Sâmbătă, 21.11.2015, în capitala Spaniei, Madrid, a avut loc competiţia internaţională „Madrid International Open Jiu-Jitsu IBJJF Championship”. Această competiţie a reunit peste 600 sportivi.

Antrenorul Callatis Fight Club Mangalia, George Trandafirescu ne-a declarat că structura pe care o coordonează este membră a organizaţiei naţionale „ Daos”, respectiv a celei internaţionale „Icon Jiu-Jitsu Team”, iar în acest concurs a participat cu 3 sportivi. „Echipa noastră a reuşit să câştige un număr de 3 medalii dintre care una de aur şi două de argint după cum urmează:

Aur:

Mugur Popescu – master 2, centura albă, categoria – 88kg;

Argint:

Ionuţ Ciolac – master 2 centura albă, categoria +100kg;

George Trandafirescu – master 1 centura purpurie, categoria – 88kg.

A fost un efort considerabil pentru clubul nostru participarea la acest eveniment şi de aceea doresc să le mulţumesc, pe această cale, sponsorilor pentru sprijinul financiar, membrilor clubului pentru implicarea în antrenamente, familiilor pentru înţelegere şi, nu în ultimul rând, coordonatorului nostru naţional Florin Cernat pentru încrederea acordată. Menţionam că în urma acestui concurs, Florin Cernat a trecut cu brio proba practică şi a devenit primul arbitru oficial internaţional IBJJF din Sud-Estul Europei”, a spus George Trandafirescu.

În 2010, la Constanţa, venea pe lume Fabian, un copil pe care mama lui şi l-a dorit mai presus de orice. Mai presus chiar decât propria linişte şi fericire: tatăl lui Fabian l-a respins pe micuţ chiar de când a aflat de existenţa lui. A pus-o pe mamă în faţa unei alegeri cruciale: copilul sau el. Şi, mama, a ales. Copil la rându-i, Oana, care avea doar 17 ani, a simţit că viaţa care se înfiripase în trupul ei, merita mai mult decât o familie în care tatăl nu şi-l dorise. A plecat de lângă omul care ar fi trebuit să o ocrotească şi pe ea şi pe micuţul nenăscut.

Din păcate, lipsită de orice fel de susţinere, financiară sau sufletească, Oana nu a reuşit să ajungă la niciun control în timpul sarcinii. A născut, singură, la Constanţa. Grăbit, Fabian a venit pe lume cu o lună mai devreme, având, la naştere, doar 1.600 de grame. Luni de zile, Oana nu a ştiut decât că băieţelul a fost născut prematur, iar medicul pediatru care îl avea în grijă nu a reuşit să observe nimic în neregulă cu el.

După 10 luni de la venirea pe lume, cum Fabian nu reuşea să stea singur în funduleţ şi nici nu îşi susţinea capul bine, Oana a ajuns la Constanţa, la un specialist. Acolo, soarta i-a mai dat o palmă grea: copilul a fost diagnosticat cu paralizie cerebrală, fapt ce explica întârzierea în dezvoltarea psihică. Pe lângă aceasta, el a fost diagnosticat şi cu parapareză spastică, care, la ora actuală, îl împiedică să meargă singur, fără susţinerea mamei. Tot atunci, medicul de la Constanţa i-a spus, pentru prima oară, citind hârtiile de externare din spital, că nu naşterea prematură i-a cauzat problemele de sănătate lui Fabian: copilul a avut cordonul ombilical înfăşurat de două ori în jurul gâtului. Cum mama a născut natural, cu un travaliu de peste 15ore, iar înainte de naştere nu a mai stat nimeni să îi facă o investigaţie, creierul copilului a fost insuficient oxigenat.

 Pentru Fabian, mama este „iubirea mea…”

Fabian, râde…. Te întâmpină, în pragul casei, în braţele mamei şi râde, lipsit de orice inhibiţie întâlnită la copiii de vârsta lui. Îl iei în braţe şi, vesel nevoie mare, Fabian îţi ia mâna în mânuţele lui slăbuţe şi… îşi afundă feţişoara în ea. Este semnul lui că te-a acceptat, pentru totodeauna, drept prieten. Cu greu, apoi, te lasă să pleci de lângă el.

Casa bunicului – o prezenţă fantomatică în viaţa celor doi, un bătrân tăcut, bolnav de TBC şi care, la rându-i, este îngrijit de Oana- stă să cadă. Acoperişul este distrus, iar la prima ploaie pereţii, din hirpic dobrogean sadea, se umplu de apă. Curtea are poartă, dar nu are gard. Are şi câine, care nu păzeşte nimic. WC-ul din curte stă să cadă…

Cele două cămăruţe curate, unde îşi duc viaţa Fabian şi Oana, miros a igrasie, însă, în lumea lor restrânsă, cei doi trăiesc unul pentru celălalt. Pentru Oana, Fabian este viaţa; pentru micuţ, mama este “iubirea mea”. În prag de iarnă nu au niciun vreasc să pună pe foc. Oana încălzeşte camera micuţului cu un calorifer electric, din care “curg” firele neizolate.

