În această perioadă a anului, principalele cauze de izbucnire a incendiilor la locuinţe sunt legate de neglijenţele manifestate de oameni, din nepăsare sau uneori din necunoaştere, în ceea ce priveşte modul de instalare şi utilizare a mijloacelor de încălzire, respectiv a coşurilor de fum.

În scopul preîntâmpinării unor evenimente, ce se pot solda cu pierderi de vieţi omeneşti şi mari pagube materiale, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Dobrogea” al judeţului Constanţa reaminteşte cetăţenilor principalele reguli şi măsuri de apărare împotriva incendiilor la instalarea şi folosirea sobelor şi coşurilor de fum:

1. asiguraţi verificarea, curăţarea şi repararea, dacă este cazul, a coşurilor de fum de către o persoană specializată;
2. folosiţi doar materialul combustibil pentru care a fost destinată soba şi evitaţi supraîncărcarea acesteia;
3. exploatați soba numai cu uşiţa închisă;
4. aşezaţi o tăviţă metalică în faţa sobei, în dreptul uşiţei;
5. NU aşezaţi în apropierea sobei sau pe aceasta, materiale combustibile;
6. stingeţi focul din sobă înainte de a părăsi locuinţa;
7. NU adormiţi niciodată cu soba aprinsă;
8. izolați coșurile de fum față de elementele combustibile;
9. NU utilizați lichide inflamabile la întreţinerea focului;
10. NU lăsaţi copiii nesupravegheaţi.

Cetăţeni, nu uitaţi!

„E mult mai ușor să previi un incendiu decât să-l stingi!”

Şcoala Gimnazială nr.1 Pecineaga vă invită, mâine, la cea de-a 6 ediţie a zilei şcolii. Cu această ocazie,  elevii şi profesorii vor organiza manifestări diverse, atractive şi interactive.

Din programul manifestărilor vor face parte concursuri de matematică, franceză, română, religie, scenete, glume, interpretare la orgă, prezentări PPT – «Viaţa Apostolului Sf. Andrei», diseminare circuit turistic şi cântece dedicate zilei de 1 Decembrie.

Corul şcolii”Angels” va interpreta cântece în limba română şi în limba franceză. Expoziţiile de pictură pe sticlă şi pe figurine de ipsos precum şi parada costumelor de toamnă-iarnă vor fi o încântare pentru invitaţi.

De asemenea vă aşteaptă doua săli special amenajate pentru târgul  cu vânzare de prăjituri, borcane cu zarzavaturi precum şi decoraţiuni de toamnă-iarnă.

Poliţiştii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă au depistat şase cetățeni irakieni, patru adulţi şi doi copii, care au încercat să intre ilegal în ţară din Bulgaria, pe jos, cu scopul de a ajunge în Germania.

Persoanele în cauză au beneficiat de sprijinul a patru călăuze bulgare care ar fi trebuit să îi transporte până în Germania.

În data de 27.11.2016, în jurul orei 10.00, poliţiştii de frontieră din cadrul S.P.F. Ostrov au desfăşurat, în baza unei informaţii, o acţiune de combatere a migraţiei ilegale în zona de competenţă.

Astfel, poliţiştii de frontieră au oprit pentru control, pe un drum naţional din judeţul Constanţa, în zona de frontiera din apropierea Mănăstirii Dervent, două autovehicule în care se aflau 3 cetăţeni bulgari, respectiv un cetăţean bulgar şi 6 cetăţeni irakieni.

În urma verificărilor a rezultat faptul că cetățenii irakieni, cu vârste cuprinse între 5 şi 39 ani, au trecut ilegal frontiera din Republica Bulgaria, pe jos, cu scopul de a ajunge în Germania.

În continuarea cercetărilor s-a mai stabilit că migranţii au beneficiat de complicitatea celor patru cetăţeni de origine bulgară, care, în cursul dimineații au intrat legal în România, prin P.T.F. Ostrov, cu două autoturisme marcile Audi și Hyundai, înmatriculate în R. Bulgaria.

Cei patru cetăţeni bulgari, cu vârste cuprinse între 26 şi 30 ani, au declarat că urmau să-i ajute pe cetățenii irakieni să ajungă în Germania.

În cauză, poliţiştii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de „trecerea frauduloasă a frontierei prin intrarea în ţară”, respectiv „trafic de migranţi”.

De asemenea, autoturismele au fost ridicate în vederea confiscării, cetăţenii bulgari vor fi prezentaţi pentru audieri unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa, iar cetăţenii irakieni vor fi predaţi autorităţilor bulgare conform protocolului româno-bulgar.

Poliţiştii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă au intervenit pentru salvarea unor pescari români care s-au rătăcit în Marea Neagră din cauza ceții și a căror barcă ramasese fără combustibil.

În data de 26.11.2016, în jurul orei 13.00, poliţiştii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă au fost solicitaţi de către dispeceratul Centrului Maritim de Coordonare (M.R.C.C.) să intevină pe Marea Neagră, pentru a salva două persoane de sex masculin a căror barcă pescărească plutea în derivă.

Poliţiştii de frontieră au intervenit cu o navă de patrulare şi supraveghere maritimă, aflată în misiune pe Marea Neagră, care a ajuns în zona indicată şi a declanşat acţiunea de salvare.

Persoanele aflate în dificultate au fost recuperate de către echipajul navei maritime, în jurul orei 14.40, iar barca pescărească în lungime de aproximativ 7 metri a fost remorcată până în Portul Mangalia.

Bărbaţii, în vârstă de 65, respectiv 61 de ani, domiciliaţi în municipiul Mangalia nu au avut nevoie de îngrijiri medicale.

