică, iar ținutul avea aură de basm. Cele cinci zile au trecut mai repede decât ne-am așteptat și cu emoție am pornit pe drumul care ne aducea la Mangalia, locul atât de drag mie, locul unde-mi este casa, unde-mi sunt prietenii, unde-mi păstrez cu sfințenie amintirile, bucuriile, dar și tristețile, pentru că fără ele viața nu ar avea suficient farmec.

Luna noiembrie m-a binecuvântat cu încă o bucurie fără margini…Am devenit bunică! Nu pot să spun decât: „ Îți mulțumesc, Doamne pentru iubirea copleșitoare cu care mă

desmierzi clipă de clipă”!

Surprizele m-au copleșit. Sufletul mi s-a desprins de corp  și a plutit fericit îmbrățișându-i pe toți cei care mi-au dăruit bucurii atât de frumoase. Nu contează să faci multe lucruri, important este să le faci cu multă dragoste.

Cu prețuire și respect, cu iubire sinceră, v-am povestit despre bucuriile care mi-au mângâiat sufletul în luna aceasta, noiembrie și mi-au îndreptat mai mult gândul spre Făcătorul Cerului și al pământului, al tuturor văzutelor și nevăzutelor…

Amin!

                                                        DORA ALINA ROMANESCU

17 noiembrie 2016

Pentru remedierea unei avarii survenite in aceasta seara – 17 noiembrie 2016, la conducta  principala de alimentare cu apa de pe strada 1 Mai Vechi din municipiul Constanta, SC RAJA SA  a fost nevoita sa intrerupa furnizarea apei potabile in intervalul orar 21,30 – 23,30. Sunt afectati de lipsa apei potabile abonatii de la blocurile de pe strada 1 Mai Vechi, pe tronsonul delimitat de intersectiile cu strazile Caraiman si Aleea Bagdazar.

Ne cerem scuze fata de  constantenii afectati de aceasta avarie si ii asiguram ca echipele noastre de interventie vor face tot posibilul pentru finalizarea lucrarilor de reparatii  si reluarea furnizarii apei potabile in cel mai scurt timp.

În perioada 14-18.11.2016, Liceul Teoretic „Callatis“ (structură Grădinița nr. 2), implicat în programul educaţional – Strategia Naţională de Acţiune Comunitară (SNAC), iniţiat de Ministerul Educaţiei Naţionale, a desfăşurat campania socială „Săptămâna legumelor şi a fructelor donate”.

Ajunsă la cea de a VIII-a ediţie, activitatea a constat în strângerea de legume şi fructe de către elevi şi profesori voluntari şi donarea acestora familiilor aflate în dificultate, instituţiilor care se ocupă de ocrotirea şi îngrijirea copiilor instituţionalizaţi.

Miercuri, 16 noiembrie 2016, o cantitate mare de fructe și legume au fost dăruite beneficiarilor din Mangalia: Centrul Maternal, Azilul de Bătrâni, Grădinița Socială Mangalia, Așezământul Familial Santa Maria, Centrul Educațional Salvați Copiii, Centrul Educațional Sf.Mina, Școala Sanatorială.

Activitatea a fost coordonată de prof. Corina Mihalache – director, prof. psiholog Carmen Faliboga – coordonator local SNAC SI s-a desfășurat cu implicarea activă a cadrelor didactice și a Consiliului Elevilor și prin generozitatea părinților din unitatea școlară.

Pentru remedierea unei avarii la conducta principală de alimentare cu apa, de pe Soseaua Constantei din localitatea Cumpana, SC RAJA SA a fost nevoita sa intrerupa furnizarea apei potabile astazi – 16 noiembrie 2016, in intervalul 15,00 – 20,30. Sunt afectati toti consumatorii din localitatea Cumpana.

Ne cerem scuze tuturor abonatilor afectati, carora le dam asigurari ca echipele RAJA Constanta fac tot posibilul pentru remedierea avariei si pentru reluarea furnizarii de apa la parametri oprimi.

Pentru remedierea unei avarii survenite in cursul acestei zile, 16 noiembrie 2016, la conducta  principala de alimentare cu apa de pe b-dul Aurel Vlaicu, SC RAJA SA  a fost nevoita sa intrerupa furnizarea apei potabile in intervalul orar 15,30 – 18,00.

Sunt afectati de lipsa apei potabile abonatii de pe b-dul Aurel Vlaicu – blocurile situate vizavi de centrul comercial Maritimo, cei din zona Metro I si cartierul de vile din zona Dedeman.

Ne cerem scuze fata de  abonatii afectati de aceasta avarie si ii asiguram ca echipele noastre de interventie vor face tot posibilul pentru finalizarea lucrarilor de reparatii  si reluarea furnizarii apei potabile in cel mai scurt timp.

