Studiul privind calitatea conservelor industriale și a mixurilor industriale recomandate de producători celor care vor să scurteze timpii de pregătire a conservelor în casă, face parte din Campania Națională de Informare și Educare: ”Să învățăm să înțelegem eticheta!”. Prin această campanie, experții Asociației Pro Consumatori (APC) își propun să-i învețe pe consumatori să înțeleagă eticheta produselor alimentare astfel încât aceștia să facă achiziții în cunoștință de cauză. Totodată, Asociația Pro Consumatori (APC) își dorește să promoveze un stil de viață sănătos și să tragă un semnal de alarmă în privința unor produse alimentare bogate în grăsimi vegetale hidrogenate, zahar, sare și a unor aditivi alimentari care prezintă un risc ridicat asupra sănătății consumatorilor.

Consumatorul contemporan este îndemnat din toate părțile să apeleze la consumul de conserve, chiar și atunci când ar avea resursele necesare preparării clasice a hranei, după ce s-a obișnuit, devine un apărător convins al cauzei conservelor, cărora le vede numai avantajele.

Denumirea alimentelor este fundamentală – aceasta descrie adevărata natură a produselor alimentare și ajută consumatorii să distingă un produs de altul. Verificarea etichetelor în cazul produselor alimentare din categoria conservelor din legume/fructe trebuie să fie mai frecventă, cu scopul de a asigura că sunt complete, corecte și nu induc în eroare consumatorii.

Cu toate acestea, producătorii recurg adesea la tactici inteligente pentru a da produselor alimentare de calitate inferioară nume atrăgătoare și înșelătoare. Consumatorii pot avea greutăți în a face diferențe între un produs fără aditivi și unul cu încărcătură chimică mare.

Pentru a vedea ce conțin conservele de acest tip, cât și mixurile/produsele folosite de către unele gospodine atunci când realizează în casă conserve de sezon, experții APC au achiziționat 15 tipuri de conserve industriale, 7 tipuri de mixuri pentru “pregătirea rapidă” a gemurilor/dulcețurilor, 7 tipuri de mixuri/produse pentru pregătirea murăturilor și 2 tipuri de aditivi alimentari care se comercializează separat, respectiv acidul citric alimentar și benzoatul de sodiu.
E 211 – benzoat de sodiu, conservant cu acțiune antibacteriană și antifungică în mediul acid. Benzoatul de sodiu este un conservant sintetic care, în reacție cu acidul ascorbic, generează benzen, substanță toxică cancerigenă. În urma unui studiu realizat pe 200 de sortimente de sucuri de către FDA (Federal Trade Commission – USA) în anul 2005, la 10 dintre acestea s-a identificat un conținut de benzen cuprins între 7 și 89 ppm (părți per milion), limita maximă admisă în apa potabilă fiind de 5 ppm. În urma acestei constatări, marii procesatori de sucuri din SUA au decis să nu mai folosească acest conservant. Benzoatul de sodiu poate produce reacții alergice, hiperactivitate și lipsă de concentrare la copii (ADHD). Asupra acestuia planează suspiciuni cu privire la generarea unor alergii.

E 330 – acidul citric, agent de reglare a acidității. Cel mai bine documentat efect al acidului citric este distrugerea smalţului dentar, acesta favorizând apariţia cariilor dentare. Acidul citric nu este recomandat în alimentaţia copiilor.  Nu trebuie consumate alimente ce conţin acid citric de către cei care au afecţiuni cardiovasculare sau renale, afecţiuni ale aparatului digestiv şi diaree.
E 509 – clorură de calciu, se obține din calcar prin reacție cu acidul clorhidric, sau ca produs secundar la obținerea sodei. Cea mai largă utilizare, în ultimii și viitorii ani, a clorurii de calciu  vizează prevenirea formării gheții și îndepărtarea acesteia de pe șosele. Acumularea (clorurii) de calciu în organism (hipercalcemie) determină o serie de reacții, printre care: gust calcaros în gură, dureri de stomac, bufeuri, greață și vărsături, lipsa apetitului, sete extremă, dureri osoase, aritmie, pietre la rinichi, comă.

Cele 15 tipuri de conserve industriale achiziționate, au în compoziție aditivi alimentari, care pot fi evitați dacă realizăm în casă astfel de produse. S-au achiziționat următoarele produse:

• Roșii decojite întregi cu acid citric (Carrefour)
• Pastă de tomate 24% cu zahăr 13,5 g/100 g produs și sare 1,91 g / 100 g produs (Legume fructe Buzău)
• Ardei capia copt cu clorură de calciu și zaharină (Winny Cora)
• Castraveți în oțet cu arome și clorură de calciu (Home Garden Ungaria)
• Gem de prune cu acid citric, acid ascorbic și pectină (Home Garden Ungaria). 35 g fructe în 100 g produs finit cu 57,8 g zahăr / 100 g produs
• Gem de prune cu acid citric și pectină (Carrefour). Produs preparat cu 65 g fructe pentru 100 g produs finit, cu 65 g zahăr
• Gem de prune cu acid citric și pectină (Winny Provera Rom). Preparat cu 65 g de fructe pentru 100 g produs finit și 67 g zahăr / 100 g produs
• Ardei ușor iute cu acid citric și riboflavină (colorant) (K Classic)
• Roșii pasate cu acid citric, sare 2 g, zahăr 2,5 g / 100 g (Passata Rustica Carrefour)
• Ardei capia copți și decojiți cu clorură de calciu și zaharină (îndulcitor sintetic) (Giana)
• Sos din pastă de tomate cu amidon, acid citric și gumă de guar, sare 2g, 10g zahăr (Trade Aliment Minunea Naturii)
• Roșii cuburi cu acid citric (Delikat)
• Salată de vinete cu acid citric (Bunătate de Topoloveni)
• Salată de vinete cu sare iodată și acid ascorbic, sare 1,6 g (Capricii și Delicii, Prefera Foods)
• Sos cu pastă de tomate cu amidon, acid tartric, sorbat de potasiu și benzoat de sodiu și acid ascorbic (Regal)
• Oțet obținut din alcool etilic rafinat (Regal)
• Oțet colorat cu caramel amoniacal E 150c (Benita, Slovaci

Mixurile folosite la prepararea gemurilor

Gelfix Clasic conține acid citric și pectină E 440i (Dr Oetker RO SRL)

• Gelfix Super conține pectină (E 440i), acid citric (E 330), acid sorbic (E 200) și ulei vegetal de palmier (Dr Oetker RO SRL)
• Gelfix cu îndulcitor din Stevia conține pectină (E 440i), acid citric, acid sorbic, îndulcitor glicozide derivate din steviol (E 960), ulei vegetal de palmier (Dr Oetker RO SRL)
• Gelfix Extra conține pectină (E 440ii), acid citric, acid sorbic, ulei vegetal de palmier (Dr Oetker RO SRL)
• Gelifiant cu fructoză conține pectină (E 440), acid citric, acid sorbic, ciclamat de sodiu (E 952), zaharinat de sodiu (E 954), ulei vegetal de palmier (Dr Oetker RO SRL)
• Notă: Veți prepara dulcețuri și gemuri cu 40% mai puține calorii față de dulcețurile preparate dintr-un kilogram de zahăr. O parte din zaharuri a fost înlocuită cu îndulcitori. Zahăr 31,9 g
• Gelfixant Daily pentru obținerea rapidă a dulcețurilor, gemurilor conține pectină din citrice și acid citric (SCM Colin Daily)
• Notă: Jeleu (750 g suc de fructe și 850 g zahăr), gem (1 kg fructe și 1 kg zahăr)

Mixurile pentru murături

Pikant fix iute (fără sterilizare) conține acid benzoic (E 210), benzoat de sodiu (E 211), metabisulfit de potasiu (E 224)

• Pikant fix Dulce – acrișor (fără sterilizare) conține acid benzoic (E 210), benzoat de sodiu (E 211), metabisulfit de potasiu (E 224)
• Pikant fix Verdețuri (fără sterilizare) conține acid benzoic (E 210), benzoat de sodiu (E 211), metabisulfit de potasiu (E 224)
• Daily Murături fixant (amestec pentru prepararea murăturilor) conține benzoat de sodiu (E 211)
• Tomato fix Dr Oetker (nu necesită sterilizare) conține acid sorbic (E 200)