Aceștia au declarat că din cauza ceţii şi-au pierdut reperele şi s-au deplasat cu ajutorul motorului până la consumarea combustibilului de la bord, după care au fost purtaţi de curent până în zona de unde au fost recuperați.

Cel de al doilea eveniment marcant al Daewoo Mangalia Heavy Industries din acest an, ceremonia de botez a două petroliere cu capacitate de 112.700 TDW, a avut loc astăzi, în prezenţa beneficiarilor, reprezentanţii Tsakos Energy Navigation Limited (TEN). În vara acestui an, tot la Daewoo Mangalia avea loc o premieră: ceremonia de botez a numai puţin de trei nave  de tip „petrolier“, cu capacitate de 112,700 tdw: M/V Elias Tsakos, M/V Thomas Zafiras şi M/V Leontios H.

Având drept oaspete de onoare pe fondatorul Grupului Tsakos, căpitan Panagiotis Tsakos, evenimentul s-a desfăşurat în prezenţa a peste 150 de invitaţi, întâmpinaţi cu căldură şi ospitalitate de Tae Jin Hwang, preşedintele Daewoo Mangalia Heavy Industries.

În alocuţiunea pe care a ţinut-o la începutul ceremoniei, Tae Jin Hwang, preşedintele Daewoo Mangalia Heavy Industries, a mulţumit armatorilor Tsakos Energy Navigation Limited pentru încrederea pe care au arătat-o şantierului naval din Mangalia, exprimându-şi, în acelaşi timp, deosebita apreciere şi respectul pentru angajamentul salariaţilor, colegilor şi colaboratorilor companiei. La rândul său, preşedintele TEN, Nikolaos Tsakos, a felicitat angajaţii DMHI pentru profesionalismul de care au dat dovadă pe parcursul celor trei ani scurşi de la semnarea contractului de livrare a numai puţin de nouă nave pentru Tsakos Energy: „În această perioadă, în care economia mondială a construcţiilor navale, în care o includ şi pe cea a Greciei, cunoaşte vremuri foarte grele, efortul dumneavoastră este cu atât mai demn de lăudat. Într-o perioadă scurtă de timp aţi reuşit să faceţi, dintr-un şantier învechit, unul extrem de modern; aţi oferit mii de locuri de muncă comunităţii locale şi aţi repus Mangalia pe harta oraşelor cu o economie înfloritoare“, a declarat Nikolaos Tsakos.

„Naşe“ de botez ale celor două nave au fost gemenele Elisabeth şi Irene Tsakos. Contractul pentru cele două nave a fost semnat de companie pe 10 decembrie 2013 şi, respectiv, pe 26 februarie 2014, iar lucrările au demarat în 2015.

„Cele doua petroliere, „Parthenon“ şi „Marathon“ au, fiecare, lungimea de 249,90 metri, lăţimea de 44 metri, adâncimea de 21,20 de metri şi viteza garantată de 14,5 noduri. După ceremoniile de astăzi, urmează ca navele să fie livrate armatorului grec: primul pe 28 noiembrie, iar cel de-al doilea în luna ianuarie, 2017“, a declarat, pentru „Ediţia de Sud“, directorul Diviziei Managementul Administraţiei, Mihai Andrei.

PARTHENON TS, cea de a 10-a navă realizată şi planificată pentru livrare în acest an de DMHI, a marcat următoarele etape importante de construcţie:

Startul debitării – 28 septembrie 2015;

Punerea chilei – 27 octombrie 2015;

Lansarea la apă a navei – 10 septembrie 2016;

Probe de mare – 5 Noiembrie  2016;

MARATHON  TS a înregistrat următoarele evenimente principale:

Startul debitării – 28 septembrie 2015;

Punerea chilei – 3 noiembrie 2015;

Lansarea la apă a navei – 25 noiembrie 2016.

Pentru Tsakos Energy Navigation Ltd. (TEN), unul dintre cei mai mari transportatori independenţi din lume, care administrează o flotă de petroliere moderne, nave de tip ice-class, capabile să navige în zona arctică şi nave pentru transportul gazelor naturale lichefiate, DMHI mai are de realizat încă cinci petroliere, cu aceeaşi capacitate de 112,700 TDW, ce urmează a fi livrate anul viitor.

S.C. RAJA S.A. aduce la cunoştinţa tuturor abonaţilor, că în perioada sărbătorilor de Sfântul Andrei și Ziua Națională a României, dispeceratul, echipele de intervenţie, dar şi reprezentanţii societăţii care asigură buna desfăşurare a proceselor de alimentare cu apă şi preluare a apelor uzate vor lucra în program normal. Apelurile către telefoanele dispeceratului 0241/66.44.44 vor fi preluate non-stop. Echipele de intervenţie vor acţiona cu promptitudine, pentru ca toate avariile sau disfuncţionalităţile apărute în sistemul de alimentare cu apă să fie remediate în timp util, iar abonaţii societăţii să poată beneficia de serviciile noastre la parametrii optimi.

Singurul serviciu care-şi va modifica programul de lucru pentru perioada sărbătorilor este cel al casierilor RAJA. Astfel, abonaţilor interesaţi să-şi achite facturile la apă potabilă şi canalizare le facem cunoscut faptul că în perioada 30 noiembrie – 04 decembrie 2016, toate casieriile RAJA vor fi închise. Începând de luni, 05 decembrie 2016, casieriile își vor relua programul normal de lucru.

În perioada 17 – 20 noiembrie, Centrul Expoziţional Romexpo a găzduit la Pavilioanele C1 – C3 Târgul de Turism al României. Spre deosebire de ediţiile anterioare, Primăria Mangalia nu a mai fost prezentă la târg cu un stand propriu de prezentare a produsului turistic local. Aşa se face că promovarea municipiului şi staţiunilor litoralului sudic s-a făcut din mână în mână prin împărţirea unor materiale informative.

