În noaptea dintre 26 şi 27 martie România va trece la ora de vară. Trecerea la ora de vară înseamnă ca vom dormi cu o oră mai putin, având în vedere ca ceasurile vor fi date înainte.

În tradiţia românească, Buna Vestire are în unele zone si o alta semnificatie pe langa cea religioasa. Se spune că azi canta pentru prima data cucul, vestitorul unor lucruri importante in viata omului. Ce alte traditii sunt in tara noastra în ziua de Buna Vestire, aflati mai jos.

Buna Vestire este prima sarbatoare confirmata in documente, dintre sarba­torile Maicii Domnului. Data acestei sarbatori a variat la inceput. Astfel, unii o sarbato­reau in ajunul Bobotezei (5 ianuarie), iar in unele Biserici din Apus, ca cele din Spania, Galia si Milano, Buna Vestire s-a sarbatorit pe 18 decembrie.

Parintele profesor Ene Braniste sustine ca sarbatoarea a fost introdusa la Roma de papa Leon al II lea (681-683). La inceput aceasta era doar locala si cu denumirea de sarbatoare a asteptarii Nasterii Dom­nului. Va­riatia datei de praznuire a existat in Apus pana in sec. XI, cand data de 25 martie s-a generalizat in toata lumea catolica. Numai la armeni Buna Vestire se praznuieste pe 7 aprilie, in raport cu data veche a sarbatorii Nasterii Domnului (6 ianuarie).

In Rasarit insa, data de 25 martie s-a generalizat probabil indata ce Nasterea Domnului a inceput sa fie sarbatorita peste tot pe 25 decembrie, adica inca din prima jumatate a sec. al V lea.

Buna Vestire este sarbatorita in fiecare an in perioada Postului Mare, fiind una dintre sarbatorile pentru care Biserica acorda dezlegare la peste, indiferent in ce zi ar cadea aceasta.

Tradiții de Buna Vestire

Bunavestire avea in unele zone si o alta semnificatie pe langa cea religioasa. Acum canta pentru prima data cucul, vestitorul unor lucruri importante in viata omului. Cand o persoana il auzea pentru prima oara cantand, trebuia sa numere de cate ori canta pentru a sti cati ani mai are de trait.

De Buna Vestire este bine sa se puna pe pragul casei paine si sare pentru hrana ingerilor.
In Apus, sarbatoarea Bunei Vestiri este numita si sarbatoarea Zamislirii Domnului. In calendarul nostru popular, Buna Vestire este cunoscuta sub denumirea de Blagovestenii sau Ziua Cucului.

Traditia mai spune ca, in aceasta zi aducatoare de veste minunata, oamenii nu au voie sa se certe, fiind mare pacat: cine se cearta in ziua de Buna Vestire are necazuri tot anul. In Bucovina nu se pun oua la closca de Buna Vestire, pentru ca se considera ca ar putea iesi pui cu doua capete si patru picioare.

In unele zone, pentru a avea roade bogate in livezi, pomii se amenintau cu toporul si se stropeau cu tuica. Tot acum, gospodarii din Maramures aduna lucrurile de prisos de prin curti si le dau foc. Ritualul, cunoscut sub numele Noaptea focurilor, e practicat la fiecare casa maramureseana, el durand pana dupa miezul noptii sau pana in zori. Fiind dezlegare la peste, se spune ca acela care gusta peste de Buna Vestire se va simti tot anul ca pestele in apa. In popor se mai spune ca pescarii nu au voie azi sa arunce mamaliga in apa, pentru ca mor pestii. De asemenea, este ziua in care este bine sa se puna pe pragul casei paine si sare pentru hrana ingerilor.

(realitatea.net)

Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea – Litoral trage un semnal de alarmă turiştilor care se vor bucura de litoralul românesc şi le reaminteşte că este interzis accesul persoanelor însoţite de animale pe plajele Mării Negre, precum şi circulaţia sau staţionarea vehiculelor pe plaje.

A.B.A.D.L. încearcă conştientizarea constănţenilor şi turiştilor în urma numeroaselor situaţii de tipul celor prezentate mai sus având în vedere amploarea fenomenului şi gestionarea dificilă a acestuia.

Potrivit legii, pe plajele litoralului românesc, utilizate în scop turistic, se interzice accesul, circulaţia sau staţionarea vehiculelor, cu excepţia celor care asigură intervenţii operative şi a utilajelor de întreţinere a plajelor. De asemenea, este interzis, conform OUG nr 19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre şi controlul activităţilor desfăşurate pe plajă, accesul persoanelor însoţite de animale, cu excepţia câinilor din dotarea Ministerului Administraţiei şi Internelor şi a câinilor utilitari care însoţesc personele cu dizabilităţi.

Aceste fapte, comise de persoane fizice sau juridice, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă cuprinsă între 10.000 de lei şi 20.000 de lei.

Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea – Litoral aminteşte că pot fi sancţionaţi şi cei care depozitează materiale şi deşeuri de orice fel pe faleze, plaje, maluri şi în zonele de protecţie.

La Mangalia va fi organizată prima ediţie a Campionatului Judeţean de Kung-Fu. Aceasta se va desfăşura duminică 27.03.2016, la Complexul Sportiv „Callatis” din Mangalia.

Probele campionatului vor fi „Tuishou” (Mâini lipicioase), „Light-Fighting Sanda” (luptă sportivă cu contact uşor) şi „Total-Contact-Fighting” (luptă sportivă cu contact), individual.

Campionatul este organizat pentru copii 4-5 ani, 6-7 ani, 8-9 ani, 10-11 ani, mini-cadeţi 12-13 ani, cadeţi 14-15 ani, juniori 16-17 ani, tineret 16-20 ani şi seniori 18-34 ani,  la feminin şi masculin.