Conservant alimentar la pliculeț

• Daily – conservant alimentar
• Sare de lămâie Daily – acid citric alimentar
• Conservant de la Auchan – benzoat de sodiu
• Sare la lămâie Carrefour – acid citric alimentar
• Conservant Dr. Oetker – benzoat de sodiu (E 211)
• Colonial sare de lămâie Kets Production – acid citric alimentar
• Coajă de lămâie răzuită Dr. Oetker (34% coajă de portocală) – conține E 341, E 300, E 304 și E 200

„Conservele industriale conțin, aproape fără excepție, aditivi de conservare, despre care se cunoaște că pot dăuna organismului dacă sunt consumați în exces; îndeosebi conservele de calitate slabă au cantități mari de conservanți puternici, motiv serios de îndemn la responsabilitate din partea consumatorilor.Mai ales în consumul copiilor să nu fie frecvent prezente produsele conservate. Analizând lucid și responsabil problematica alimentelor conservate și considerând avantajele și dezavantajele conservelor industriale comparativ cu cele tradiționale, constatăm obiectiv că cele de pe urmă constituie varianta cea mai bună, îndeosebi când sunt preparate corect în propria gospodărie.” Prof. Univ. Dr. Ion Schileru – Departamentul de Business, Științele Consumatorului și Managementul Calității, ASE București.

“Scopul acestor studii, pentru că sunt mai multe, nu numai referitoare la conservele de sezon, este de a conștientiza și educa populația raportat la ceea ce mâncăm. Și nu e puțin lucru, întrucât România se află pe primele locuri în Europa la mortalitatea prin orice boală cronică, boli cardiovasculare și cancer, în special..” Dr. Florin Ioan Bălănică, Specialist în medicina personalizată, nutriție și nutrigenomică, Fondator al „Școlii pentru Sănătate și Longevitate”, Membru al „Academiei Americane de Nutriție și Dietetică”, Reprezentant pentru România al „Organizației Europene pentru Medicina Stilului de Viață” (ELMO).

“Conservele realizate cu fructe sau legume care ajung la maturitate în această perioadă a anului ocupă o pondere însemnată în alimentația noastră. Din păcate, o parte a industriei alimentare a denaturat rețetele tradiționale ale unor produse precum castraveții în oțet, pasta de tomate/alte produse pe bază de roșii, gemul de prune, salata de vinete, ardeii capia copți etc., prin adaosuri chimice care prelungesc termenul de valabilitate, dar care modifică gustul specific al acestor produse și care pot duce și la apariția unor probleme de sănătate. Totodată, industria le oferă celor care nu sunt informați cu privire la efectele unor chimicale asupra sănătății, tot felul de amestecuri de substanțe chimice, care ar scurta perioada de pregătire a unor conserve și ar elimina anumite etape specifice realizării conservelor în casă, cum ar fi sterilizarea. Consumatorii care nu se informează sau nu evaluează conținutul unor astfel de produse, riscă pe termen mediu sau lung să-și pericliteze starea de sănătate, cei mai predispuși fiind copiii, femeile însărcinate, vârstnicii și persoanele cu anumite afecțiuni medicale cronice. De aceea, pentru a nu avea probleme de sănătate, vă recomand să verificați calitatea produselor pe care vreți să le achiziționați prin prisma conținutului afișat pe etichetă la secțiunea ingrediente și să nu vă lăsați induși în eroare de anumite mențiuni înșelătoare de pe etichetă sau de reclama agresivă.”

Conf. univ. dr. Costel Stanciu – președintele Asociației Pro Consumatori.
 

Prezent la bilanțul sezonului estival 2016, primarul Cristian Radu s-a declarat nemulțumit de lipsa comunicării cu agenții economici din domeniul turismului. ”Ne vedem de cel mult două ori pe an sau dialogăm prin intermediul presei. Cum Mangalia nu există din punct de vedere economic decât datorită șantierului și operatorilor din turism, trebuie să ne îndreptăm mai mult atenția către stațiuni. În prezent, se lucrează la Primărie la documentația pentru cinci proiecte cu fonduri europene ce vizează executarea mai multor lucrări în stațiuni. Este vorba despre reabilitarea infrastructurii, însemnând iluminat public, tramă stradală, înlocuire mobilier urban, reamenajare căi de acces către plajă etc. Dacă vor fi aprobate, toamna viitoare vor începe activitatea primele șantiere. Mă nemulțumește însă faptul că, în prezent, peste 8.000 de locuri de cazare sunt închise vara. Motivul, acestea se află în unități de cazare dezafectate. De asemenea, există numeroase active lăsate în paragină aparținând

Poștei Române, RADEF etc.”, a declarat edilul Mangaliei.

O altă amărăciune a primarului o reprezintă faptul că în fiecare vară Mangalia pierde 1,5 milioane de euro din cauza consilierilor locali. ”Am dorit inițierea unui proiect de hotărâre prin care să percepem taxe pentru parcările din stațiuni. În multe zone din străinătate, turiștii plătesc pentru ocuparea unui loc de parcare. La noi, nu s-a dorit acest lucru și, astfel, bugetul pierde în fiecare sezon estival o sumă impresionantă, respectiv 1,5 milioane de euro”, a spus primarul Cristian Radu.

Pentru perioada următoare, primarul Mangaliei a anunțat că dorește să se întâlnească cu reprezentanții FPTR în vederea stabilirii cuantumului taxelor și impozitelor pentru anul 2017.

În cursul zilei de ieri, 13 septembrie ac, Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc a prezentat bilanţul sezonului estival 2016. Potrivit preşedintelui FPTR, Mohammad Murad,

s-a remarcat o creştere a semnificativă a numărului de vizitatori care şi-au petrecut vacanţa pe litoralul românesc. „În total, au ales să vină la mare vara aceasta 1,8 milioane de turişti români şi străini. Se practică o medicină turistică, în sensul că vizitatorii ne trec pragul pentru odihnă, relaxare şi tratament balnear. S-a remarcat în perioada iulie-august o explozie a cererilor pentru vacanţele la malul Mării Negre. Şi Programul „Înscrieri Timpurii” a avut mare succes. Nu în ultimul rând, eficientă a fost şi terminarea primei etape a lucrărilor de lărgire a plajelor. Să nu omit şi vremea favorabilă care a ţinut cu noi şi, implicit, cu turiştii. La polul opus, se află aceleaşi probleme pe care le avem de ani buni şi care, din păcate, nu îşi găsesc rezolvarea. Plătim taxe, mi se pare corect, dar nu ştim ce se întâmplă cu banii, ce destinaţie au. Consider că banii nu sunt bine gestionaţi. Infrastructura lasă în continuare de dorit, iar turiştii ne reproşează acest lucru. Soluţia o reprezintă parteneriatul public-privat de care doar vorbim, dar care nu se pune în practică. Pentru ca acest lucru să se întâmple, trebuie să avem o comunicare mai bună, constructivă cu autorităţile publice locale”, a declarat pentru „Ediţia de Sud”, preşedintele FPTR, Mohammad Murad.

Reprezentanţii din turism s-au mai plâns de criza personalului, de lipsa de pregătire a multor angajaţi, dar şi de cheltuielile mari cu salariile şi dările către stat. Din această cauză, au anunţat că pentru vara viitoare, tarifele la cazare vor creşte cu 20%, astfel că cei care vor dori să se bronzeze în 2017 în ţara noastră, trebuie să strângă bani încă de pe acum, întrucât vor avea nevoie de un buget mai mare.

Au trecut 168 de ani de la memorabila Bătălie din Dealul Spirii, când 166 de pompieri sub comanda căpitanului Pavel Zăgănescu au luptat cu îndârjire şi curaj împotriva celor 5.000 de soldaţi ai oştirii otomane veniţi pe pământ românesc să suprime idealurile Revoluţiei de la 1848.

Această zi de sacrificiu şi de glorie a rămas întipărită în istoria neamului şi în sufletele pompierilor militari, data de 13 septembrie fiind declarată „Ziua Pompierilor din România”, ziua în care se comemorează eroii pompieri căzuţi la datorie şi se celebrează curajul şi devotamentul reprezentanţilor acestei nobile arme.