Probabil că motivul pentru care s-a ales această variantă firavă de atragare a turiştilor l-a reprezentat, aşa cum am fost obişnuiţi să auzim, lipsa banilor, cu toate că au fost aprobate mai multe  rectificări ale bugetului local de venituri şi cheltuieli.

Reprezentanţii Biroului Mass-Media, din cadrul Primăriei Mangalia, au declarat pentu „Ediţia de Sud” că au angajaţii Direcţiei de Turism, prezenţi la târg, au oferit vizitatorilor câteva sute de pliante şi materiale informative. Concret, au fost promovate patru proiecte, şi anume cele trei Centre de Informare Turistică deschise în staţiunile Saturn, Jupiter şi Neptun. De asemenea, a fost făcut cunoscut proiectul „Mangalia, Program Turistic Integrat”, toate cele 4 componente derulându-se sub egida ANT, fiind, totodată, monitorizate de ANT.

Conştienţi că prezenţa la acest târg impresionant a fost palidă, reprezentanţii Direcţiei de Turism au promis că anul viitor vor face eforturi mai mari, astfel încât să ofere materiale publicitare mai complexe, într-un cadru mult mai primitor pentru vizitatori.

Această ambiţie ar putea pleca de la faptul că celelalte zone turistice din ţară, care nu se pot lăuda cu şase staţiuni de interes naţional, s-au prezentat la târg la un nivel mult mai ridicat, cu standuri în interiorul cărora s-au derulat programe artistice, degustări de produse şi alte acţiuni care vor atrage cu uşurinţă atât vizitatori români, cât şi străini.

În cadrul unui eveniment organizat la Casa de Cultură a Sindicatelor, conducerea Organizației Municipale a Partidului Social Democrat a confirmat astăzi calitatea de membru de partid pentru 231 de constănțeni.

Alături de președintele organizației municipale Decebal Făgădău la eveniment au participat Felix Stroe, președintele organizației județene, Marius Horia Țuțuianu, Mariana Gâju, precum și candidații la alegerile parlamentare din 11 Decembrie,  Tit-Liviu Brăiloiu, Iulian Iancu, Mircea-Titus Dobre, Cristina Dumitrache, George Vișan, Radu Babuș și Nicolae Moga.

„Avem cel mai bun program de guvernare, avem cea mai competentă și sudată echipă și suntem cea mai puternică organizație politică din județul Constanța”, a declarat

Decebal Făgădău, președintele organizației municipale și primarul constănțenilor.

Miercuri, 23 noiembrie 2016, Liceul Teoretic „Callatis” a găzduit evenimentul organizat de Junior Achievement Young Enterprise România cu reprezentanţi din mediul de afaceri, pentru liceeni pasionați de tehnologie şi ştiinţe.

Evenimentul s-a desfășurat în cadrul programului de orientare către dezvoltarea unei cariere în domeniul ştiinţelor exacte (educaţie STEM) şi către oportunităţi de inovaţie şi antreprenoriat în domeniul ştiinţei şi tehnologiei. Aceste activităţi preced competiţia Sci-Tech Challenge, ediţia a V-a, programată pentru luna martie 2017  la Constanţa.

La întâlnirea cu liceenii callatieni a participat Dorin Călin, Senior Program Manager JA România însoțit de Gary Robertson și Lavinia Dinu, reprezentanţi din mediul de afaceri.

Elevii claselor  IX A, IX B, X A, X B, XI A, XII A prezenți la eveniment au răspuns cu interes la informațiile prezentate și au dialogat constructiv cu specialiștii. Feed-back-ul a fost unul pozitiv, concretizat în 3 premii (gadget-uri).

Activitatea la nivelul școlii a fost coordonată de directorul institutiei, prof. Corina Mihalache, prof. Bechir Ghiulnar -director adjunct, în echipă cu prof. Livia Costache, prof. Silvia Lipnic, prof. Mihaela Pilat, prof. Georgeta Magaz, prof. Ghiulserin Sali, prof. Gabriela Popa, prof. Didina Munteanu, prof. Geta Han, prof. Luminiţa Pătrînoiu, prof. Cristian Hariton  și profesor psiholog  Carmen Faliboga.

Opt familii din Mangalia au fost evacuate, în cursul zilei de astăzi, din insalubrele Barăci de la capătul oraşului, alături de alte două familii, una din cartierul Rozelor şi cealaltă de la CP5. Acţiunea a avut loc în urma unei decizii irevocabile a instanţei, şi a fost dusă la îndeplinire de către executorul judecătoresc Ionica Sarchis.

Potrivit locotenet colonel Sorin Trancă, purtătorul de cuvânt al IJJ Constanţa la acţiune au participat 50 de jandarmi, care au asigurat climatul de linişte în timpul evacuării.

Reprezentanţii primăriei spun că fiecare dintre cele zece familii înregistrau debite mari la plata utilităţilor, sume cuprinse între 10.000 şi 38.000 de lei şi niciuna nu ocupa spaţiile cu forme legale.

În cursul acestei zile, o dată cu evacuarea, uşile camerelor din care au fost daţi afară membrii acestor familii, cele mai multe însoţite de mai mulţi copii, au fost zidite de către angajaţii Serviciului Social. Tot angajaţii primăriei Mangalia mai spun că acesta este un prim pas în eliberarea Barăcilor de pe M.I. Dobrogeanu, în perioada următoare urmând să aibă loc şi alte evacuări ale celor care locuiesc în zonă fără forme legale. Totodată, cei care s-au dovedit a fi buni platnici ar urma să fie mutaţi în alte locuinţe ale primăriei, iar barăcile dărâmate.