“Nu îmi doresc decât să îl văd cum merge singur, vreau să înceapă să aibă o copilărie adevărată, să se joace alături de copii de vârsta lui“, ne spune, cu lacrimi în ochi, Oana Neculăiţă, mama lui Fabian. “Nu am reuşit, din lipsa banilor, să ajung decât o dată la Sanatoriul Techirghiol, să încep recuperarea. Atunci a stat alături de copii ca el, a desenat, a râs, a fost ca un vis pentru el. Am primit, de curând, o nouă speranţă: doctorul Ion Donica, de la Spitalul Mangalia, mi-a spus că îl poate opera pentru alungirea tendonului, ba, mai mult, că este foarte posibil să şi reuşească să meargă, apoi, singur, chiar din primele zile după intervenţie”.

Oanei îi este, însă, extrem de greu să ajungă la spitalul aflat la circa 40 de kilometri de casă, pentru a-l ajuta pe micuţ: sărăcia lucie în care se zbate la capătul lumii, întârzie momentul în care ar putea avea loc operaţia crucială pentru copil. Mai mult, după intervenţie, ar urma zile în şir de exerciţii de recuperare, iar mama nu ştie dacă va putea să îşi permită, financiar, să stea la Mangalia, alături de fiul ei.

Nici la grădiniţă nu a reuşit, până acum, să îl ducă. De la Pelinu până la Comana, unde se află instituţia de învăţământ, sunt kilometri buni, iar tânăra mamă nu se poate deplasa, cu micuţul în braţe, până acolo. Iar Fabian pierde, astfel, zile bune în care, alături de copiii şi cadre didactice, se poate recupera extrem de mult. Pentru că, în ciuda tuturor diagnosticelor, copilul este tare isteţ: peltic şi vesel, el îţi recită, dintr-o suflate, “Maimuţica cu cercei” şi, mulţumit de prestaţia sa, bate din palme.

“Nu l-aş abandona niciodată, deşi mi s-a spus de multe ori să o fac. Vreau să îl văd mergând singur, vreau să ajungă ca, întro zi, să nu mai depindă de nimeni, vreau să îl văd în bancă, la şcoală, alături de colegi. Este copilul meu, bunul meu cel mai de preţ şi toată viaţa mea”, ne spune Oana, şi, inconştient, lacrimile îi alunecă pe obraz.

Pentru a putea lupta, însă, are nevoie de tot sprijinul pe care nu l-a găsit până acum, de la nimeni. Acolo, la Pelinu, o puteţi găsi în micuţa casă verde, din chirpic, cu Fabian în braţe şi, dacă, întâmplător, sunteţi în trecere, nu o ocoliţi: orice mână de ajutor întânsă de voi, este o şansă în plus pentru viitorul unui copilaş pe care soarta i-a pus la grea încercare…

Pentru remedierea unei avarii survenite în această dimineaţă în municipiul Constanţa, RAJA Constanţa este nevoită să întrerupă furnizarea de apă potabilă în intervalul orar 8,45-11,30. Sunt afectaţi abonaţii situaţi în perimetrul delimitat de străzile: Aurel Vlaicu – Liliacului –Progresului – Nicolae Grindeanu – Mesterul Manole – Aurel Vlaicu şi Punctele Termice arondate zonei.

Ne cerem scuze tuturor abonaţilor afectaţi, cărora le dăm asigurări că echipele RAJA fac tot posibilul petru remedierea avariei într-un timp cât mai scurt.

Comunicat de presă

În week-end-ul care tocmai s-a încheiat, lucrările de reabilitare a Aleii Teilor din Mangalia au continuat sub atenta supraveghere arheologică a șefului Muzeului „Callatis”, din cadrul Complexului Cultural din Mangalia, cercetător științific doctor Sorin Marcel Colesniuc. După două milenii, un nou element arhitectonic, deosebit de important, a fost scos la suprafață și va fi expus, în cel mai scurt timp, în expoziția permanentă a muzeului callatian.

Autorul descoperirii, cercetător științific doctor Sorin Marcel Colesniuc, a făcut următoarele precizări:

„Am fost deosebit de surprins în momentul în care am descoperit un nou capitel ionic, la o distanță de 12 metri de locul unde a fost descoperit primul capitel, la adâncimea de 70 de centimetri, în timp ce se săpa un șanț cu o lățime de doar 30 de centimetri. Șansele ca eu să descopăr și acest al doilea capitel erau minime, dar iată că norocul a fost de partea mea. Acest artefact este asemănător cu cel pe care l-am găsit în ziua de 28 octombrie, este realizat tot din calcar de bună calitate, are aceleași dimensiuni și este decorat cu volute, frunze și ove, identice cu cele sculptate pe primul capitel. Am certitudinea că ambele elemente arhitectonice făceau parte din arhitectura aceleiași clădiri antice. Lungimea capitelului este de 50 de centimetri, lățimea de 42 de centimetri, iar înălțimea de 18 centimetri.