La campionat şi-au anunţat participarea cca. 70 de sportivi din următoarele cluburi sportive din judeţul Constanţa, membre ale Federaţiei Române de Arte Marţiale de Contact:

-CSU „Neptun” Constanţa.

-CS „Marea Neagră” Constanţa.

-CS „Taichido-Ryu” Constanţa.

-CSA „Axiopolis-Sport” Cernavodă.

-CS „Martial Academy” Năvodari.

-CS Comunal Mihail Kogălniceanu.

-CS Comunal Nicolae Bălcescu.

-CS Wushu-Maxx Mangalia.

-CS „Noua Generaţie” Mangalia.

-CS „Shaolin Callatis” Mangalia.

Programul campionatului:

-10.00-10.15: Deschiderea oficială.

-10.15-13.00: Meciuri la „Tuishou” şi „Light-Fighting Sanda”.

-13.00-13.30: Pauza de masă.

-13.30-17.30: Meciuri la „Total-Contact Fighting”.

-17.30-18.00: Festivitatea de premiere.

-18.00: Închiderea campionatului.

Intrarea este liberă!

„Organizarea acestui campionat judeţean este o dorinţă mai veche a noastră, avînd în vedere faptul că am organizat, prin Comisia Judeţeană de Arte Marţiale, primul Campionat Judeţean de Karate, în anul 1994. Atunci toate cluburile participante făceau parte din rîndul membrilor Federaţiei Române de Arte Marţiale, care s-a divizat în anul 1998. Sperăm ca acest campionat să fie un test important, avînd în vedere următoarele campionate la care vom participa”, ne-a declarat Florin Iordănoaia

Cimitirele din Mangalia, două la număr, sunt, la ora actuală, supraaglomerate: o recunosc în primul rând autorităţile locale ce au condus destinele urbei în ultimii ani, dar şi mai marii Bisericii. Pe lângă numărul extrem de mic de locuri de veci rămase neocupate, cimitirele din localitate sunt şi foarte prost gândite, aşa cum ne-o mărturisesc preoţii din Mangalia, nevoiţi, de multe ori, la fel ca şi enoriaşii, să calce peste morminte, din lipsa spaţiului necesar.

Autorităţile publice locale recunosc că lipsa locurilor de veci este o problemă spinoasă şi afirmă că, anul acesta, ar putea demara amenajarea cimitir nou: „Am identificat un teren destul de generos, către Albeşti, la ieşirea din Mangalia. Avem o mare problemă în privinţa acestui subiect, sperăm ca anul acesta să ne apucăm de treabă şi să demarăm lucrările de amenajare a noului cimitir”, ne-a declarat edilul local, Cristian Radu.

Reprezentanţii ADPP Mangalia spun că, în prezent, se lucrează la documentaţia necesară demarării proiectului: „La ora actuală suntem în plin proces de întocmire a studiilor geotehnice. Sperăm ca, în cel mai scurt timp, să avem acest cimitir”, spune şi directorul ADPP Mangalia, Dragoş Angelescu.

Înfiinţarea unui nou cimitir există, cel puţin pe hârtie, de mai mulţi ani. Au existat discuţii avansate în acest sens, purtate între primărie şi preotul Romeo Puiu, de la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din localitate, locaş care dispunea de un teren generos, propice înfiinţării cimitirului. Însă, o dată cu plecarea feţei bisericeşti din Mangalia, proiectul a fost abandonat.

Părintele protoiereu Vasile Cîrlan speră ca dezideratul credincioşilor, dar şi al preoţilor din Mangalia, pe care îi conduce, să fie dus la bun sfârşit în cel mai scurt timp, iar proiectul noului cimitir să prevadă toate utilizăţile şi condiţiile pentru locuitorii oraşului: „Trebuie realizat cu cap, să aibă toate cele necesare, apă potabilă, spaţii între morminte, alei de acces şi băncuţe de odihnă. Să nu mai fim nevoiţi nici noi, preoţii şi nici credincioşii, să călcăm de pe un mormânt pe altul”, a declarat, pentru „Ediţia de Sud”, pr. Vasile Cîrlan, protoiereul de Mangalia.

Un articol de E. C. Ninu

Cam o oră faci din Căpreni până-n Vladimir, prima fiind comuna în care părinții mei au văzut lumina zilei.

Drumul este pe valea unui pârâu, ieșit deseori din matcă, prin pădure, ca, apoi, să urce dealuri și să coboare văi, cândva călcate des de locuitorii din zona Amăradiei și a Gilortului, ape ce străjuiesc Jiul-de-Sus sau Jiul Muntos, cum s-ar traduce, din slavă, toponimul Gorj (Gorâi+Jiu).

Povestea bunica dinspre mamă, care a prins un sfârșit de veac al XIX-lea, ca descendentă de viță boierească din neamul Golumbenilor (cum erau cunoscuți Columbenii de azi), că se vedea destul de des, prin Călugăru (sat aparținând de Căprenii-de-Sus), un nepot al lui Tudor Vladimirescu, pe un cal alb, venit să-și vadă prietenii de pe aici.

Vladimirul au fost o așezare necooperativizată, după obsedantul deceniu al șaselea, când „lupta de clasă” căpătase proporții uriașe, în țările lagărului socialist.

Iată ce  precizează autorul unei excelente monografii a comunei („Căpreni ieri și azi”, editura „Arves”, 2004), fiu al localității, profesorul ,devenit vice-primar, Ion Gelu:

„Țăranii acestor meleaguri au răspuns, deopotrivă, chemării lansate de Tudor Vladimirescu, prin „Proclamația” de la Tismana (Padeș, n.n.), din 23 ianuarie. În tabăra de la Țânțăreni, Tudor, ajutat de căpitanii săi, își instruiește oștirea, între 4-28 februarie 1821. În efectivul de peste 4.000 de panduri, se găseau și cei proveniți din rândul țăranilor din Căpreni.