Aflaţi mereu în slujba cetăţenilor, pompierii militari nu au pregetat nicio clipă să intervină oricând şi oriunde a fost nevoie de ei. De-a lungul timpului, tipologia operaţiunilor a devenit complexă, astfel că, în prezent, pompierii militari acţionează pentru stingerea incendiilor, acordarea primului ajutor calificat, descarcerarea persoanelor implicate în accidente, asanarea teritoriului de muniţia rămasă neexplodată, înlăturarea efectelor fenomenelor meteo periculoase, a accidentelor chimice sau de materiale periculoase, intervin la cutremure sau alunecări de teren şi în multe alte situaţii care pun în pericol viaţa şi bunurile oamenilor.

La împlinirea a 168 de ani de la glorioasa luptă din Dealul Spirii, sărbătorim astăzi, 13 Septembrie – „Ziua Pompierilor din România” cu un viu sentiment de preţuire faţă de trecut şi un adânc simţ de răspundere faţă de prezentul şi viitorul semenilor noştri, luptând neîncetat pentru a conferi un climat de încredere şi siguranţă cetăţenilor, pregătindu-ne cu perseverenţă pentru a interveni cu profesionalism, eficienţă şi dăruire, oricând şi oriunde e nevoie de noi.

FPTR a organizat, în staţiunea Neptun, o întâlnire cu operatorii din turism de pe litoral, prilej de bilanţ, dar şi de expunere a problemelor cu care hotelierii se confruntă, an de an, atât cu proprii clienţi, cât şi cu autorităţile locale şi centrale. La final de sezon, toţi agenţii economici de pe litoral au tras o concluzie comună: numărul de turişti de anul acesta a fost cu cel puţin zece procente mai mare decât în 2015, iar clienţii de peste hotare care au ales plajele din România pentru a-şi petrece sejurul a fost de aproape un milion, cu 11% mai mult faţă de anul anterior.

Potrivit preşedintelui FPTR, Mohamad Murat, numărul de turişti, români şi străini, a crescut anul acesta datorită mai multor factori. Printre aceştia au fost daţi drept exemplu siguranţa pe care România o oferă, faţă de destinaţii tradiţionale, dar aflate în conjuncturi nefavorabile din cauza atentatelor sinucigaşe, tarifele rezonabile din perioadele de vârf de sezon, dar şi cele din week-end, eficienţa controalelor ANAF, dar şi creşterea calităţii serviciilor hotelierilor şi personalizarea ofertelor pentru fiecare staţiune în parte: de club, tineret, familial etc.

Mohamad Murat a declarat că, în 2016 consumatorul, turistul, a început să fie atent la ceea ce cumpără. Astfel, spune preşedintele FPTR, produsul turistic este rezultatul a trei componente: 40% îi revine hotelierului, 30% autorităţilor locale şi 30% autorităţilor centrale. Deşi autorităţile centrale nu recunosc în totalitate, industria hotelieră virează, anual, la bugetul de stat, peste 1,5 miliarde de euro, adică aproape 3% din PIB.

Din păcate, spun hotelierii, din aceşti bani, pentru promovarea României ca destinaţie turistică, doar 2 milioane de euro se reîntorc pentru publicitate. La rândul său, Anca Nedea, preşedintele ANT, spune că şi calitatea turiştilor ce au venit pe litoral a lăsat de dorit, fiind necesară o educare a acestora din partea hotelierilor. O parte a operatorilor din turism nu au învăţat să îşi respecte clienţii, fie din dorinţa prea mare de a face profit încă de la preluarea afacerii, fie din delăsare, aşa cum a lăsat să se înţeleagă Anca Nedea, preşedintele ANT.

Primarul Mangaliei, Cristian Radu, a spus că o soluţie pentru cele şase staţiuni ale municipiului pe care îl conduce este, aşa cum au apropus de câţiva ani operatorii locali din turism, constituirea unui cluster. Totodată, edilul local a afirmat că trebuie găsite soluţii pentru un dialog mai bun între autorităţile locale şi agenţii economici.

Biserica Ortodoxă sărbătoreşte Înălţarea Sfintei Cruci în fiecare an pe 14 septembrie. Aceasta este cea mai veche sărbătoare închinată cinstirii lemnului sfânt. Tot miercuri se sărbătoreşte amintirea a două evenimente extrem de importante din istoria Sfintei Cruci:

– Aflarea Crucii pe care Mântuitorul nostru Iisus Hristos a fost răstignit şi înălţarea acesteia în faţa poporului de către episcopul Macarie, la 14 septembrie 335.

– Aducerea Sfintei Cruci de la păgânii perşi din anul 629, pe vremea împăratului bizantin Heraclius. Acesta a pus-o la mare loc de cinste în biserica Sfântului Mormânt al Sfintei Cruci din Ierusalim.

Găsirea Sfintei Cruci s-a produs în urma poruncii Sfintei împărătese Elena, mama Sfântului Împărat Constantin cel Mare. Datorită eforturile făcute de Elena, la Golgota au fost găsite trei cruci.

Iar pentru a descoperi care a fost crucea pe care Mântuitorul a fost răstignit, Macarie le spune să pună o femeie moartă pe fiecare cruce în parte. Odată ce a atins Sfânta Cruce, femeia învie, fapt care îi face pe cei prezenţi să se bucure că au găsit crucea pe care Hristos a fost răstignit.

După săvârşirea acestei minuni, Patriarhul din Ierusalim porunceşte ca Sfânta Cruce să fie înălţată la loc înalt, de unde să poată fi văzută de întreg poporul, scrie calendarulortodox.ro.

Pe când împăratul persan Hosroe a reuşit să cucerească Ierusalimul, a luat cu el şi Sfânta Cruce în Persia, unde va rămâne 14 ani până când Hosroe este învins de Heraclie, care duce Crucea Mântuitorului la Ierusalim.

Această sărbătoare extrem de importantă se serbează cu post, aducând aminte tuturor credincioşilor de patimile şi moartea Mielului lui Dumnezeu.

Această dată vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei. În popor, Ziua Crucii este sărbătorită prin post şi praznice, pentru sănătatea familiei, pentru bunăstarea gospodăriilor, dar şi pentru spor.

Tot în această zi, în zonele viticole se începe culesul viilor. Iar în alte zone, în această zi se bat nucii şi se adună din pădure ramurile de alun.

Conform tradiţiei, dacă ramurile sunt culese de Ziua Crucii, acestea au puteri miraculoase, fiind de asemenea şi unelte extrem de valoroase pentru fântânarii care vor să găsească izvoarele subterane.

Se obişnuieşte ca în această zi să nu se consume usturoi, nuci, pepeni sau prune, alimente al căror miez se aseamănă cu crucea.

În tradiţia populară, florile de busuioc şi frunzele acestuia, dar şi menta, măghiranul sau cimbrul sunt plante magice care se sfinţesc la biserică. În timpul slujbei, acestea se păstrează lângă cruce. Florile de busuioc mai apoi pot alina durerile, migrenele puternice sau chiar şi durerile de dinţi. La ţară, bolnavii de friguri sunt afumaţi cu crenguţe de busuioc aprinse. Busuiocul se pune şi în vasele cu apă pentru păsări, în perioada epidemiilor.

Tot în această zi se pregăteşte şi un leac pentru pomii care nu mai dau roade; gospodarii atârnă ramurile de busuioc sfinţit în formă de cruce şi curpeni la biserică. Curpenii sunt tulpini târâtoare de castraveţi şi de pepeni, asteptand ca rodul să se adune şi în aceşti fructiferi neroditori.

Se crede că monedele care se sfinţesc în această zi şi sunt păstrate în portofel împreună cu o cruciuliţă aduc belşug şi spor în muncă de fiecare.

În calendarul popular, această sărbătoare mai poartă şi numele de Carstovul Viilor sau Ziua Şarpelui. Dacă prima denumire este întâlnită mai ales în zona deluroasă şi regiunile sudice, marcând începutul culegerii viilor, cea de-a două este întâlnită în fiecare zona. În popor se crede că în această zi şerpii şi alte reptile încep să meargă în ascunzişurile subterane, unde vor hibernă până în primăvară următoare.