Dimensiunile, tehnica de lucru și calcarul de bună calitate, din care au fost confecționate ambele capiteluri, mă determină să concluzionez că meșterul (cioplitorul în piatră) a fost una și aceeași persoană. Artefactul l-am descoperit în timp ce supravegheam săparea unui șanț pentru introducerea rețelei de apă. Dacă primul capitel a apărut pe partea dinspre est a Aleii Teilor, chiar în zona unde începe panta spre Marea Neagră, al doilea capitel l-am descoperit pe latura de vest a aleii.

Subliniez faptul că ambele capiteluri le-am descoperit în stratul de umplutură și nu în complexe arheologice. Terenul a fost afectat de locuirea aproape neîntreruptă din ultimele două milenii. Pământul a fost bulversat mai ales în ultimul secol, ca dovadă fiind numeroasele șanțuri săpate pentru indroducerea rețelelor de: apă, canalizare și curent electric. Am precizat că locuirea a fost aproape neîntreruptă, întrucât, începând cu secolul al VII-lea, după distrugerea cetății Callatis de către avari și slavi, izvoarele istorice și, mai ales, cele arheologice, privind locuirea cetății, lipsesc cu desăvârșire. În secolul al XIII-lea, pe locul unde în antichitate exista cetatea Callatis, pe o hartă din Pisa apare menționată, pentru prima dată, denumirea de Pangalia, iar, în anul 1593, Paolo Giorgi din Ragusa consemnează, pentru prima dată, denumirea de Mangalia.

Spuneam, în momentul în care am descoperit primul capitel, că este printre cele mai importante artefacte pe care eu le-am descoperit în ultimii 17 ani, de când lucrez la Muzeul de Arheologie „Callatis” Mangalia și că, un asemenea element arhitectonic, întreg, poate să apară o dată la 20 de ani sau chiar mai rar. Faptul că l-am descoperit și pe al doilea este aproape de necrezut. Ideal ar fi ca toată zona să fie cercetată și descoperirile antice să fie puse în valoare, pentru a crește numărul turiștilor la Mangalia. Dar, bani pentru cercetări nu au fost și nu sunt. Ministerul Culturii nu ne-a mai dat bani de foarte mulți ani, iar când ne alocă fonduri, acestea nu depășesc suma de 5000 de lei. Cu acești bani nu se pot face ample cercetări arheologice, așa cum ar merita cetatea Callatis.

Din partea Consiliului Local nu am primit niciodată bani pentru cercetări arheologice, în ultimile două decenii. Cu siguranță că mai există multe artefacte și monumente arheologice îngropate pe Aleea Teilor din Mangalia. Poate că, peste alte câteva decenii, când aleea va fi din nou reabilitată, se vor găsi bani pentru a fi cercetată întreaga suprafață. Acum, ne bucurăm că reușim să scoatem la suprafață măcar o mică parte dintre comorile antice ale cetății Callatis.

            Alături de cele două capiteluri am mai descoperit, cu prilejul lucrărilor de pe Aleea Teilor din Mangalia, o fântână antică, numeroase fragmente ceramice, două fragmente de piuă (vase din piatră cu pereții groși, folosite pentru mărunțit) și diverse fragmente arhitectonice. Toate acestea le voi prezenta la sesiunile științifice, colocviile și simpozioanele la care voi participa în perioada următoare, după care le voi publica în reviste științifice de istorie și arheologie, precum și în reviste de cultură genarală.

În ceea ce privește capitelurile, îmi permit, în final, să formulez o concluzie mai puțin științifică: probabil că, așa cum au fost cioplite în calcar, în același timp, în urmă cu aproape două milenii, de către același meșter, așa cum au făcut parte (cu siguranță, împreună) din aceeași clădire antică și așa cum au zăcut împreună, în pământ, la mică distanță între ele, timp de aproape două milenii, cele două capiteluri ionice și-au dorit să rămână împreună și în următoarele decenii sau poate chiar secole, în expoziția muzeului callatian, dacă această expoziție va mai exista. Eu sunt convins că putem crea și o frumoasă legendă cu cele două capiteluri, pentru a o povesti copiilor care vor vizita muzeul.”