            Fără a exista documente scrise, s-a transmis prin viu grai și cei mai în vârstă au văzut cele 40 de cruci și o troiță mare, între anii 1920-1935, pe versantul nordic al dealului Iclean, la nord de cula geografică. Se povestește că, aici, turcii au ucis 40 de panduri. Tot prin viu grai, s-a transmis că, în perioada premergătoare revoluției, la Bulbuceni, Tudor Vladimirescu poposea periodic în casa străbunicului lui Stoiculescu Ilie (Nițu Stoiculescu). Sosea aici de la Vladimir, pe culmea Oacheșului, pentru recrutare de panduri și pentru o relație amoroasă, după care, de multe ori, își continua drumul spre Tg. Jiu, la prietenul său, boierul Vasile Moangă, în a cărui locuință, în anul 1821, Tudor s-a ascuns de urmărirea lu capugi-bașa, ce avea ordin să-l ducă la Constantinopol (Istanbul, n.n.).

.           Aderând total la programul revoluționar al lui Tudor, ei au continuat să lupte, până la dispariția dramatică a conducătorului lor, refuzând să depună armele, ceea ce a determinat stăpânirea să le aresteze soțiile, pentru a-i constrânge să se predea …” (lucr. cit., pag. 40)

***

Născut în Vladimir (Gorj), Tudor sau Theodor Vladimirescu (n. 1780-m. 23.05.1821) a reprezentat aspirațiile unei generații dornice să scape de racilele domniilor fanariote. Beneficiind de oportunitatea oferită de familia boierului Glagoveanu, din Craiova, este educat împreună cu fiul acestuia. Se va ocupa, ulterior,  de perfectarea documentelor de moștenire ale Glagovenilor, făcând călătorii până la Viena (1814) și având chiar o relație de dragoste cu soția prietenului său. Ea, se pare, va da naștere uneii fiice, ca rezultat al acestei legături. Războiul ruso-turc (1806-1812) va constitui o altă ocazie de a se remarca pe câmpul de luptă, ca locotenent în fruntea pandurilor săi olteni, obținând „Ordinul SF. VLADIMIR”, clasa a III-a, ceea ce va însemna o oficializare a apartenenței sale la nobilimea rusă. „Vătaf de  plai” la Cloșani, unde există portretul său în pronaosul bisericii de aici, inspirat desigur, de cel al lui Th. Aman, va avea numeroase proprietăți în zona mehedințeană, printre care și cula de la Cerneți, o alta din culele sale fiind administrată, mult mai târziu, chiar de un frate al lui Mihai Eminescu.

Cu boierimea patriotardă din Craiova și București, va păstra legături permanente, asfel că, după moartea ultimului domnitor fanariot, Alexandru Șuțu (15.01.1821), i se va cere să pornească răzmerița și să se apropie, pe acest gol de conducere a Țării Românești, de capitală. Tot acum, va stabili legături și cu Alexandru Ipsilanti, conducătorul Eteriei („Filiki Eteria” însemnând „Societatea Prietenilor”), încrezându-se și el în promisiunuile deșarte ale țarului Alexandru I, care se va dezice, ulterior, de ei.

Așa se face că prevederile „Proclamației” sale, alcătuită la mănăstirea Tismana (23 ianuarie 1821), vor fi împărtășite imediat de  clasele sociale oprimate, dându-se, astfel o speranță de înlăturare a privilegiilor feudale și a abuzurilor domniilor fanariote, într-un context balcanic favorabil, de lupte pentru libertate socială și națională, egalitate și unitate. (Trebuie amintite, în acest sens, mișcările de eliberare națională, precum cea declanșată de către sârbii lui Miloș Obrenovici, cea a grecilor din Peloponez sau Moreea, cea a haiducilor bulgari ori înrolările albanezilor în rândurile luptătorilor lui Tudor Vladimirescu.)

Ajuns în preajma Bucureștilor, la jumătatea lui martie (la 17 martie, era deja la Cotroceni), va fixa loc de campare a pandurilor săi în afara capitalei, pentru a o proteja de jafuri și violuri.

Acum, pe o perioadă de o lună și jumătate, până când turcii trec Dunărea, la 1 mai 1821, este perceput de români ca fiind „DOMNUL” lor, de drept.

Intelectualitatea bucureșteană îi oferă sprijinul său, prin profesori cunoscuți, precum Gh. Lazăr (conducătorul Academiei Domnești de la „Sf. Sava”)  sau viitorul politehnist Petrache Poenaru, inventatorul tocului cu rezervor, abil socotitor al traiectoriilor unor tunuri cu care Tudor Vladimirescu fortificase mănăstirile din zona Olteniei și a Munteniei. Cum devenise și mason (într-o lojă eteristă a grecului Constantin Samurcaș, din București, fiindu-i chezaș chiar Iordache Olimpiotul), pe lângă o altă calitate, de membru al Eteriei, marele conducător al unei răscoale ce avea să se transforme într-o adevărată revoluție, prin consecințele ei de îndepărtare a domniilor fanariote, urma să fie prins într-un carusel al deciziilor dilematice, încercând să convingă Poarta și Rusia de faptul că deciziile sale nu vor fi un pericol pentru interesele celor două state, prin neaderea cu pandurii săi la mișcarea eteristă a grecilor lui Ipsilanti.

Este cunoscut, de regulă, sfârșitul tragic al „Domnului Tudor”.