Centrul Cultural „Euxin” din Mangalia găzduieşte, începând de marţi, 22 noiembrie 2016,  expoziţia de creaţie plastică şi fotografie, cu participare internaţională, «COPIII ŞI MAREA», ediţia a IX-a.  Proiectul, iniţiat şi coordonat de prof. pentru învăţământul primar Rodica Codău şi prof. Ghiulserin Sali de la Liceul Teoretic «Callatis» Mangalia, este inclus în CAER 2016, în competiţie intrând 1786 creaţii plastice realizate de copii de grădiniţă şi elevi ai claselor pregătitoare şi I-XII,  209creaţii literare(în limbile română, franceză şi engleză) realizate de elevi ai claselor II -XII şi 165 de fotografii realizate de elevi ai claselor I-XII.

Elevii participanţi provin din Turcia– Merzifon, Tekirdag, Corlu, Izmir şi Istanbul, Moldova-Ungheni, Polonia-Mielec şi Bydgosccz, Ungaria-Budapesta, Macedonia–Prilep, Bulgaria– Dobrich şi Slovacia-Turie, precum şi  din 32 de judeţe ale ţării noastre, din grădiniţe şi şcoli  de stat sau particulare, din şcoli speciale pentru deficienţe motorii sau de auz, precum şi din liceele de artă.

Jurizarea lucrărilor a fost asigurată de către reprezentanţi ai Primăriei Mangalia, ISJ Constanţa, Radio Constanţa, Asociaţiei Părinţilor din Liceul Teoretic  «Callatis» Mangalia, scriitorul Emilia Dabu, membru al Uniunii Scriitorilor din România,  dr. Tatiana Odobescu, directorul Complexului Cultural “Callatis”,  psih. Carmen Faliboga, preşedinte al Organizaţiei „Salvaţi Copiii”, filiala Constanţa şi  de profesori de specialitate din grădiniţe, şcoli şi  licee din Mangalia şi Constanţa.

Cele mai valoroase lucrări au fost recompensate cu premii şi menţiuni. Trofeul «COPIII ŞI MAREA» a fost atribuit, la această ediţie, elevului Rîmbu Iustinian din Ungheni-Moldova,  secţiunea creaţie plastică.

Copiii au redat prin intermediul lucrărilor atât frumuseţea peisajului marin cât şi semnale privind ameninţarea pe care o reprezintă poluarea pentru mediul marin.

Expoziţia va rămâne deschisă în foaierul Centrului Cultural «Euxin» Mangalia până în luna decembrie a acestui an.

Duminică, 20.11.2016, s-a desfăşurat la Madrid competiţia internaţională de Jiu Jitsu Brazilian  „Madrid Interntional Open Jiu-Jitsu IBJJF Championship”. Cu această ocazie, Clubul „ACS Callatis Fight Club” a participat cu 4 sportivi pe categorii de vârstă şi greutate diferite: Ciolac Ionuţ, Popescu Mugur, Trandafirescu George şi Tudor Liviu.

Antrenorul clubului, George Trandafirescu a declarat pentru „Ediţia de Sud” că „echipa s-a descurcat foarte bine, astfel că Mangalia a fost prezentă pe podiumul internaţional nu mai puţin de 4 ori, reuşind să câştige 1 medalie de aur, 2 medalii de argint şi 1 medalie de bronz.

Ca şi antrenor sunt foarte mulţumit de rezultate. Experienţa de la Madrid de anul acesta a fost una deosebită, formaţia noastră fiind nevoită să-şi depăşească multe limite (un drum de 12 ore, odihnă numai 5 ore şi o competiţie ce s-a desfăşurat pe parcursul a 9 ore). Le mulţumesc pe această cale celor care ne sprijină şi cred în proiectul nostru, tuturor sportivilor de la sală şi nu în ultimul rând familiilor pentru înţelegere.”

În urmă cu cinci luni luau în mâini destinele locuitorilor Mangaliei. Ajunşi în funcţiile cheie ale administraţiei, cei 19 consilieri locali sunt, potrivit declaraţiilor de avere, oameni relativ modeşti. Conform declaraţiilor depuse la începutul mandatelor de consilieri, mulţi dintre ei nu deţin nici terenuri, nici apartamente sau case, cât despre conturi în bancă, acestea par a fi mai mult goale. Desigur, în cazul multora dintre ei, lucrurile stau cu totul altfel, mai ales că, într-o comunitate mică şi dornică de informaţii ca a noastră, se ştie foarte bine cam ce deţine fiecare dintre consilieri, care sunt departe de a fi categorisiţi drept muritori de foame. Însă, rude apropiate sau propriile firme reuşesc să ia de pe umerii aleşilor mangalioţi povara unor imobile sau a unor sume de bani consistente.

Leila Ali deţine un teren şi o casă, ambele moştenite, alături de două apartamente, unul în Mangalia şi celălalt în Bucureşti. Consilierul PNL are un autoturism din 1996 şi venituri de 25.000 de lei, alături de cele ale soţului, de 10.000 de lei.

Dragoş Bociog şi-a depus declaraţia de avere pe 20 iulie, când afirma că deţine un teren intravilan de 1.395 mp în Călimăneşti şi un altul în Limanu, de 400 mp. Consilierul mai are un apartament în Mangalia, un autoturism din 2010, dar şi datorii de 45.000 de euro. La începutul mandatului, Dragoş Bociog realiza venituri anuale de 8.040 lei, în calitate de angajat al SC Neptun-Olimp SA, alături de 6.710 lei indemnizaţia de consilier local, iar soţia sa 9.600 de lei indemnizaţia de creştere a copilului.