În mediul rural, oamenii încă mai cred faptul că şerpii, înainte de a se retrage, obişnuiesc să se strângă mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi formează o mărgică numită „piatră nestemată”, folosită pentru vindecarea tuturor bolilor.

(realitatea.net)

La sfârşitul sezonului estival 2016, estimam  o creştere între 12 şi 15% a numărului de turişti pe Litoralul Românesc , din estimarile primite de la touroperatorii ANAT si de la hotelieri. Creşterea se datorează in primul rand Campaniei intense de promovare a Litoralului, demarate in baza Strategiei Asociatiei Litoral – Delta Dunării, inca din 2013, cand am reusit sa introducem Taxa de Promovare Mamaia – Sat Vacanta, buget cu care am reusit sa construim intreaga campanie de promovare, ale carei rezultate se vad deja.  Numărul mare de evenimente organizate în toate staţiunile, si cu precădere prin campania “Mamaia Style”, imbunatatirea standardului serviciilor turistice oferite de hotelieri si proprietarii de structuri turistice de alimentatie publica si agrement au contribuit de asemenea major la aceste rezultate.

În topul staţiunilor in acest an statiunea Mamaia ocupa in continuare primul loc, urmata de Venus si Eforie. O nota excelenta pentru Vama Veche, cu rezultate foarte bune in acest an. O crestere consistenta s-a înregistrat şi în sudul litoralului, mai ales datorită investiţiilor noi în segmentul hotelier (în special în Venus).

De asemenea, creşterea totala se datorează promovării susţinute a litoralului, demarate încă din toamna anului trecut, împreună cu agenţiile de turism, hotelierii şi autorităţile locale, prin participarea Asociatiei Litoral – Delta Dunarii la târgurile de turism naţionale (Targul de Turism al Romanie editia de primavara, Iasi, Timisoara) şi internaţionale (Londra, Tel Aviv, Chişinău, Berlin, Milano, Moscova, Targul de Rute si Companii Aeriene).

Am încheiat parteneriate în premieră ( Federaţia Română de Bob-Sanie, Federatia Romana de Sah, Clubul Sportiv de arte martiale, Superkombat Romania, Federatia Romana de Automobilism Sportiv, Clubul Sportiv „Omul de Fier”, ) şi am derulat o întreagă serie de evenimente şi parade din cadrul campaniei “Mamaia Style” pe toată durata sezonului, conform strategiei de promovare si dezvoltare pe care  Asociatia Litoral – Delta Dunarii a lansat-o anul trecut, cu scopul atragerii de turisti prin evenimente sportive.

In privinta bilantului pe incoming ( sosiri turisti straini), sezonul 2016 a inregistrat 3 chartere/săptămână intre Tel Aviv si Constanta, o crestere de la 4000 la 7000 turişti israelieni care au ajuns pe litoral în staţiunile Mamaia, Năvodari si Eforie. Asociaţia Litoral – Delta Dunării a continuat si in acest an campania de promovare in Israel, prin participarea la targul de turism de la Tel Aviv, realizarea primelor brosuri si a filmului de promovare in ebraica. Acesta este un proiect de succes, prin care s-a dovedit că, desi Romania nu are un buget de promovare de turism la nivel guvernamental, s-a reusit atragerea de turisti straini, cu o creştere spectaculoasă de turişti israelieni pe litoralul românesc, exclusiv din resurse locale proprii, si anume din bugetul operatorilor de turism din Mamaia si din Satul de Vacanta, administrat de Asociatia Litoral- Delta Dunarii.

Aeroportul International Mihail Kogalniceanu, in parteneriat cu Asociatia Litoral – Delta Dunarii si impreuna cu compania aeriana Blue Air, au inaugurat in aceasta vara, prima cursa directa pe ruta Atena(Grecia) – Larnaca (Cipru) – Constanta, bifand, astfel, o a patra ruta aeriana inaugurata. Având în vedere că în ultimii 20 ani pe Aeroportul Constanţa, care deserveşte litoralul românesc, nu mai aterizau curse interne, Asociaţia Litoral – Delta Dunării (A.L.D.D.) şi Aeroportul Internaţional „Mihail Kogălniceanu” Constanţa au demarat începând din 2014 un proiect de atragere de zboruri către litoralul românesc, pentru a creşte numărul de turişti şi durata medie a sezonului turistic în această destinaţie.

Începând din anul 2015 s-au reluat negocierile cu compania TAROM şi am atras alături de noi şi asociaţiile de promovare şi dezvoltare a turismului Oradea-Băile Felix, Timiş şi Bucovina împreună cu Consiliile Judeţene şi aeroporturile pe care le reprezintă, dar şi Asociaţia Aeroporturilor din România.

Am realizat un amplu chestionar online şi către mediul din turism, pentru a stabili împreună cu touroperatorii şi agenţii economici implicaţi în turism topul destinaţiilor interne şi externe cu care să conectăm Constanţa.

Astfel, noile zboruri introduse în aprilie 2017 cu plecare de pe Aeroportul Constanţa vor fi spre Cluj, Timişoara (2 zboruri / săptămână), Iaşi, Oradea (1 zbor / săptămână), Roma, Paris, Milano, Stuttgart şi Bratislava sau Varşovia. De asemenea, vor fi menţinute pe perioada verii zborurile charter Constanţa – Tel Aviv (3 zboruri / săptămână), şi vor fi introduse chartere spre Beirut şi Bruxelles.

Nu în ultimul rând, creşterea numărului de turişti se datorează unei mai bune comunicări cu hotelierii şi agenţiile de turism şi autorităţile locale, dar şi afectarii pieţelor turistice din Turcia.

În acest moment, Asociaţia Litoral – Delta Dunării, împreună cu membrii săi, pregateste lansarea  campaniei de toamna de promovare a litoralului românesc si Deltei Dunarii, pentru sezonul estival 2017, prin participarea la targurile de turism si elaborarea calendarului de evenimente Mamaia Style 2017

Cei peste 70.000 de credincioşii musulmani din România celebrează Kurban Bayram (Sărbătoarea Sacrificiului), unul dintre cele mai importante evenimente din religia islamică, ce are loc la finalul pelerinajului organizat la locurile sfinte de la Mecca.

Sărbătoarea Sacrificiului comemorează gestul de sacrificiu al Profetului Ibrahim (Avraam, pentru iudeo-creştini), cel care, pus să aleagă între dragostea faţă de unicul său fiu şi adoraţia lui Allah, optează pentru confirmarea devoţiunii faţă de divinitate. Potrivit Coranului, pentru a-şi exprima credinţa necondiţionată şi supunerea faţă de Allah, Ibrahim se arată pregătit să-şi sacrifice fiul, pe Ismail, dar Creatorul, văzându-i determinarea şi neclintita credinţă, îl trimite pe Arhanghelul Gabriel cu un berbec pe altarul sacrificiului. Astfel, lama cuţitului taie gâtul animalului şi nu pe cel al copilului mult iubit, ziua aceasta fiind celebrată de lumea musulmană ca Sărbătoarea Sacrificiului, ceremonie ce reconfirmă anual credinţa în Allah,
La Geamia „Esmahan Sultan“, cea mai veche moschee din România, timp de patru zile, este sărbătoare mare: credincioşii din localitate se bucură, alături de toţi musulmanii din lume, de Kurban Bayram-ul, Sărbătoarea sacrificiului.

Din prima zi de Kurban, musulmanii aduc mulţumiri lui Allah şi încearcă să îi ajute pe cei nevoiaşi. Se fac rugăciuni acasă şi în colectiv, la geamie şi, după posibilităţi, fiecare familie sacrifică un animal: oaie, batal, vită, bivol, cămilă şi capră, în funcţie de câţi membri are familia respectivă. Musulmanii spun că de Kurban Bairam carnea este cea mai dulce.

Animelele pentru sacrificiu trebuie să îndeplinească anumite condiţii: oaia si capra trebuie să aibă cel puţin un an, vaca sau bivolul doi ani, cămila cinci ani împliniţi. Toate trebuie să fie perfect sănătoase, şi „fără nici un cusur“, adică să nu fie oarbe, să nu aibă coarnele rupte, să nu fie şchioape, să nu fie slabe sau bolnave.