Abia încheiase un tratat de întrajutorare cu Iordache Olimpiotul, în caz de atac al turcilor, pe 19 mai, când, pe fundalul unor nemulțumiri în rândul căpitanilor săi, datorate condamnărilor la moarte a celor dedați tâlhăriilor, este ridicat din mijlocul pandurilor aflați la Golești și dus spre Târgoviște. Prin trădarea chiar a lui Iordache Olimpiotul, a putut, astfel, să fie supus unor cazne crunte, spe a spune unde-și ține banii pentru cumpărarea armelor. În noaptea de 22 spre 23 mai, este interogat de un vesit criminal, Caravia, și, sub pretextul ducerii sale la Divan, împușcat în cap, decapitat, ciopârțit și aruncat în apa râului Dâmbovița sau, cum s-a răspândit legenda, într-o fântână părăsită. Amănunte ale acestei mișcări  de eliberare naționale, cu aspecte politice și sociale dintre cele mai importante, ne oferă autorul primului roman social, „Ciocoii vechi și noi”, lui Nicolae Filimon (1862), responsabil cu arhivele, ceea ce i-a oferit posiiblitatea reconstituirii veridice a sfârșitului marelui patriot, Tudor Vladimirescu, la a cărui trădare a contribuit și protagonistul scrierii, ciocoiul „nou”, Dinu Păturică.

Interesantă este, însă,  semnificația zilei de 23 martie 1821, ca început al istoriei moderne a României, prin ceea ce s-a chemat „JURĂMÂNTUL LUI TUDOR”.

Au trecut 195 de ani de când, în noianul cererilor către Poarta Otomană și al proclamațiilor (începând cu cea de la Padeș, din 23 ianuarie, apoi cu cele din 16, 20 și 27 martie 1821), s-a desprins cea din 23 martie 1821, de la București.

Acum, de comun acord cu boierii divaniți, a fost semnată „Cartea de adeverire”, prin care se recunoștea calitatea lui Tudor Vladimirescu de reprezentant al poporului (al „Adunării norodului”), oferindu-i-se conducerea armatei și a politicii externe, partea administrativă și luarea deciziilor de politică internă revenind, însă, „vremelniceștei ocârmuiri”.

Această imagine s-a păstrat, vie, în amintirea poporului nostru, care l-a înălțat pe soclul marilor eroi.

Un erou care „a îmbrăcat cămașa morții”, conștientizându-și sacrificiul, ca martir al unei lupte, poate pierdute, dar care avea să anunțe zorii unei noi ere.

Așa se explică și versurile populare ale „Marșului lui Tudor”, existent, cândva, în manualele de muzică:

„Cine trece Oltul mare, / Ce viteaz nemuritor, / Cine umple de teroare / Zbirii-ntregului popor ? /        … Este Tudor, e oșteanul / Ce-nspăimântă pe păgâni, / Este Tudor, e olteanul, / Este Tudor, domn român! …”

Voi încheia prin citarea unor versuri din poezia „Casa lui Tudor Vladimirescu”, inclusă în volumul „Poezii” al unchiului meu (dinspre tată), regretatul veteran de război Ștefan Ninu (editura ETNOUS, 2015), în care evocă imaginea cuibului din Vladimir al marelui revoluționar:

„Cum să nu privim noi oare

Sfânta casă domnitoare,

Ce stă tristă, părăsită,

De stăpânul ei lipsită?

De când Domnul a plecat

Cu pandurii, înarmat,

Pragul nu s-a mai călcat,

Tot mereu închisă-a stat.

Azi, e tristă, gânditoare,

Priveşte mereu, la vale,

Cum veneau panduri călare,

La ordinul de chemare.

Se strângeau, se sfătuiau,

De luptă se pregăteau,

Făceau planuri de război

De Greci să ne scăpăm noi.

Şi tot mereu ei se strâng

Pentru-al ţării pământ scump,

Cete mari şi cete mici,

Toate de panduri voinici.

Cu toţii pornesc la vale,

După Greci în căutare.

Grele lupte au avut,

Până Oltul au trecut.

S-au-ndreptat spre Bucureşti,

La cuiburile ciocoieşti,

Ciocoi Greci, creştini păgâni,

Ce-au stors sânge din Români.

La Bucureşti de-au ajuns,

Un greu păcat i-a atins:

Domnul cel mult priceput

De-un strein a fost vândut,

A fost vândut şi trădat,

De Greci în bucăţi tăiat

Şi-ntr-un puţ l-au aruncat,

Veşnic Domnul lăudat.

Astăzi, casa domnitoare

De popor este-n uitare,

Colo,-n pomii roditori,

Grădina mare cu flori…

În locul celor haiduci,

Azi, o străjuiesc doi nuci,

Care mereu ne şoptesc

Că e cuibul vechi domnesc.”

În urma activităţilor desfăşurate în cadrul unui dosar penal în care au fost reunite 11 reclamaţii de furturi din autoturisme, poliţiştii Serviciului Investigaţii Criminale împreună cu poliţişti din cadrul Secţiei 1, Secţiei 3 Rurale Mangalia şi cu sprijinul tehnic al S.O.S. Constanţa au identificat şi reţinut pe bază de ordonanţe 4 bărbaţi, bănuiţi de comiterea faptelor.

Cei în cauză, în perioada mai-septembrie 2015 ar fi sustras bunuri din autoturisme, în valoare totală de peste 60.000 de lei, prejudiciul fiind recuperat în proporţie de peste 90%.

În acest moment, cei 4 bărbaţi sunt prezentaţi instanţei cu propunere de arestare preventivă pentru săvârşirea infracţiunilor de constiutuirea unui grup infracţional organizat şi furt calificat.

Cercetările continuă în vederea documentării întregii activităţi infracţionale.