În dublu rol la conducerea oraşului, Dragoş Angelescu, viceprimar şi consilier local totodată, nu are  o avere impresionantă: nu deţine terenuri şi are datorii de 45.000 de euro, pe care trebuie să le achite până în 2041. În schimb, alesul local are un apartament de 120 de metri pătraţi în Constanţa şi trei autoturisme. Salariul său de director al ADPP Mangalia i-a asigurat, anul trecut, un venit de 22.240 lei, în timp ce soţia sa a contribuit la finaţele familiei cu 14.789 lei.

Aflat la al patrulea mandat, Sorin Andrei declara, pe 21 iulie a.c., că nu are niciun teren în proprietate persoanală, dar are trei apartamente în Mangalia şi un autoturism Dacia din 1997, alături de conturi curente în care figurează sume cuprinse între 163 de lei şi 2.701 lei. De asemenea, consilierul local are un cont bancar de 33.000 de lei, acţiuni în propria firmă în valoare de 39.000 de lei. Veniturile anuale ale familiei ar consta din indemnizaţia de consilier local, de 7.293 lei şi din salariul soţiei, de 9.000 de lei. Sorin Andrei mai beneficiază şi de veniturile obţinute din dividende, în valoare de 111.366 lei.

Sorin Mihai a bifat activităţi din cele mai diverse: inspector, profesor, consilier ministerial şi manager aprovizionare!

Abia intrat în Consiliul Local, prof. Sorin Mihai afirmă, în declaraţia de avere semnată pe 5 iulie a.c., că deţine o casă de 97 mp şi un teren de 522 mp în Eforie Sud, două apartamente în Mangalia, un autoturism din 2009 şi o datorie la bancă de 438.000 lei, scandentă în 2045. Veniturile de anul trecut ale cadrului didactic erau formate, potrivit declaraţiei de avere, din salariul de inspector şcolar adjunct – 29.065 lei, cel de consilier la cabinetul unui ministru secretar de stat – 8.060 lei, cel de profesor la „Gala Galaction“ – 18.089 lei, precum şi cele obţinute ca manager aprovizionare la o firmă din Slatina – 4.801 lei. Soţia sa a obţinut, ca medic şi predând la o şcoala postliceală din Mangalia, venituri de aproape 80.000 de lei.

Prosperitatea familiei mai este asigurată şi de închirierea unuia dintre apartamentele pe care consilierul local le deţine şi pentru care acesta realizează un venit de 6.000 de lei anual, dar şi din dividendele pe care le încasează de la o firmă din Mangalia, la care este asociat – 2.174 lei, alături de indemnizaţia de obţinută în Consiliul de Administraţie al GOLD RA – 200 de lei.

Nicolae Moroianu, consilier local ales pe listele ALDE, are un teren agricol în Somova, judeţul Tulcea, de 3,4 hectare şi un autoturism din 2005. Alesul local are datorii de 923.000 lei şi venituri de 2.162 de lei ca director al firmei personale, alături de 2.162 lei salariul soţiei. Totodată, Nicolae Moroianu încasează, anual, de la Goldterm SA, unde este membru CA, 12.000 de lei.

Deşi este unul dintre cei mai tineri aleşi locali, Lucian Nichita este un prosper administrator de firme private!

Lucian Nichita, unul dintre cei mai tineri consilieri locali, este destul de modest la capitolul imobiliare: nu are terenuri şi nici nu deţine vreo casă. Mai mult, alesul PNL are datorii de 22.804 lei, pe care trebuie să le stingă în 2021. În schimb, Lucian Nichita stă bine la capitolul firme private: este administrator la SC Vexx Advertising & Souvenir SRL, de unde obţine, anual, 15.750 lei, la SC Urban Sea Prest SRL – 125.580 lei, precum şi la SC Diva Com Prest, de unde, însă, nu realizează niciun fel de sume. În schimb, ca angajat în Şantierul Naval, consilierul obţine un venit anual de aproape 40.000 de lei, iar ca administrator al GOLD-ului 483 lei.

Consilierul penelist este, totodată, membru în Consiliul de Administraţie al Asociaţiei „Mangalia – oraş european”.

Bogdan Maganu, fost viceprimar şi actual consilier PSD, are două terenuri intravilane, de 519 mp în Mangalia şi de 770 mp la Limanu, alături de un teren agricol de 5 hectare la Albeşti. Bogdan Maganu a declarat, la reinvestirea în funcţie, că are împrumuturi, către propria firmă, de 86.000 de euro şi datorii de 385.000 de lei, pe care trebuie să le achite până în 2032. Salariul de viceprimar i-a adus, anul trecut, venituri de 37.992 lei, în timp ce soţia sa a obţinut, din indemnizaţia de creştere a copilului, 12.100 lei. Din arendă Bogdan Maganu şi-a suplimentat veniturile cu 10.000 de lei.

Paul Foleanu, ales pe listele PSD, nu deţine, potrivit declaraţiei de avere, nici terenuri şi nici vreo locuinţă proprietate personală, ci numai un autoturism din 2009. Veniturile sale au constat, în 2015, din indemnizaţia de consilier local – 7.293 lei, din serviciile juridice – 158.525 lei, precum şi din salariul soţiei – 16.270 lei.

Menabit Ozghiun este singurul ales local care, în declaraţia sa de avere, nu şi-a “bifat” niciun fel de venituri, imobiliare, datorii sau conturi bancare. Unicul capitol completat este cel din declaraţia de interese şi priveşte calitatea sa de membru al PSD Mangalia.