Pentru remedierea unei avarii la conducta de alimentare cu apa, cu diametrul de 100 mm, de pe strada Eduard Caudela din municipiul Constanta, SC RAJA SA a fost nevoiata sa intrerupa furnizarea apei potabile astazi, 15 noiembrie 2016, in intervalul orar 12,15 – 15,00. Sunt afectati consumatorii din cartierul Compozitorilor.

Ne cerem scuze fata de constantenii afectati de aceasta avarie si ii asiguram ca echipele noastre de interventie vor face tot posibilul pentru finalizarea lucrarilor  si reluarea furnizarii apei potabile în cel mai scurt timp.

Acuzaţiile pe care fostul consilier local Ion Mincă i le-a adus Protoieriei „Callatis”, potrivit cărora o sumă mare de bani, alocată de primărie acestei instituţii ar fi “dispărut” fără justificare, au fost infirmate de un control al Curţii de Conturi, care a absolvit Protoieria de orice culpă cu privire la cheltuirea banului public.

În primăvara acestui an, Ion Mincă declara că, aflându-se în biroul edilului Radu Cristian, a primit o echipă condusă de un preot din Mangalia, ce a venit la primărie pentru a solicita o sumă de bani pentru continuarea lucrărilor locaşului său de cult:  “Cred că este vorba despre o sumă de peste 200.000 de euro, bani care au fost daţi prin Protoieria Mangalia, nu direct bisericii. Preotul venise să se intereseze de o solicitare de acum doi ani, de 680.000 de lei pe care îi ceruse pentru finalizarea Bisericii de pe strada General Vârtejanu şi să solicite aceeaşi sumă, încă o dată. Doamna director de la Direcţia Economică a venit cu ordinul de plată, prin care a demonstrat că banii au fost daţi Protoieriei Mangalia, nu direct bisericii cu pricina. Ştiţi ce răspuns mi-au dat oamenii? Că nu ştiu nimic de banii aceştia. Au dispărut pur şi simplu. Şi ne mai văităm că nu alocăm destui bani şcolilor…”, a acuzat liderul PRM Mangalia, Ion Mincă.

Iată că, la opt luni de la aceste declaraţii, afirmaţiile lui Ion Mincă sunt contrazise chiar de… angajaţii primăriei! Care, în urma controlului Curţii de Conturi, au trimis protoiereului de Mangalia, preot Vasile Cîrlan, un răspuns privind rezultatele controlului Curţii de Conturi: “Referitor la solicitarea dumneavoastră nr. 433/15.09.2016 înregistrată în instituţia noastră vă transmitem situaţia plăţilor efectuate Protoieriei Callatis şi parohiilor din Municipiul Mangalia în perioada 2015-2016. Menţionăm că, până la această dată, toate parohiile au justificat banii primiţi”. Potrivit adesei primăriei, în ultimii doi ani locaşurile de cult ortodox din Mangalia au primit următoarele sume:

• Protoieria Callatis – 140.000 de lei (în trei tranşe, toate din 2015)
• Biserica sf. Mina – 14.000 de lei (2015)
• Biserica Sfinţii Mihail şi Gavriil – 30.000 de lei (2015)
• Biserica Sf. Ioan Botezătorul – 36.000 de lei (2015)
• Biserica Adormirea Maicii Domnului – 25.000 de lei (2016)
• Biserica Sfinţii Mihail şi Gavriil – 25.000 de lei (2016)
• Biserica Naşterea Maicii Domnului – 4.069 lei (2016)
• Biserica Sf. Nicolae – 25.000 de lei (2016).

“În total, în aceşti doi ani, am primit 299.500 lei, din care Protoieriei i-au revenit 140.000 de lei, iar restul de 159.000 de lei parohiilor din Mangalia. Totodată, în perioada 2013-2014 au fost viraţi Protoieriei, de către primărie, 545.676 de lei, bani care au fost alocaţi următoarelor biserici: Adormirea Maicii Domnului – 169.513 lei, cu care s-au realizat exteriorul şi acoperişul locaşului, Sfântul Mina – 190.486 lei cu care s-a reuşit înfiinţarea Centrului Social, alături de Parohia Neptun, care a primit 185.676 lei şi a realizat exteriorul clădirii. Am fost deosebit de întristat de acuzaţiile ce mi s-au adus la vremea aceea şi, tocmai pentru că am ştiut că specialiştii Curţii de Conturi au verificat activitatea primăriei în această perioadă, am solicitat toate aceste date, pentru a le putea face publice şi a arăta că nu există nicun fel de nereguli la Protoieria Callatis”, a declarat, pentru “Ediţia de Sud” pr. Vasile Cîrlan, protoiereul Mangaliei.

Acesta ne-a mai spus faptul că, imediat după alocarea sumelor de către primărie, Protoieria a vărsat banii parohiilor, iar firmele cu care s-au realizat lucrările de reparaţii sau de construcţii au fost alese, exclusiv, de consiliile parohiale şi de către preoţii fiecărei biserici.