În această perioadă, Spitalul Municipal Mangalia este partener în două proiecte cu finanţare europeană, în cadrul unor programe transfrontaliere, derulate împreună cu spitale din localităţile bulgare Ruse şi Kavarna. Potrivit managerului unităţii medicale, dr. Liviu Mocanu, într-unul dintre cele două proiecte, Spitalul Mangalia este partener cu Spitalul Kavarna. „Partenerii bulgari sunt aplicanţi principali, iar noi beneficiari secundari. Prin acest proiect transfrontalier vom primi fonduri europene pentru achiziţionarea unui aparat Roentgen fix digital pentru radiografii şi radioscopii. Precizez că din luna februarie avem un medic radiolog nou la spitalul nostru”, a subliniat dr. Mocanu.

El a mai spus că documentele proiectului sunt deja într-un stadiu avansat de aprobare, astfel că în această primăvară se va face achiziţia respectivului aparat. În cel de-al doilea proiect transfrotalier este angrenat Spitalul Judeţean Constanţa, alături de unitatea similară din localitatea bulgară Ruse. „Colegii de la Spitalul judeţean ne-au introdus şi pe noi în proiect, astfel că vom putea achiziţiona, cu fonduri UE, un ecograf cu sondă pentru eco-cardiologie, pentru dotarea Compartimentului de Primiri Urgenţe”, a explicat managerul spitalului. Dr. Mocanu a mai spus că, în cadrul aceluiaşi proiect, instituţia pe care o conduce va mai achiziţiona un monitor funcţii vitale, un stetoscop digital, precum şi un EKG pentru dotarea noului cabinet de cardiologie. „În general, vom lua aparate aflate deja pe lista noastră de achiziţii pentru dotarea noilor cabinete ale spitalului”, a subliniat managerul. Recent, la Spitalul Mangalia a venit un medic diabetolog, un anestezist, precum şi un cardiolog, ale căror cabinete sunt în curs de amenajare. În perioada imediat următoare, se va prezenta la post un medic neonatolog.

Comunicat de presă

Transformarea bazelor sportive, stadioanelor și a locurilor de joacă penru copii în spații dezafectate, mâncate de rugină, reprezintă o altă ”performanță” a administrației Radu Cristian. În prezent, într-un municipiu european, bazele sportive, stadioanele și locurile de joacă pentru cei mici arată deplorabil, mobilierul este distrus ori ruginit, iar suprafețele de joc sunt denivelate, pline cu gropi și ”decorate” cu noroi în zilele ploioase.

Mai grav este faptul că în urmă cu doi ani, din cauza nefinanțării, echipa de fotbal ”Callatis” a Mangaliei, a fost desființată!

Copiii care fac arte marțiale se antrenează într-un frig cumplit, care i-a îmbolnăvit și împiedicat să participe la competiții importante, un campion național, practicant al boxului, a fost umilit de primar, de Ziua Recoltei, când a fost trimis în Portul Turistic să cerșească bani cu medaliile purtate la gât, iar micii fotbaliști mai activează doar datorită sprijinului financiar al părinților.

Pentru ca toate aceste probleme să devină istorie, în programul meu electoral se regăsește soluția care va salva sportul în Mangalia.

Cu respectarea prevederilor Legii 69/2000 (Legea educației fizice și sportului), vom înființa un club sportiv municipal, entitate de drept public, finanțată, intregral, din bugetul local.

În  cadrul Clubului Sportiv Municipal Mangalia, vom integra toate disciplinele sportive. Acestei structuri îi vor fi încredințate în administrare Baza Sportivă Pescăruș, Baza Sportiva a Liceului Ion Banescu, Baza Sportivă din cartierul de case, stadionul central și cel de rugby.

Vor fi încheiate parteneriate cu Liceul Tehnologic ”Ion Bănescu” și Liceul Teoretic ”Callatis” în ceea ce privește folosirea sălilor de sport in afara cursurilor scolare.

Clubul va fi coordonat de un Consiliu de administrație ai cărui membri vor fi, exclusiv, antrenori și profesori pentru fiecare disciplină sportivă. Cu acordul Consiliului Local Mangalia, aceștia vor desemna un președinte care se va ocupa de conducerea executivă a acestui club.

În anul 2016, prioritatea Clubului Sportiv Municipal Mangalia va fi executarea de reparații și reamenajări a  bazelor sportive aflate, în prezent, într-o avansată stare de degradare.

O altă prioritate va fi reînființarea echipei de fotbal a Mangaliei, ce va fi formată doar din sportivi din orașul nostru, care va activa în Liga a IV-a. Un avantaj îl reprezintă și faptul că după ce vor trece de categoria juniori, copiii își vor putea continua activitatea sportivă în cadrul acestei echipe destinate seniorilor.

În ceea ce privește stadionul de la Neptun, care se află în paragină, vom construi, printr-un proiect cu finanțare europeană, un centru pentru juniorii din fotbal. Centrul va fi dotat cu locuri de cazare pentru cantonamente, sală de mese, sală de pregătire sportivă. În acest centru sportiv, se vor pregăti, pe parcursul anului, juniorii Mangaliei, iar în pauzele competiționale vor fi făcute cantonamente ale echipelor din Liga a II-a de fotbal. În același timp, vom încheia parteneriate între acest centru de juniori și echipele de fotbal din Liga I din campionatul intern.

De asemenea, este necesară connstruirea cu fonduri europene a unui complex sportiv care va cuprinde un stadion de fotbal cu o capacitate de 5000 de locuri, un bazin de înot acoperit, o sală de sport polivalentă. În cadrul acestui complex vor mai fi amenajate terenuri pentru practicarea următoarelor discipline sportive: tenis de câmp, handbal, volei, box, baschet, lupte, karate. Complexul va mai fi dotat și cu o bază de recuperare a sportivilor.

Pentru mine, viitorul copiilor care își doresc să facă performanță și să reprezinte cu succes municipiul nostru în competiții naționale și internaționale este foarte imnportant, tocmai de aceea voi pune, rapid, în practică soluțiile de reanimare a sportului din Mangalia.