Fostul şef de la Turism, pasionat de numismatică şi bijuterii

Liberalul Dumitru Filip se laudă, în declaraţia de avere, cu un teren agricol de 1.500 mp şi unul intravilan de 1.700 mp, ambele în judeţul Buzău. Alesul local deţine două spaţii comerciale în Neptun, un autoturism din 1999 şi acţiuni la trei societăţi comerciale, cu o valoare totală de 18.500 de lei. Datoriile pe care le are de plătit până în 2021 însumează 80.000 de lei, iar veniturile sale de anul trecut au fost realizate din salariul de la primărie de 44.354 lei şi din pensia soţiei, de 34.424 lei.

Dumitru Filip mai spune că deţine două colecţii deosebite, ambele din 1966, una de numismatică – 20.000 de euro şi cealaltă de bijuterii – 20.000 de euro.

Nicoleta Griguţă declara în scris, pe 13 iulie a.c., faptul că are un teren de 231 mp şi o casă de 150 mp şi venituri obţinute ca inspector SSM – 13.872 lei, alături de salariul soţului său, director general al SC Şantierul Naval 2 Mai – 80.382 lei şi ca reprezentant AGA al DMHI – 27.296 lei.

Neculai Tănasă, liderul PSD Mangalia, are un autoturism din 2005, alături de venituri obţinute în calitate de vicepreşedinte al FC Viitorul SA, de 75.000 de lei. Alexandra Silistră, unicul consilier PMP, nu deţine terenuri, are un apartament în Mangalia şi datorii de 147.454 lei. Anul trecut veniturile familiei sale erau asigurate de soţul consilierului local, de 15.000 de lei.

Chiar la începutul unui nou mandat de consilier local, Leonard Tănase (ALDE) declara că deţine un teren intravilan de 500 mp, un teren agricol de 1.000 mp şi o casă de 250 mp. Consilierul mai are un autoturism şi o motocicletă, datorii de 10.000 de euro şi venituri obţinute, anul trecut, în calitate de director de firmă – 15.000 de lei, de consilier local – 7.086 lei şi din salariul soţiei – 15.000 de lei.

Declaraţiile de avere şi cele de interese aler celorlalţi trei consilieri locali, Valentin Ciuraru, Oprea Dop şi Ghiulserin Sali, au fost imposibil de accesat de pe site-ul oficial al primăriei. Imediat după ce situaţia va fi remediată de către specialiştii instituţiei publice, vom reveni cu amănunte.

Poliţiştii l-au identificat pe cel ce ar fi ucis un angajat al centrului de colectare de fier vechi din Constanţa. Oamenii legii spun că ar fi vorba despre STOICA GHEORGHE, în vârstă de 54 de ani, com. Tuzla, județul Constanța, bănuit de comiterea faptei.

Cel în cauză a plecat de la domiciliu, la data de 15.05.2016 și nu a mai revenit până în prezent.

Semnalmente: înălțime 1.70 m, greutate 75 kg., ten măsliniu, ochi căprui, păr negru, fără semne particulare.

Precizăm faptul că polițiștii desfășoară activități de căutare și a autoturismului, pe care l-ar fi sustras de la locul faptei, Ford Fiesta, de culoare argintiu, cu numărul de înmatriculare CT 45 VYO.

Cei care pot oferi informații despre persoana în cauză sau autoturismul sustras, sunt rugați să contacteze Inspectoratul de Poliție al județului Constanța tel. 0241/611364 sau la numărul unic de urgență 112.