Sunt pregătite şi numeroase mâncăruri tradiţionale şi dulciuri: sarmale, plăcinta cu brânză – kârde, baclavale. După tăierea batalului se face geantâk-ul, şuberek-uri cu carne, precum şi tradiţionala tochitură din batal.

În fiecare dimineaţă, bărbaţii se vor duce la geamie, la rugăciune, iar în toate cele patru zile, familiile de musulmani se vor vizita reciproc, se va merge la rude, la părinţi.

Elevii au revenit, astăzi, la şcoală, dupa vacanţa de vară, pentru primul semestru al anului scolar 2016-2017. Noul an şcolar va avea 35 de saptămâni, desfăşurâdu-se între 12 septembrie 2016 – 16 iunie 2017.

Vacanţa de iarna începe în 24 decembrie 2016 si va avea 2 saptamani. Tot 2 saptamani au fost rezervate si pentru vacanta de primavara, perioada in care Ministerul Educatiei a dispus organizarea olimpiadelor si concursurilor scolare.

O noutate apare si la desfasurarea programului Şcoala Altfel, unitatile scolare avand posibilitatea de a alege, in anumite limite, cand vor sa desfasoare cele cinci zile de activitati.

Anul scolar are 32 de saptamani de cursuri, insumand 169 de zile lucratoare, si se structureaza in doua semestre:

– Semestrul I- 12 septembrie 2016 – 3 februarie 2017 – 19 saptamani de cursuri

– Semestrul al II-lea – 13 februarie 2017 – 16 iunie 2017 – 16 saptamani de cursuri

Vacanta de iarna va avea 2 saptamani, ca si pana acum, si tot 2 saptamani va avea si vacanta de primavara, perioada in care se vor organiza etapele nationale ale olimpiadelor scolare. Vacanta intersemestriala va avea 1 saptamana.

In calendarul anului scolar 2016-2017 au fost corelate perioadele de vacanta si perioadele de cursuri pentru a optimiza calendarele examenelor si ale concursurilor nationale, precizeaza Ministerul Educatiei.

Semestrul I

Cursuri: luni, 12 septembrie 2016 – vineri, 23 decembrie 2016
Vacanta pentru copiii de la gradinita si din clasele pregatitoare – a IV-a: 29 octombrie – 6 noiembrie 2016

Vacanta de iarna: sambata, 24 decembrie 2016 – duminica, 8 ianuarie 2017

Cursuri: luni, 9 ianuarie 2017 – vineri, 3 februarie 2017

Vacanta intersemestriala: sambata, 4 februarie 2017 – duminica, 12 februarie 2017

Semestrul al II-lea

Cursuri: luni, 13 februarie 2017 – vineri, 14 aprilie 2017

Vacanta de primavara: miercuri, 19 aprilie 2017 – duminica, 30 aprilie 2017

Cursuri: marti, 2 mai 2017 – vineri, 16 iunie 2017

Vacanta de vara: sambata, 17 iunie 2017 – duminica, 10 septembrie 2017

Tezele / lucrarile semestriale se sustin la finalul semestrelor, dupa parcurgerea programei scolare, cu cel putin 3 saptamani inainte de finalul semestrului.

Clasele a VIII-a si a XII-a fac exceptie de la structura de mai sus a anului scolar 2016-2017.

La clasele a XII-a, anul scolar are 32 de saptamani de cursuri, iar 3 saptamani sunt dedicate desfasurarii examenului national de bacalaureat (doua saptamani pentru probele orale, despartite de o pauza de o saptamana de saptamana dedicata probelor scrise). Cursurile claselor terminale din invatamantul liceal se incheie in data de 26 mai 2017.

Prima sesiune a examenului de Bacalaureat din anul 2017 se va incheia pe 24 iulie (cu afisarea rezultatelor finale), in timp ce a doua sesiune a Bacalaureatului va incepe pe data de 21 august (21 august 2017 – 6 septembrie 2017),

La clasa a VIII-a, anul scolar are 34 de saptamani de cursuri, iar o saptamana este dedicata desfasurarii Evaluarii Nationale. Cursurile claselor a VIII-a se incheie in data de 9 iunie 2017.

(stirileprotv.ro)

Comunicat de presă

Cu ocazia începerii noului an școlar, grupul de consilieri locali ai Organizației Municipale PSD Mangalia le ureaza celor mici mult succes în această nouă etapă a vieții! Suntem convinși că sub atenta îndrumare a cadrelor didactice din orașul nostru, vor reuși să trăiască cele mai frumoase experiențe din anii copilăriei.

Mulțumim personalului didactic și auxiliar pentru implicarea de care au dat dovadă până acum în formarea copiilor municipiului nostru și le dorim multă sănătate și putere de muncă pentru a putea continua!

Tot pe această cale, dorim să asigurăm locuitorii Municipiului Mangalia că vom continua să depunem toate diligențele pentru a sprijini îmbunătățirea condițiilor oferite de școlile noastre. Suntem siguri că împreună cu dumneavoastră, vom reuși să oferim copiilor tot suportul de care au nevoie pentru a fi mândri că au crescut și s-au format în Mangalia.

La data de 10.09.2016, polițiștii din cadrul Biroului Investigații Criminale al Poliției municipiului Mangalia l-au depistat pe C.P., în vârstă de 67 de ani, din localitatea 2 Mai, care a fost condamnat de către Tribunalul Constanța la o pedeapsă de 5 ani și 8 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de trafic de influență.

Bărbatul a fost escortat și încarcerat la Penitenciarul Poarta Albă.

Sărbătoare mare la Tuzla pe tot parcursul zilei de sâmbătă: sute de cetăţeni au venit, în centrul localităţii, alături de adminsitraţia publică locală, pentru a se bucura, aşa cum se cuvine, de ziua comunei lor! Zeci de ansambluri folclorice româneşti, dar şi tătăreşti, recitaluri de mandoline şi chitare, trupe de dans modern şi de societate, de teatru, precum şi interpreţi consacraţi ai scenei muzicale româneşti, au fost prezenţi pe scena amplasată lângă primărie, timp în care, la câteva sute de metri distanţă, au sfârâit, pe grătare, specialităţi culinare româneşti şi turceşti. În plus, avioane de la Aerodromul din Tuzla au salutat, de la înălţime, mulţimea strânsă în centru.

Potrivit primarului comunei, Taner Reşit, această a cincea ediţie a sărbătorii comunei a cuprins o serie de acţiuni menite să bucure locuitorii din zonă: „Avem spectacole pentru toate gusturile, la fel şi specialităţi culinare atât româneşti, cât şi turceşti şi tătăreşti. Este o zi specială pentru noi şi am dorit ca atât eu, cât şi membrii Consiliului Local Tuzla, să fim în mijlocul cetăţenilor noştri. Le urez tuturor locuitorilor comunei Tuzla „La Mulţi Ani!“, sănătate şi să se bucure de această sărbătoare a lor!“

Pe scena din Tuzla au urcat, Trupa Şcolii, Ansamblul Qarilgaş, Dance Art, iar la căderea serii, Constantin Măgureanu, Mariana Edulescu, Jeni Nicolau, Adriana Ştefan şi Leticia Moisescu.

O micuţă de numai şapte ani, din Constanţa, Alexandra Georgiana Adăscăliţei, are nevoie de ajutorul nostru, al tuturor. Diagnosticată, la numai şapte ani, cu cancer osos, micuţa are nevoie de implantarea unei proteze bionice la genunghi. Costurile pentru aceast echipament medical sunt foarte mari pentru familia micuţei, astfel încât, aceasta vă cere tot sprijinul pe care puteţi să i-l oferiţi.

Printre cei care s-au mobilizat şi au venit în ajutorul micuţei Alexandra se află şi copiii din Tuzla. În cadrul Zilelor comunei, aceştia au scos la vânzare obiectele făurite de mânuţele lor: borcănele pictate, coliere şi brăţări din diverse materiale, vaze cu flori din hârtie creponată. Mai mult, aceştia au gătit, împreună cu mamele lor, produse de patiserie, pe care, la preţuri modice, le-au oferit tuturor participanţilor la sărbătoarea comunei Tuzla.