Potrivit protoiereului Vasile Cîrlan, fondurile alocate prin Protoierie tuturor locaşurilor de cult ortodox din Mangalia au fost justificate leu cu leu, iar suma exorbitantă despre care a vorbit, în cadrul unei şedinţe de consiliu, fostul ales local Ion Mincă nu a fost alocată, niciodată, bisericilor din oraş!

Accesarea fondurilor neramburasabile a reprezentat o promisiune pe care Robert Șerban, primarul orasului Eforie, a făcut-o locuitorilor. Acum, la cinci luni de la investire, edilul dovedește că ceea ce a promis, se concretizează.

Pentru că a preluat conducerea orașului în plin sezon estival, prioritatea verii a reprezentat-o eliberarea zonei turistice de tarabele și terasele amplasate ilegal ce blocau circulația și dădeau un aspect neîngrijit stațiunii Eforie. În același timp, primarul Robert Șerban a lucrat intens pentru a finaliza și depune în termen, documentația proiectului ,,Amenajarea obiectivului turistic natural de utilitate publică – Lacul Belona, Oraşul Eforie.” Acum, proiectul a fost depus, iar edilul are toate motivele să fie optimist: ,,Acest proiect este primul, dar, îi asigur pe locuitorii orașului că vor urma multe altele, la fel de importante. Mai mult ca oricând, prioritatea mea rămâne accesarea fondurilor europene. Cu ajutorul acestor investiții, vom putea să îmbunătățim imaginea orașului Eforie, să creștem nivelul de confort, astfel încât, din ce în ce mai mulți turiști să aleagă stațiunea noastră ca loc de petrecere a vacanței”, a precizat primarul Robert Șerban.

Proiectul vizează amenajarea în scop turistic a Lacului Belona din Eforie Nord, valorificarea lui prin crearea infrastructurii de agrement în vederea atragerii de turişti şi creşterea numărului de salariaţi în staţiune.

În acest moment, Lacul Belona, ce se întinde pe o suprafață de 52.104 mp. și 17.355 pm. teren adiacent, este un obiectiv turistic natural de utilitate publică, care se afla într-o stare de degradare necesitând lucrări de intervenții în ceea ce privește curățarea, ecologizarea și decolmatarea. Tocmai de aceea, în cadrul proiectului, pe amplasament, sunt prevăzute următoarele lucrări:

Ecologizarea lacului, prin dragare, consolidarea malurilor, defrișarea controlată a unor zone de stuf și asigurarea aerării lacului în vederea reîmprospătării și oxigenării continue a acestuia.

Amenajarea promenadei, prin crearea de alei pietonale iluminate, în jurul lacului și pe terenul adiacent, amplasarea unei promenade tip ponton, piste de bicicliști, suport pentru parcare biciclete, mobilier urban, făntâni de băut apă și alte amenajări.

Amenajări peisagere ce vor cuprinde jardiniere cu plante decorative, flori, arbori, arbuști și spații gazonate.

Foișorul (turn belvedere) va fi o construcție ce va avea o înălțime de cca. 20 metri și va fi realizat dintr-o structură metalică cu scară pentru acces pietonal și o platformă cu elevator pentru persoanele cu disabilități locomotorii.

Valoarea totală a proiectului ,,Amenajarea obiectivului turistic natural de utilitate publică – Lacul Belona, Oraşul Eforie” este de aproximativ 4,5 milioane euro. Dintre aceștia, 85% din valoarea eligibilă, provin de la Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR),

13% vor fi alocați de la bugetul de stat, în timp ce rata de cofinanțare a Primăriei Orașului Eforie va fi de 2 % din valoarea eligibilă a proiectului.

Durata estimată de implementare este de 36 luni.

Inaugurată cu o întârziere de aproape un an, Aleea Teilor stârneşte, şi la ora actuală, aceleaşi polemici în privinţa utilităţii sale, a esteticii, a costurilor exorbitante sau a calităţii lucrărilor şi materialelor folosite în amenajarea sa.

Dacă pe timp de zi, faleza poate oferi o imagine relativ frumoasă, în ciuda zidului ce obturează o bună parte a peisajului marin, după căderea serii Aleea Teilor devine, brusc, mohorâtă. Asta din cauza lipsei iluminatului public, care, bănuim, nu o fi fost prevăzut în proiectul de reabilitare, altfel nu ne putem explica cum s-ar fi putut declara finalizată aleea fără a beneficia şi de surse de lumină pe timp de noapte.

Cetăţenii care se plimbă, la ceas de seară, pe faleza Mangaliei, se pot declara norocoşi numai mulţumită hotelurilor din zonă, care mai asigură, cât de cât, o sursă de iluminat, altfel, ar risca fie să se lovească de munţii de gunoi ce zac, neridicaţi, de săptămâni, fie să se împiedice de stâlpii vechi de lumină, doborâţi la pământ şi uitaţi… tot acolo.