Până când se va decide cine va fi reprezentantul consumatorilor în Consiliul Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor dintre Consumatori și Bănci, dezbaterea în jurul disputelor consumatori versus bănci va continua și se va amplifica, având în vedere și situația incertă creată, la sfârșitul acestui an, prin amânarea intrării în vigoare a Legii insolvenței persoanelor fizice, prin trimiterea la Curtea Constituțională de către guvern a legii privind conversia creditelor în franci elvețieni și prin decizia din 25 octombrie a Curții Constituționale a României referitoare la  neconstituționalitatea unora dintre prevederile Legii privind darea în plată.
Starea de supra-îndatorare prin credite bancare a populației României se datorează practicii sectorului financiar-bancar de a pune pe piață, cu precădere în perioada 2006-2008, a unor produse de creditare apte să producă un risc de hazard financiar asupra bugetului consumatorilor care au contractat astfel de produse de creditare, risc creat printr-o informare inadecvată a clienților la momentul acordării împrumuturilor și a unei protecții insuficiente a debitorilor în fața pericolelor asociate acestor contracte. Practic, față de gradul de educație financiară a consumatorului român, băncile dar și instituțiile financiare nebancare au vândut produse relativ sofisticate. De exemplu, unui contract de credit ipotecar i se mai asociază și un contract de asigurare a imobilului cu care se garantează creditul, plus o cedare (cesiune) a acestei asigurări către bancă. De asemenea, printre garanțiile aduse de către împrumutat mai poate figura și o poliță de asigurare de viață a titularului creditului (beneficiarul poliței fiind banca) sau poate exista în contract o clauză privind garantarea cu veniturile viitoare ale debitorului în favoarea creditorului.
Iar dacă aceste garanții sunt obișnuite, până la urmă, atunci când se accesează un credit pe o perioadă îndelungată, nu la fel de uzuale sunt acele clauze contractuale care prevăd formule de calcul netransparente pentru dobânda creditului, cu algoritmi de calcul care fac trimitere la diverși indici interni ai băncii și chiar cuprinderea în formula de calcul a unor indicatori  complecși, care nu sunt meniți a fi folosiți în relația cu persoane care acționează pe piață ca simpli consumatori, iar nu ca și investitori.
Este cunoscut cazul unor bănci care, în formula de calcul a dobânzii variabile au, de exemplu, formule de genul: EURIBOR sau LIBOR  + marjă + CDS, unde CDS înseamnă ”credit default swap”. Numai că acest ”credit default swap”  este un instrument financiar derivat care are scopul de a transfera expunerea la riscul unor instrumente financiare între două părți contractante. Acest ”credit defalult swap” este similar unei asigurări, deoarece cumpărătorul de CDS plătește o primă de risc și primește o sumă de bani dacă se produce un anumit eveniment, așadar este un instrument financiar care are atât rol de protecție, dar oferă și posibilitatea de a specula cu privire la calitatea creditului unei entități emitente a unei obligațiuni. O probabilitate mai mare de a surveni un astfel de eveniment ar face CDS-ul mai valoros pentru cumpărător și mai puțin valoros pentru vânzător. Opusul se întâmplă dacă scade probabilitatea unui eveniment negativ. Aceste instrumente se tranzacționează pe piețe specializate, însă, din toată această descriere nu reiese motivul pentru care un consumator trebuie să suporte costul unui astfel de instrument sofisticat într-un banal credit de consum!
Cum poate, astfel, un consumator să aprecieze, la momentul încheierii unui contract de împrumut, care va fi întinderea obligațiilor sale și care va fi costul total pe care-l va achita atunci când perioada contractuală s-a terminat, de vreme ce el nu deține informații de bază cu privire la riscul asociat unui contract de credit într-o monedă străină, cu atât mai puțin la evoluția CDS-ului sau al modului de tranzacționare a unui astfel de instrument?! La această întrebare nu puteau răspunde cu acuratețe nici ofițerii de credit care interacționau cu clienții și-i sfătuiau în alegerea unui anumit tip de credit în perioada de expansiune a creditării din 2006-2008, dar nici autoritățile în măsură să verifice și să reglementeze activitatea de creditare a populației de către bănci.
„Marea masă a consumatorilor supra îndatorați la bănci, în momentul de față, plătesc, în afară de costul lipsei unei informări clare și corecte din partea băncilor la momentul încheierii contractului și un tribut greu față de conduita industriei bancare de a acorda credite dincolo de orice precauții privind gradul de îndatorare al consumatorului sau a capacității acestuia de rambursare, vizând doar atingerea unor cote cât mai mari de piață și neacordând atenție calității portofoliilor de clienți.” Monica Calu, Jurisconsult, Expert APC în dreptul consumului.
Mai mult decât atât, unele dintre bănci au folosit pentru încheierea și derularea contractelor practici aflate la limita ilegalității.
Nu mă refer aici doar la metoda de a recomanda produse de creditare în valute care s-au apreciat ulterior semnificativ față de leu sau care, în mod tradițional, sunt monede de refugiu în fața riscurilor de tot felul. Nu este vorba doar despre modul în care au fost incluse în convențiile de împrumut clauze referitoare la obligația consumatorului de a achita băncii comision de risc sau comision de administrare și comision de acordare, toate calculate ca și procent din suma acordată consumatorilor și care, în fapt, reprezintă veritabile dobânzi ascunse și care pot duce la creșterea costului total al unui credit și cu 30-50%. Nu mă limitez în a aminti acele clauze din contracte care prevedeau includerea unor marje variabile în formula dobânzii fixe, formulele de calcul netransparente ale dobânzii și clauzele privind majorarea unilaterală a dobânzii sau a marjei, de către bancă, ori clauzele privind scadența anticipată sau comisionul de rambursare anticipată a unui credit, ci menționez și clauzele privind riscul valutar asumat de client. Dar, în anumite cazuri, este vorba, chiar în întregime, de contractele de credit care au fost puse pe piață de către unele dintre bănci și anume de creditele de nevoi personale garantate cu ipotecă.
Aceste produse de creditare nu se supun regulilor prevăzute de Legea 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investiții imobiliare și, evident, nici Normelor metodologice ale BNR de aplicare a acestei legi și nu intră nici sub incidența Legii 289/2004 privind regimul juridic al contractelor de credit pentru consum destinate consumatorilor persoane fizice, de vreme ce depășeau plafonul de 20.000 de euro, iar perioada de acordare este mai mare de 5-10 ani (cea prevăzută pentru un contract de nevoi personale). Astfel, prin folosirea acestui produs, creditorii au putut eluda obligația de a prezenta într-un mod clar și inteligibil pentru consumator a formulei de calcul a dobânzii anuale efective (DAE) împreună cu indicarea condițiilor în care poate fi modificată dobânda anuală efectivă și determinarea costului total al creditului la consumator (adică toate costurile pe care consumatorul trebuie să le plătească pentru credit, inclusiv dobânda și celelalte cheltuieli). Iar acum, când consumatorii au început să suspecteze diverse abuzuri ale instituțiilor de credit, băncile se folosesc de diverse pretexte atunci când ajung în instanță în litigii cu privire la executarea unui astfel de contract, arătând că nu aveau niciuna dintre obligațiile prevăzute în legile enumerate mai sus, de a informa consumatorul cu privire la costurile sau întinderea obligațiilor pe care aceștia și le asumau la încheierea contractelor.