Potrivit coorodonatorului Şcolii de Vară de la Centrul pentru Tineret „Ion Creangă” din Tuzla,  acolo unde au fost create obiectele hand-made puse la vânzare, cazul le-a fost prezentat micuţilor cu numai o săptămână în urmă: „Bunica micuţei ne-a rugat să o ajutăm, aşa cum putem. Atunci, discutând cu copiii de la Centrul pentru Tineret de la noi, din comună, aceştia s-au arătat mai mult decât bucuroşi să vină în sprijinul copilei. Energia lor, bucuria cu care au realizat aceste obiecte cu mânuţele lor, nu poate emana decât energie pozitivă“, ne-a spus Maria Damian Pascal, coorodonatorul Centrului „Ion Creangă“. Tot pentru Alexandra, copiii din Tuzla vor pregăti şi un spectacol caritabil, ce va avea loc peste două săptămâni.

Toţi cei ce o pot ajuta pe micuţa Alexandra, o pot face, în continuare, donând în contul mamei ei, Irina Adăscăliţei:

CONT LEI: RO61BTRL01401201K55759XX – Banca Transilvania

Clubul Nautic Callatis din Mangalia a găzduit, la finele săptămânii, consfătuirea profesorilor din învăţământul preşcolar din zona municipiului. În cadrul întâlnirii, inspectorul pentru Educaţie Timpurie, Irinela Nicolae, le-a prezentat colegelor sale noile directive sosite de la Ministerul Învăţământului privind abordarea programei şcolare, precum serie de noi metode de predare, agreate la nivel european. Totodată, prof. Irinela Nicolae a abordat şi mai multe teme spinoase şi cum trebuie gestionate acestea, precum crearea comitetului de părinţi, prima şedinţă cu părinţii sau modul în care trebuie tratat un copil, pentru ca o simplă greşeală să nu îi traumatizeze viitorul.

Pentru început, Iriniela Nicolae a făcut un scurt bilanţ al anului 2015, din punct de vedere al numărului de cadre ce şi-au derulat activitatea în judeţ. Astfel, 1060 de cadre didactice au fost alături de cei mici, în primii ani de viaţă, dintre care 989 au fost cadre titulare, 29 suplinitoare, 32 de cadre ieşite la pensie şi alte 10 fără studii de specialitate.

În acest an şcolar nou, cu un ministru nou, profesor de filosofie, se va pune baza pe „triada“ profesor-copil-părinte. Cadrele didactice din învăţământul preşcolar pot marca, pentru totdeauna, comportamentul şi caracterul unui copil. De aceea, spune inspectorul şcolar, profesorii trebuie să îşi modeleze comportamentul după noile generaţii de copii, mult diferite de ceea ce au învăţat în şcoală: „O vorbă nelalocul ei, un cuvânt urât sau chiar o pedeapsă, pot traumatiza, pe viaţă, un copil. Avem generaţii noi, un tip de preşcolari despre care nu am învăţat la liceu sau la facultate. Există metode noi de învăţare, care, în Uniunea Europeană, sunt practicate de ani buni, dar care la noi abia au ajuns. Trebuie să ne adaptăm la aceste noi cerinţe“, a spus prof. Irinela Nicolae.

Nici părinţii nu au fost uitaţi în cadrul discuţiilor. Astfel, recomandarea inspectorului şcolar a fost aceea ca, prima şedinţă cu noile grupe de părinţi, să nu înceapă cu „clasica“ solicitare de fonduri pentru clasă ci, dimpotrivă, să fie pus accentul strict pe cei mici: „la prima şedinţă cu părinţii, primele cuvinte ale noastre sunt „nu avem bani, nu avem materiale, trebuie să cumpărăm una sau alta“…. Dragele mele, la prima şedinţă trebuie să le vorbiţi părinţilor despre proprii copii, despre schimbările psihologice şi fizice prin care vor trece în următorii ani. Trebuie să le daţi părinţilor teste despre proprii copii şi să comparaţi răspunsurile loc cu ceea ce veţi constata voi însevă. Aduceţi părinţii aproape de voi… Dar, atunci când le daţi testele, fişele, oferiţi-le creioane fără vârf, când le daţi să deseneze ceva, daţi-le acuarele uscate… Atunci vor vedea singuri ce lipsuri există în grădiniţă şi se vor mobiliza pentru a remedia situaţia“.

Gazda consfătuirii, prof. Gela Ivaşcu, ne-a declarat că întâlniri asemănătoare au avut loc atât la Constanţa, cât şi la Medgidia. Totodată, aceasta ne-a spus că toate unităţile preşcolare din Mangalia sunt gata să îşi deschidă porţile şi să îşi întâmpine, aşa cum se cuvine, micii elevi.

La Club Nautic din Mangalia a avut loc, astăzi, evenimentul prilejuit de finalizarea proiectului „Înfiinţarea Parcului Evergreen“, realizat prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, Domeniul major de intervenţie 5.2 – „Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţi serviciilor turistice“. Lucrările la Parcul „Evergreen“ au fost demarate în luna august a anului trecut şi ar fi trebuit finalizate în patru luni, până la finele lui 2015. Întârzierile foarte mari, puse de către administraţia publică locală în seama constructorului parcului, precum şi „greşelile“ asumate, tot astăzi, de către reprezentanţii primăriei, au împins data finalizării până astăzi. Tot în seama constructorului acestui obiectiv sunt puse şi penalităţile lucrărilor, percepute din 1 ianuarie 2016 şi până azi, care se ridică la circa 1,8 milioane de lei, bani ce vor fi scăzuţi din suma totală a proiectului. „Noul termen agreat de Ministerul Dezvoltării este data de 31 august. Vom termina atât Aleea Teilor, undeva la sfârşitul acestei luni, precum şi cele două situri arheologice, cel de lângă Parcul Evergreen şi cel de lângă farmacia 47“, a spus, în deschiderea întâlnirii, edilul local Cristian Radu.

Potrivit reprezentanţilor primăriei, valoarea totală a proiectului „Înființare Parc Evergreen” este de 9.082.475,79 lei, din care contribuţia Uniunii Europene este de 4.457.820,55 lei contribuţia Guvernului României este de 376.376,79 lei, cea a primăriei de 98.657,09 lei, iar valoarea neeligibilă (în care este inclus şi locul de joacă pentru copii) este de 4.149.621,36 lei.

Parcul, amenajat pe fosta staţie de betoane COMCM, are o suprafaţă de 28.148 mp., lucrările cuprinzând: crearea de locuri de joacă pentru copii, platforme pentru fitness, amenajarea de spaţii verzi, modernizarea utilităţilor publice şi amenajarea unui punct de belvedere; instalarea unui sistem de iluminat public şi dotarea cu mobilier urban modern, respectiv bănci, coșuri de gunoi, cișmele, cinci grupuri sanitare, cinci cabine de pază, rollerparc, fântâni arteziene, precum şi deja celebrele pergole din metal, extrem de înalte, pe care vor fi plantaţi trandafiri căţărători.

Managerul de proiect, Ciprian Popa a relatat şi principalele probleme ale parcului, care potrivit acestuia, vor fi remediate tot de către constructor: „Cea mai gravă problemă a fost aceea a scurgerii pluviale, care, pe hărţile oraşului, figura ca existentă, dar care, de fapt, nu a fost amenajată niciodată. La prima ploaie, parcul a fost inundat. Am reuşit ca, între timp, să diminuăm aceste riscuri, prin crearea unui sistem pluvial, care va prelua apa de ploaie. Tot la început, zona era acoperită cu pământ galben, care este impermeabil. Am turnat un strat de 30 de centimetri de pământ, care va prelua o parte a apei. Însă, la un cod roşu, avem, în continuare, o problemă…“

Una dintre soluţiile de viitor propuse de managerul de proiect este aceea de realizare a unei legături pe sub Strada Portului, care să lege parcul de canalul pluvial aflat în imediata vecinătate. De asemenea, va fi realizată şi o pasarelă care să traverseze calea ferată, astfel încât vizitatorii parcului să nu mai fie expuşi riscului în momentul traversării Străzii Portului. O altă promisiune a edililor locali o constituie asfaltarea şi realizarea trotuarelor pe 17 străzi din vecinătatea parcului, ce ar urma să fie finalizate în vara anului viitor.