Președinte executiv PSD Mangalia

Consilier local Paul Foleanu

Organizația Locală ALDE Limanu şi-a stabilit candidatul la primărie. Acesta este Georgiana Cociuban, copreședinte al Organizației Locale ALDE Limanu încă de la înființare.

Georgiana Cociuban, în vârsta de 40 de ani, este căsătorită, are doi copii, este de profesie economist și activează ca administrator hotelier în cadrul THR Mangalia.

Ieri, la orele 15.00, poliţiştii din Comuna Tuzla au fost sesizaţi prin 112 despre faptul că un bărbat ar fi fost agresat.

Poliţiştii l-au identificat şi depistat pe presupusul agresor. Este vorba despre un localnic, în vârstă de 51 de ani. Cercetările sunt continuate, în vederea stabilirii cu exactitate a cauzelor şi împrejurărilor producerii evenimentului.

Primăria Municipiului Mangalia informează cetăţenii oraşului cu privire la proiectul de reabilitare a vechii faleze a oraşului (Aleea Teilor), respectiv referitor la înălţimea parapetului de protecţie dintre spaţiul pietonal şi panta abruptă a taluzului (14m înălţime). Precizăm că reabilitarea Aleii Teilor este un proiect european, cu reguli stricte de implementare a fiecărei faze, iar execuţia trebuie să respecte normativele legale în domeniu. Astfel, înălţimea finală a parapetului de protecţie va fi de numai 80 de cm (conf. STAS 6131-79), aceasta fiind justificată de următoarele considerente: pe de o parte, acel parapet este o măsură de siguranţă pentru prevenirea accidentelor, prin cădere; pe de altă parte, parapetul are o fundaţie de aproape 1 metru pentru susţinerea terasamentului noii alei pietonale, dar şi pentru a împiedica alunecările de teren. În prezent, terasamentul întregii faleze este scos, urmând să se aplice mai multe straturi de pietriş, nisip, ciment şi şapă umedă, înainte de a fi montat granitul. De aceea, parapetul cu tot cu fundaţie pare, acum, foarte înalt, însă în perioada următoare terasamentul se va înălţa, conform proiectului tehnic. Parapetul are structură de beton din motive de rezistenţă, de siguranţă, antivandalism, dar şi pentru încadrarea în conceptul arhitectural al întregului proiect.

Chiar dacă această protecţie ar fi fost din alte materiale (ex. metal), golurile dintre elemente ar fi trebuit să fie de maximum 10 cm, conform legii, ceea ce ar fi dus, oricum, la obturarea vizibilităţii, în dreptul respectivelor elemente. Potrivit Legii 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii precum şi a regulamentelor de recepţie finală, constructorul este direct răspunzător pentru respectarea întocmai a specificaţiilor tehnice ale proiectului. În prezent, în Mangalia sunt în derulare două proiecte europene – Parcul Evergreen şi Aleea Teilor, ambele urmând să fie finalizate în această primăvarărimăria face, în sfârşit, precizări privind zidul , conform documentaţiei tehnice aprobate de Consiliul Local.

Există în România primării de comune care sprijină în mod direct actul de cultură mai mult decât o face, în prezent, Primăria Mangalia.

ALDE-Mangalia consideră că actul de cultură nu este un moft sau o distracţie de week-end, ci un adevărat element de educare a populaţiei, în special a tinerei generaţii. Dar, măcar dacă ar fi și o distracție de week-end. Cetățenii orașului și-au exprimat deja nemulțumirile în presa locală în ceea ce privește actul de cultură de la Mangalia. Sau, mai exact, absența lui…! În week-end, cetățenii Mangaliei merg la Constanța sau chiar la Balcic şi Varna pentru a vedea un spectacol. Administrația locală nu a fost în stare, în ultimii patru ani, nici măcar să renoveze un cinematograf. Toate cinematografele Mangaliei sunt astăzi gropi de gunoi ale orașului. Casa de Cultură, căreia i se spune acum Complexul Cultural „Callatis”, nu a marcat nici măcar Ziua Culturii Naționale (15 ianuarie), motiv pentru care cetățenii orașului și-au exprimat indignarea pe bloguri și pe rețelele de socializare.

S-a ajuns la situaţia în care, instituţionalizat, cultura este mai prezentă la Cercul Militar Mangalia, decât la Complexul Cultural „Callatis”. Clubul Artelor Solteris, cluburile de şah, navomodelism, pictură, teatru sunt cu toate prezente la Cercul Militar. Lansările de carte se fac tot acolo, deşi în ultima perioadă, timid, s-au mai făcut şi la Clubul Nautic (oricum nu aceasta era destinația acelei clădiri!). Ansamblurile de dansuri populare româneşti şi tătăreşti tot pe scena Cercului Militar repetă!

Este de neînţeles cum Ministerul Apărării poate aloca resurse financiare şi umane pentru dezvoltarea culturală a tinerilor, cum îi poate atrage prin diverse mici proiecte culturale, iar administraţia locală și oamenii numiți în funcții de conducere refuză să o facă.

Ne dorim să nu existe lună a anului în care să nu atragem simpozioane şi conferinţe naţionale pe diverse teme, în special de istorie (avem şi cu ce ne mândri), teatru, literatură, cinematografie, arte plastice etc. De exemplu, ştiaţi că ultima conferinţă (şi expoziţie) a pictorilor specializaţi în pictura marină a avut loc la Bucureşti? De ce nu la Mangalia, la malul mării?