Așadar, dacă privim numai la numărul foarte mare de litigii dintre consumatori și bănci aflate acum pe rolul instanțelor de judecată înțelegem că nu este posibil să fie vorba doar despre cazuri marginale sau doar despre situații singulare, ci ni se relevă amploarea acelor practici abuzive ale creditorilor care acum sunt expuși ca pe un poligon de tir unor încrucișări de cereri: eliminarea clauzelor abuzive și returnarea sumelor încasate ilegal, conversia la cursul istoric al unor credite acordate în valute mai mult sau mai puțin exotice sau cereri de dare în plată a bunurilor imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. Mai mult decât atât, este vorba chiar de cereri prin care consumatorii care au câștigat definitiv procese împotriva băncilor sunt nevoiți să ceară executarea silită a hotărârilor, deoarece băncile reclamate nu se supun de bună voie celor dispuse de instanță! Iar toate acestea nu sunt de natură să creeze o imagine bună industriei bancare, ci, din 2010 de când au pornit valuri de litigii inițiate de consumatori, s-a ajuns la un curent din ce în ce mai puternic de dispreț și de neîncredere față de bănci, față de credite și de bancheri. Ceea ce este destul de riscant pentru că această industrie funcționează având la bază și un capital imaterial numit „încredere”, cea care face ca un contract să ia ființă și să se deruleze fără incidente majore între părți. Să nu mai pun în discuție și faptul că acest val de nemulțumiri vine de la clasa medie din România, cea care în perioada de după izbucnirea crizei financiare globale, a recepționat cel mai dur șocul efectelor intrării economiei în recesiune. Practic, de la o lună la alta, aceste familii au văzut cum imobilele pentru care contractaseră creditele se devalorizau substanțial, în vreme ce ratele lor creșteau (în cazul celor împrumutați în valute), iar veniturile gospodăriilor se diminuau ori ca putere de cumpărare, ori datorită pierderii locurilor de muncă sau a reducerilor salariale, fiind sortite pauperizării. Însă, în același timp, clasa medie constituie și publicul căruia băncile se adresează atunci când își pun pe piață produsele, iar o relație tensionată sau dificilă cu un consumator se va reflecta cu siguranță și în cifra de afaceri a instituțiilor de credit.
Ar fi fost mult mai înțelept ca băncile să fi acceptat acele propuneri venite de la clienții lor de rezolvare amiabilă a situațiilor litigioase, mai ales că, la un moment dat, a devenit evident că băncile au abuzat de poziția lor de putere economică și informațională față de cei  împrumutați. În fața evidenței, ar fi fost un gest care le-ar fi salvat onoarea.
De la 1 octombrie 2013, de când au intrat în vigoare și articolele 12 și 13 ale Legii 193/2000 privind clauzele abuzive încheiate între comercianți și consumatori, articole prin care s-au transpus și în legislația națională prevederile Uniunii Europene referitoare la procesele în care se obțin hotărâri judecătorești cu efecte față de toți consumatorii care au încheiat acel tip de contract cu un anumit profesionist (așa-numitele efecte ”erga omnes”), practic, dacă o clauză este determinată ca fiind abuzivă într-un litigiu intentat unui profesionist de către Autoritatea Națională Pentru Protecția Consumatorilor sau de către o asociație de consumatori, această clauză va trebui să fie eliminată automat, ca efect al unei singure hotărâri definitive, din toate contractele identice ale acelui comerciant. Este vorba despre hotărârile obținute prin ”acțiunile în încetare”.
Este un risc reputațional destul de mare pentru orice bancă dacă se obține împotriva sa o astfel de hotărâre și, deja, instanțele s-au pronunțat favorabil consumatorilor, chiar și nedefinitiv, în câteva dosare de acest gen. De aceea ar fi de dorit din partea băncilor o schimbare a abordării situațiilor potențial litigioase, dar și a conduitei acestora, față de consumatorii cărora le-au încălcat drepturile, pentru a nu se ajunge la inerentele inconveniente ale unei imagini știrbite, care însoțesc măsuri atât de radicale precum soluțiile judecătorești cu efect erga omnes.
Băncile date în judecată prevăd, acum, aceste tranșări judiciare ale litigiilor prin acțiuni în încetare a clauzelor abuzive din toate contractele de acel gen, ca fiind scenarii posibile și numai luând în calcul nenumăratele hotărâri definitive obținute de consumatori împotriva lor, prin procese individuale. Chiar dacă băncile iau în considerare aceste acțiuni în instanță și le includ în categoria riscurilor sistemice, prin eforturi financiare imense pentru a le contracara prin apărări costisitoare în instanță, ar fi mai ieftin și mai bine pentru imaginea lor să soluționeze alternativ conflictele înainte de astfel de acutizări.
Posibilitatea de a soluționa amiabil litigiile, în cadrul CSALB, a venit destul de târziu față de momentul în care s-au născut primele procese între consumatori și bănci, dar consumatorii din România au, acum, încă o cale de a evita sau de a diminua riscurile inerente unei proceduri purtate în fața instanțelor judecătorești, iar băncile au o șansă de a recupera încrederea pierdută. Altfel, poate că instanța de judecată va rămâne remediul pentru un contract dezechilibrat, dar nu și soluția pentru recâștigarea încrederii.
“Colegiul de coordonare al CSALB, în calitatea sa de organ colectiv de conducere, refuză să valideze un reprezentant al asociațiilor de consumatori, pe baza criteriilor menționate în regulamentul său de funcționare, în structura de conducere a acestei instituții pe motiv că legislația aplicabilă în prezent soluționării alternative a litigiilor nu-i oferă acest drept. Totodată, CSALB anunță în mod laconic că activitatea acestei instituții de interes public poate funcționa și fără reprezentantul asociațiilor de consumatori. O astfel de afirmație nu face decât să decredibilizeze acest serviciu public. Din păcate, actualul Colegiu de coordonare al CSALB nu a înțeles rolul pe care îl are în eficientizarea şi credibilizarea acestei instituții.” conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC.

Pentru remedierea unei avarii la una din conductele principale de alimentare cu apă, din localitatea Ovidiu, SC RAJA SA este nevoită să întrerupă furnizarea apei potabile  aseara,

22 noiembrie 2016, în intervalul 19,00 – 23,00. Au fost afectați consumatorii din Ovidiu, de pe partea stângă a localității, pe sensul de mers către Mihail Kogălniceanu.
Ne cerem scuze față de abonații afectați de această lucrare.