Aleea Teilor, finalizată la sfârşitul acestei luni

Prezent la întâlnirea de la Club Nautic, consilierul local Ozghiun Menabit a dorit să ştie de ce a fost îngăduită prezenţa cetăţenilor în parc în ultimele luni, deşi construcţia acestuia nu era nici pe departe finalizată: „Oamenii au intrat în parc când încă se lucra. Se muncea inclusiv cu deţinuţi. Să fim mulţumiţi că nu s-a întâmplat o tragedie“, a spus consilierul local. Potrivit primăriei, paza zonei revine, până la recepţia finală, exclusiv constructorului, urmând ca o fimă de specialitate să fie angajată imediat după finalizarea oficială a “Evergreen“-ului, adică săptămâna viitoare.

Alte probleme ridicate în cadrul conferinţei au ţinut de alte două proiecte europene, aflate şi acum în stadiul de şantier: Aleea Teilor şi „Callatis – Istorie la Malul Mării Negre“. „În ambele cazuri, ca de altfel şi în cel al Parcului Evergreen, a fost vorba despre constructori neserioşi. Este un fenomen general la nivelul ţării. Aleea Teilor este aproape gata, va fi finalizată, oficial, la sfârşitul acestei luni. Pot spune că au existat greşeli de proiectare, remediate pe parcurs, precum şi unele greşeli din partea mea şi a colegilor mei, pe care le-am remediat. Trebuie să învăţăm din aceste greşeli, încercăm ca, de acum încolo, să nu mai gafăm“. Totodată, primarul Cristian Radu a spus că, datorită numărului foarte mare de copii care sunt, zi de zi, în Parcul Evergreen, a luat în calcul extinderea locului de joacă.

Inspectoratul de Poliție Județean Constanța cu sediul în bulevardul Mamaia, nr. 106, organizează, la data de 26.09.2016, ora 11.00, prima etapă privind vânzarea prin licitația publică deschisă cu strigare, în vederea valorificării a șapte câini de serviciu.

Istoricul pompierilor militari constănțeni

Ulterior reintegrării Dobrogei în România, în oraşul Constanţa a fost instituită oficial, la 23 noiembrie 1878,  administraţia românească, în locul celei otomane. În baza regulamentului de organizare şi împărţire administrativă, a fost înfiinţat Consiliul Comunal şi cancelaria primăriei. În acest context, în şedinţa consiliului din 14 decembrie s-a luat în dezbatere organizarea celorlalte servicii subordonate primăriei, printre care şi serviciul de incendiu. Şi asta deoarece, alături de cutremure, inundaţii şi secete, focul a pricinuit  mari pagube materiale şi, nu de puţine ori, şi-a luat şi tribut de sânge. De aceea organizarea unor formaţiuni de luptă împotriva focului şi instituirea unor reguli de prevenire a incendiilor erau mai mult decât necesare. Aşa se face că, la instalarea autorităţilor administrative în judeţul Constanţa, la sfârşitul anului 1878, problemele de pază şi stingere a incendiilor în oraş au intrat în competenţa Primăriei Constanţa, care a organizat serviciul de salubritate publică şi stingere a incendiilor din oraş.

Documentele  existente la 1880 indică faptul că stingerea incendiilor era în atribuţia organelor de poliţie ajutaţi de hamalii din Portul Constanţa şi sacagii. După acest an, se creează serviciul „Pompieriei Comunale”, serviciu constituit dintr-un comandant şi 14 oameni de serviciu, 26 de cai, patru pompe mobile şi 13 sacale, în caz de nevoie apelându-se şi la ajutorul a 80 de sacagii.

În 1925, ca urmare a slabei organizări şi instruiri a pompierilor, Primăria Constanţa întreprinde demersurile necesare în vederea militarizării acestui serviciu, acțiune concretizată în 1926, când pompierii din Constanţa  au fost militarizaţi, în fruntea serviciului fiind numit slt. Nicolae Picioruş. 1926 este considerat ca fiind anul în care s-a înfiinţat prima subunitate de pompieri militari în Dobrogea. Aceasta subunitate, a funcţionat sub egida primăriei până în 1949, când trece în cadrul trupelor Ministerului Afacerilor Interne (MAI) sub denumirea de Compania Pompieri Constanţa aparţinând, din punct de vedere organizatoric, de Grupul Regional de Pompieri Ploieşti. În urma raionării administrative a ţării, din 1952, compania îşi schimbă titulatura în Compania PCI Constanţa Oraş, aparţinând de Grupul Regional PCI Constanţa, cu sediul în oraşul Constanţa şi care îşi exercita atribuţiunile de pază contra incendiilor pe teritoriul regiunii şi oraşului Constanţa.

Din anul 1960, ca urmare a schimbării denumirii regiunilor administrative, Compania P.C.I. Constanţa Oraş face parte din Grupul Regional PCI Dobrogea, cu sediul în oraşul Constanţa, str. Mircea nr. 104. Activitatea de bază a acestei companii este asigurarea intervenţiei pentru localizarea şi lichidarea incendiilor declarate în oraşul Constanţa cât şi în cuprinsul raioanelor: Negru Vodă, Hârşova, Istria, o parte din raionul Medgidia precum şi pe teritoriul Constanţa litoral.

Următoarea secţie de pompieri înfiinţată a fost Compania PCI Constanţa Port, în 1930,  aceasta fiind organizată în scopul asigurării intervenţiei pentru localizarea şi lichidarea incendiilor declarate pe teritoriul portului. Din 1942 compania își desfășoară activitatea în zona porții de acces nr. 2, iar din 1976 Compania de Pompieri Port se mută într-un sediu nou, construit în zona porţii nr. 5, unde funcţionează şi astăzi.

La data de 22 septembrie 1940, prin transferul fostei Secţii de pompieri Bazargic în oraşul Medgidia, se înfiinţează Secţia de Pompieri Medgidia, funcţionând sub egida primăriei oraşului. Activitatea de bază era asigurarea intervenţiei pentru stingerea (localizarea şi lichidarea) incendiilor declarate în oraşul Medgidia, cât şi în raioanele Adamclisi, Negru Vodă o parte şi Hârşova partea de est.

La nivelul ţării, organizarea trupelor de pompieri a trecut prin mai multe etape. La 1934 unitatea din județul nostru era subordonată Grupului 2 Pompieri Craiova, iar din 12 februarie 1937 se înființează Grupul de Pompieri Constanţa. În urma reformei administrative din 13 august 1938, acesta devine Grupul (ţinutul) Marea, iar la 12 august 1943, prin Ordinul Marelui Stat Major a revenit la titulatura iniţială. Urmează o lungă perioadă de organizări şi reorganizări administrativ teritoriale care au avut urmări şi asupra Corpului Pompierilor Militari şi implicit asupra  Grupului Regional Pază Contra Incendiilor Dobrogea, grup care la 01 octombrie 1968 se desfiinţează şi apare Grupul de Pompieri al judeţului Constanţa.

La 01 iulie 1975 se înfiinţează Compania de Pompieri Mangalia, iar la 01 iunie 1980, prin Ordinul Ministrului de Interne, se înfiinţează Compania de Pompieri Midia-Năvodari. Această companie avea misiunea principală de a asigura intervenţia la incendii pe Platforma Petrochimică Midia-Năvodari. Câţiva ani mai târziu, în 1986, prin ordinul Comandantului Pompierilor s-a înfiinţat Pichetul de Pompieri Cernavodă, cu misiunea de a asigura intervenţia la incendii la Centrala Nuclearo-Electrică Cernavodă.