Ne dorim ca la Mangalia să existe un Centru al Copiilor, care să cumuleze toate preocupările tinerei generaţii, indiferent de cât de îndrăzneţe ar fi ele: de la desene pe asfalt, până la cluburi de dezbateri, de la teatru la şah. Vrem să-i încurajăm şi să-i sprijinim pe tineri să participe la orice fel de acţiune care ţine de domeniul cultural. Vrem să-i cointeresăm pe toţi profesorii, educatorii şi instructorii care se ocupă de acest fenomen. Vrem să  dăm o şansă de afirmare tuturor asociaţiilor sau grupurilor culturale care doresc să activeze în domeniul culturii.

Ne dorim ca Mangalia să devină un centru de vară pentru arta şi tradiţiile populare, cu expoziţii permanente între 1 Mai şi 1 Septembrie, cu festivaluri tematice, conferinţe şi expoziţii.

Ne dorim ca Mangalia să-şi pună finalmente în valoare moştenirea ei istorică. Pentru asta ar trebui ca proiectul „Callatis-Istorie la Malul Mării” (demarat încă din anul 2007) să iasă din zona ridicolului şi să intre în zona concretă. Căci, nu-i aşa, turismul cultural nu s-a inventat la Mangalia. Noi trebuie doar să-l aplicăm cum trebuie şi, mai ales, cu bunăcredinţă.

Aşa ar trebui să arate Mangalia în câţiva ani, un pol naţional de dezvoltare culturală, care să genereze cultură, nu numai să o recepţioneze. Ştim, investiţia în cultură nu aduce profit imediat precum o alee betonată sau un zid de ciment, dar, dacă vrem să ne dezvoltăm oraşul, trebuie să ne creştem tinerii în spiritul respectului şi dragostei pentru cultură. Investiţia de azi va fi recuperată înzecit în viitor, căci „profitul” cultural vine mai târziu şi nu neapărat în patru ani de mandat !

Biroul de presă ALDE-Mangalia

Luni, 21 martie a.c., Poliţia Română marchează, la nivel naţional, Ziua Internaţională a Pădurilor.

În urma protocolului de cooperare perfectat cu Regia Naţională a Pădurilor, fiecare unitate de poliţie teritorială a primit 9/10 puieţi.

Plantarea puieţiolor respectivi, se va realiza în acelaşi timp de către toate unităţile de poliţie teritoriale.

Asociația de Balcanistică și Slavistică din România a organizat sâmbătă, 19 martie 2016, ora 12.00, la sediul Uniunii Democrate Bulgare din România, str. Doamnei, nr. 14-16, București, Simpozionul internațional de comunicări științifice „Confluențe româno-slave de-a lungul timpului”. Cuvântul introductiv a fost rostit de președintele Asociației de Balcanistică și Slavistică din România, prof. dr. Nicoleta Ciachir, care a prezentat și volumul aflat în curs de apariție, coordonat de Nicoleta Ciachir și Sorin Marcel Colesniuc, intitulat În amintirea unui istoric român – Nicolae Ciachir. Volumul conține atât evocări ale celor care l-au cunoscut pe prof. univ. dr. Nicolae Ciachir, printre ei fiind prieteni, colegi și foști studenți, masteranzi și doctoranzi ai profesorului, cât și contribuțiile a peste 60 de specialiști români, bulgari, ucraineni și români din Republica Moldova.

Comunicările au fost susținute de specialiști din România, Bulgaria și Ucraina, după cum urmează: prof. dr. Nicoleta CIACHIR (România) președinte al Asociației de Balcanistică și Slavistică din România – Solidaritatea româno-slavă din timpul Renașterii naționale; cercet. șt. dr. Sorin Marcel COLESNIUC (România), vicepreședinte al Asociației de Balcanistică și Slavistică din România – Românii / vlahii din Timoc la începutul secolului XXI; prof. Luca VELCIOV (România) președinte de onoare al Uniunii Democrate Bulgare din România – Pe urmele renascentiștilor bulgari în București; dr. Serhii HAKMAN (Ucraina) secretar științific al Centrului Politologic Bucovinean – Cernăuți – Tradiții regionale ale comunicării interetnice și perspectivele depășirii etnostereotipurilor negative în etnoregiunea Bucovina; cercet. șt. pr. dr. Ion CONSTANTIN (România) Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului – Recuperarea adevărului istoric privind Basarabia în întâmpinarea centenarului Marii Uniri; prof. dr. Nicolae Răzvan MITU (România) secretar general adjunct al A.B.S.R. – Mișcarea culturală macedo-română în timpul guvernării D.A. Sturdza (1901-1904); prof. dr. Cornel MĂRCULESCU (România) – Vizita țarului Nicolae al II-lea la Constanța (1 iunie 1914): reverberații în presa româno-sârbă; Anna-Maria ATANASOVA (Bulgaria) Interpret și șef Protocol Ambasada Republicii Bulgaria la București – Viitorul consulat onorific al Bulgariei la Ploiești; lect. univ. dr. Grigor GRIGOROV (Bulgaria) Universitatea din Blagoevgrad – Hașurări românești ale portretului lui Bai Ganiu; drd. Marian HARAPCEA (România) – Ideal național – ideal artistic. Independența României în lucrările de artă.

Gazdele sesiunii științifice: Luca Velciov – președintele de onoare al Uniunii Democrate Bulgare din România, Lucia Pățan – vicepreședinte și Marin Obretin – președinte executiv, au asigurat cadrul desfășurării lucrărilor. La sesiune au fost prezenți și reprezentanți ai organizațiilor minorităților din România: bulgară, sârbă, ucraineană și aromână. Zenovia Mandiuc și Bogdan Costiuc, reprezentanți ai Uniunii Ucrainenilor din București ai Uniunii Ucrainenilor din România, au pus în discuție situația ucrainenilor din România.

În perioada 20 februarie – 18 martie 2016, la Liceul Teoretic „Callatis” s-a desfășurat etapa I pentru Concursurile naționale „Scrisoare pentru prietenul meu și „Dincolo de cuvintele rostite”. Concursurile sunt organizate ca activități în cadrul Strategiei Naționale de Actiune Comunitară, implementată de Ministerul Educației Naționale.

Prin redactarea unei scrisori sau prin realizarea unui desen, elevii voluntari înscriși la concurs și-au exprimat gândurile și emoțiile față de beneficiari, precum și față de ceea ce au însemnat activitățile de voluntariat atât pentru ei cât și pentru copiii orfani și nevoiași ajutați în cadrul campaniilor sociale.

Etapa I, la nivelul școlii, a fost coordonată de profesorul psiholog Carmen Faliboga, în echipă cu profesorii pentru învățământul primar și profesorii de limba și literatura română.

Lucrările finaliștilor vor fi transmise la Inspectoratul Școlar Județean Constanța pentru a fi jurizate în etapa a II a a concursului, etapa județeană : 10 desene aparținând elevilor din clasele I-IV și 8 scrisori redactate de elevi din clasele III-XI .

„Dintre toate tipurile de învățare informală și non-formală, voluntariatul este cea mai complexă modalitate de a învăța, de a te dezvolta și de a împărtăși cele învățate. Lecțiile de viață asimilate de elevii noștri au fost exprimate, de această dată, prin desen și scrisori adresate prietenilor dragi de la Centrul de Plasament Delfinul-Agigea”, ne-a declarat psiholog Carmen Faliboga, Liceul Teoretic Callatis, coordonator local SNAC

Subfiliala Crucea Roşie Mangalia, în colaborare cu cadrele didactice ale Grădiniţei nr. 3 şi Asociaţia Părinţilor „Primii 3 Paşi” iniţiază, conform tradiţiei, în ziua de 25 martie, campania umanitară „VREAU SĂ AJUT!”

„Toţi cei care vor să contribuie cu donaţii, constând în alimente neperisabile, lenjerii, paturi şi produse de igienă, de exemplu săpun, pastă de dinţi, şampon etc sunt aşteptaţi la Grădiniţa nr. 3, de luni până vineri, între orele 8.00-18-00, până pe data de 25 martie”, ne-a declarat directorul instituţiei de învăţământ, prof. Gela Ivaşcu, preşedintele subfilialei locale de Crucea Roşie.

Donaţiile vor fi îndreptate, anul acesta, către micutii de la Valea Plopului, din judeţul Prahova, unde părintele Nicolae Tănase a înfiinţat, în urmă cu 20 de ani, o aşezare pentru cei abandonaţi, un sat al copiilor fără părinţi, dar şi pentru mamele lipsite de ajutorul familiilor. Peste 1.600 de copii au trecut prin mâinile părintelui Tănase. În prezent, aici sunt de hrănit, zilnic, peste 300 de guri. Copiii sunt îngrijiţi si supravegheaţi la teme, de femei angajate din cele două sate – Valea Screzii şi Valea Plopului.

Liberalii şi conservatorii reuniţi sub sigla ALDE, dar şi celelalte partide de dreapta din Mangalia îşi doresc o dezbatere publică eficientă, curată şi orientată către viitor.

Totuşi, sesizăm că, în loc să fie preocupat de viitor, în desele-i apariţii în mass-media, primarul Cristian Radu este aplecat mai mult către trecut, aducând mereu în discuţie “greaua moştenire”, dar şi “agenturili” (în cazul nostru consilierii locali !) sintagme care, în România, au stat la baza tuturor justificărilor comportamentului anti-democratic, neputinţei şi incompetenţei. Căci, remarcăm de la o vreme o pasiune excesivă a primarului Cristian Radu pentru colectarea de informaţii “sensibile” despre oponenţii politici, dar şi “dezgroparea” documentelor de arhivă, unele mai vechi de un deceniu, ceea ce, suntem convinşi, grevează asupra timpului acordat dezvoltării oraşului.

Pe scurt, dacă există dovezi ale unor infracţiuni, fie ele comise în timpul administrării Mangaliei, fie ele comise în varii domenii economice, conform legii acestea trebuie să fie puse la dispoziţia justiţiei şi apoi să aşteptăm, cu calm, anchetele, procesele şi deciziile acesteia. În caz contrar, prin aceste presiuni mediatice, se poate presupune că primarul Mangaliei intervine şi doreşte să influenţeze actul de justiţie, ceea ce nu este nici moral şi nici legal.

Suntem deasemenea surprinşi de folosirea in extenso, de către preşedintele (noului) PNL-Mangalia, a metodei bolşevice din perioada proletcultistă a anilor ’50-’60’: cine nu e cu noi, e împotriva noastră. Doar în acea perioadă cine nu avea aceeaşi idee ca şi „şeful” era pedepsit, doar în acea perioadă cine avea altă ideologie era pus la stâlpul infamiei. Căci, ostracizarea, jignirea şi defăimarea oponenţilor politici nu pot fi acţiuni ale unui partid care se pretinde a fi democratic şi, mai ales, liberal.

Pare-se că actualul primar (liberal ?) nu pricepe esența democrației cuprinsă în fraza istorică a marelui om Ion Raţiu: „Voi lupta până la ultima mea picatură de sange ca să ai dreptul să nu fii de acord cu mine”.

Din nefericire, sub conducerea lui Cristian Radu, PNL-Mangalia îşi pierde treptat identitatea şi valorile liberale, devenind un fel de sectă, dezbaterea publică de idei devine un război al presiunilor și șantajului, iar adversarii politici nişte duşmani personali.

De aceea, ALDE şi partidele de dreapta din Mangalia fac un apel la calm, coerenţă de idei şi comportament decent. Dacă nu cerem prea mult !

Organizaţia locală ALDE Mangalia