Organizarea companiilor de pompieri de până la 1989 lăsa aglomerările urbane neacoperite din punct de vedere operativ. Astfel, după 1990, eforturile pompierilor militari au fost direcţionate pentru înfiinţarea de noi subunităţi în localităţi, în vederea împărţirii judicioase a raioanelor de intervenţie şi asigurarea timpilor de intervenţie operativi pe teritoriul judeţului. Primul pas a fost făcut la data de 01 septembrie 1992, când s-a înfiinţat Compania de Pompieri Palas Constanţa. Avându-se în vedere întinderea judeţului, puterea economică, diversitatea activităţilor desfăşurate de agenţii economici şi nu în ultimul rând numărul mare de locuitori, la 15 august 1995, Grupul de Pompieri al judeţului Constanţa se transformă în Brigada de Pompieri „Dobrogea” a judeţului Constanţa, fiind structurată în:

• Batalionul de Pompieri 1 Constanţa – Oraş format din Detaşamentul 1 Constanţa – Oraş, Compania 1 Constanţa – Palas şi Compania 2 Midia – Năvodari;
• Batalionul de Pompieri 2 Constanţa – Port format din Detaşamentul 2 Constanţa – Port, Compania 3 Mangalia şi Compania 4 Tuzla;
• Batalionul de Pompieri 3 Cernavodă format din Detaşamentul 3 Cernavodă, Compania 5 Medgidia şi Compania 6 Hârşova.

Odată cu reorganizarea Grupului de Pompieri s-au înfiinţat şi două noi subunităţi, actualele Staţii de Pompieri Tuzla şi Hârşova. Ultima unitate constănţeană a fost înfiinţată pe data de 9 septembrie 2000 în localitatea Chirnogeni  – Pichetul de Pompieri „13 Septembrie 2000”.

În decembrie 2004, prin fuzionarea Comandamentului Protecției Civile cu Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari și a structurilor județene corespondente, a luat ființă Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), cu structuri similare în teritoriu și o complexă structură organizatorică de sprijin la nivelul administrației publice centrale și locale. Componentă a Sistemului Național de  Management al Situațiilor de Urgență, IGSU este elementul integrator și coordonator la nivel național al tuturor instituțiilor cu atribuții în managementul situațiilor de urgență. Pornind de la ceea ce s-a realizat pe multiple planuri, pompierii sunt preocupați să-și desfășoare activitatea la parametri optimi, care să permită profesionalizarea la toate nivelurile, pentru a fi permanent în slujba comunității, un element de bază al societății, generator de încredere și siguranță.

Pentru remedierea unei avarii la instalatia interna de alimentare cu tensiune de la statia de pompare si tratare Calarasi din municipiul Constanţa, SC RAJA SA a fost  nevoita sa intrerupa furnizarea apei potabile ieri, 08 septembrie 2016, in intervalul orar 20,00 – 21,30.

Au fost afectati consumatorii din cartierele Faleza Nord, Tomis I, Tomis II, Tomis III si zonele Centrala si Peninsulara din municipiul Constanta.

Ne cerem scuze fata de abonatii afectati de aceasta avarie.

Ediţia a XIX-a a Galei Tânărului Actor HOP, desfăşurată la Vox Maris Grand Resort din Costineşti, s-a încheiat în seara zilei de 8 septembrie.

Juriul final a fost format din DORINA CHIRIAC – actriţă, ANDREI ŞI ANDREEA GROSU – regizori, OFELIA POPII – actriţă şi VICTOR REBENGIUC – actor.

PREMIILE GALEI TÂNĂRULUI ACTOR HOP

Premiul „ŞTEFAN IORDACHE” – Marele Premiu al Galei Tânărului Actor HOP a fost acordat actorului ALEXANDRU VOICU pentru „Marele mecanism”, adaptare după „Hamlet” de William Shakespeare.

Premiul se acordă în memoria marelui artist Ştefan Iordache, cel care a fost membru al juriului la mai multe ediţii ale Galei HOP, un mare apropiat al acestui eveniment şi al susţinerii tinerilor la început de carieră. Dacă iniţial, începând cu ediţia 2009, acesta a fost acordat pentru cel mai bun actor la secţiunea individual, începând din anul 2013, organizatorii Galei au decis ca Premiul „Ştefan Iordache” să devină MARELE PREMIU AL GALEI.

Premiul a fost înmânat de ION CARAMITRU, preşedintele UNITER şi directorul general al Teatrului Naţional „I.L.Caragiale” din Bucureşti.

Premiul pentru cea mai bună actriţă, secţiunea individual

a fost acordat actriţei ALINA LAURA ROTARU pentru „De vorbă cu tine”, colaj după „A douăsprezecea noapte” de William Shakespeare.

Premiul a fost înmânat de regizorul FELIX ALEXA.

Premiul pentru cel mai bun actor, secţiunea individual

a fost acordat actorului ANDREI RADU pentru „În căutarea muzicii”, după texte din „A douăsprezecea noapte” de William Shakespeare.

Premiul a fost înmânat de actriţa MARIANA MIHUŢ.

Premiul „CORNEL TODEA” – Premiul pentru cea mai bună trupă de actori

„± Lorenzo” de Daniel Chirilă, cu Loredana Cosovanu, Daniel Chirilă şi Tiberiu Enache

Premiul este susţinut începând cu ediţia a XVI-a de familia Todea.

Premiul a fost înmânat de actriţa şi coregrafa ANDREA GAVRILIU.

Premiul „SICĂ ALEXANDRESCU” – Premiul special al juriului

a fost acordat actriţei RALUCA RADU pentru „Apemantus – De la Nebun la Nebun”, colaj şi adaptare după „Timon din Atena”, „Regele Lear” şi „Hamlet” de William Shakespeare.

Premiul a fost înmânat de actriţa DORINA CHIRIAC.

PREMIUL PUBLICULUI

Cea mai bună actriţă: CRISTINA JUNCU, pentru ‚‚Al tău, H’’, după texte din „Hamlet” de William Shakespeare.

Cel mai bun actor: ANDREI RADU pentru „În căutarea muzicii”, după texte din „A douăsprezecea noapte” de William Shakespeare.

Cea mai bună trupă de actori: „http://error500”, regia: Vlad Trifaș, cu Bogdan Florea, Lucian Ionescu, Cosmin Teodor Pană, Lavinia Pele şi Andrei Radu.

Premiile au fost înmânate de actriţa, scriitoarea, regizoarea LIA BUGNAR

PREMII GĂZDUITE ÎN CADRUL GALEI TÂNĂRULUI ACTOR

Premiul „1/10 pentru FILM la TIFF”

a fost acordat actorului ALEXANDRU VOICU pentru „Marele mecanism”, adaptare după „Hamlet” de William Shakespeare.

Premiul a fost înmânat de actorul NICHOLAS CAŢIANIS – câştigătorul Premiul „1/10 pentru FILM la TIFF” în anul 2015.

Începând cu ediţia 17, regizorul şi producătorul de film TUDOR GIURGIU acordă unuia dintre concurenţii Galei HOP şansa de a face parte din programul „10 pentru FILM la TIFF”)

PREMIUL pentru prestanţă şi rostire scenică – oferit de actriţa Dorina Lazăr

a fost acordat actorului ŞTEFAN PAVEL pentru „Tocilă Melancolicul”, colaj din „Cum vă place” de William Shakespeare.

Premiul a fost înmânat de criticul de teatru ILEANA LUCACIU.

PREMIUL VOX MARIS*: ALEXANDRU VOICU pentru „Marele mecanism”, adaptare după „Hamlet” de William Shakespeare.

Premiul a fost oferit de patronul Vox Maris, domnul Nicuşor Năstase.

Premiul Vox Maris, constând într-un sejur de o săptămână pentru două persoane în cadrul resortului, se acordă din anul 2014 câştigătorului Marelui Premiu.

Cu prilejul celei de-a doua ediţii a Festivalului EuRoCultura, actorul şi omul politic MIRCEA DIACONU invită la Bruxelles pe câştigătorii Galei HOP.

Mesajul domnului Mircea Diaconu: „EuRoCultura este primul festival românesc de amploare care se desfăşoară la Bozar, cel mai important centru cultural din Bruxelles, promovând cultura noastră într-un cadru internaţional.

Acest festival s-a născut dintr-o convingere personală că fiecare om sau naţiune se pricepe cel mai bine la ceva. Iar eu cred că toată lumea ar trebui să afle cât de bine se pricepe România la cultură.

De aceea mi-am dorit şi îmi doresc că acest festival să fie ca o flacără pe care o aprinzi şi care va creşte an de an până când toată lumea va înţelege cine suntem şi ce putem.

În acest context, m-aş bucura să îi avem alături pe câţiva dintre liderii următoarei generaţii de cultură şi trăire românească”.