 (sursa: mangalia.ro)

Ca în fiecare an, la final de noiembrie, cadrele didactice ale Grădiniţei nr. 3 Mangalia, coordonate de director prof. Gela Ivaşcu și Asociatia de Părinţi „Primii 3 Paşi“, reprezentată de preşedinte Slagiana Praisu, şi-au unit eforturile pentru a fi alături de cei care au nevoie de ajutor, contribuind la desfășurarea cu succes a campaniei „.

Activitatea, coordonată de ed. Marinela Mancut, responsabil SNAC, s-a bucurat de implicarea cadrelor didactice ale grădiniţei, reprezentanților Asociatiei Părinţilor „Primii 3Paşi“ – care au promovat campania, i-au îndrumat pe cei care au dorit să doneze și au ajutat la transportul legumelor și fructelor către beneficiari – alături de Asociaţia Muncitoarele Pioase „Sf. Iosif“, Centrul Social Sf. Mina şi Şcoala Sanatorială.

„Varietatea și cantitatea produselor colectate au fost impresionante, ceea ce demonstrează dorința tuturor de a veni în sprijinul semenilor lor, de a aduce bucurie în sufletul acestora. Vrem să mulţumim, pe această cale, tuturor celor care s-au implicat în această activitate dedicată celor greu încercaţi de soartă“, ne-a declarat directorul Grădiniţei nr. 3 Mangalia, Gela Ivaşcu.

În baza unui denunţ formulat de un poliţist de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă – Sectorul P.F. Negru Vodă, ofiţerii din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie – Serviciul Judeţean Anticorupţie Constanţa, sub coordonarea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa, au surprins în flagrant un cetăţean român care încerca să ofere unui poliţist de frontieră, suma de 100 euro.

În schimbul banilor, poliţistul ar fi trebuit să nu-i întocmească dosar penal pentru săvârşirea unei infracţiuni la regimul rutier.

În data de 18.11.2015, în jurul orei 11.00, un echipaj format din poliţişti de frontieră din cadrul Sectorului P.F. Negru Vodă, judeţul Constanţa, a oprit pentru control pe comunicaţia Negru Vodă – Comana, un ansamablu auto format din autoutilitara marca Mercedes-Benz şi o remorcă marca Boro, în care se aflau două persoane de sex masculin.

În urma verificării documentelor prezentate, poliţiştii de frontieră au constatat că şoferul, cetăţeanul român U.F., în vârstă de 38 de ani, domiciliat pe raza judeţului Bacău, nu deţine un permis auto care să îi permită să conducă pe drumurile publice un ansamablu auto.

Poliţiştii de frontieră au întocmit persoanei în cauză acte premergătoare pentru săvârşirea infracţiunii de „conducerea pe drumurile publice de către o persoană a unui ansamblu auto pentru care nu deţine permis de conducere corespunzător”, faptă prevăzută şi sancţionată de art. 335, alin. 1 din Codul Penal, aducându-i la cunoştinţă şoferului acest fapt.

Conducătorul auto a oferit unuia dintre poliţiştii de frontieră, cu titlu de mită, suma de 100 de euro pentru a nu-i întocmi lucrare penală. Agentul de poliţie a refuzat ferm oferta, atrăgându-i atenţia că săvârşeşte o infracţiune de corupţie şi că se sancţionează conform legii.

Cu toate acestea, bărbatul a insistat, iar poliţistul de frontieră a informat şeful de tură din cadrul S.P.F. Negru Vodă şi organele competente. Astfel, lucrători din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie – Serviciul Judeţean Anticorupţie, sub coordonarea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa, s-au deplasat la faţa locului şi l-au surprins în flagrant pe conducătorul auto în momentul în care acesta oferea suma de 100 de euro unuia dintre poliţiştii de frontieră.

Cercetările în acest caz sunt continuate de lucrătorii D.G.A. – S.J.A. Constanţa pentru luarea măsurilor legale ce se impun.

În această perioadă a anului, principalele cauze de izbucnire a incendiilor la locuinţe sunt legate de neglijenţele manifestate de oameni, din nepăsare sau uneori din necunoaştere, în ceea ce priveşte modul de instalare şi utilizare a mijloacelor de încălzire, respectiv a coşurilor de fum.

În scopul preîntâmpinării unor evenimente, ce se pot solda cu pierderi de vieţi omeneşti şi mari pagube materiale, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Dobrogea” al judeţului Constanţa reaminteşte cetăţenilor principalele reguli şi măsuri de apărare împotriva incendiilor la instalarea şi folosirea sobelor şi coşurilor de fum:

1. asiguraţi verificarea, curăţarea şi repararea, dacă este cazul, a coşurilor de fum de către o persoană specializată;
2. folosiţi doar materialul combustibil pentru care a fost destinată soba şi evitaţi supraîncărcarea acesteia;
3. exploatați soba numai cu uşiţa închisă;
4. aşezaţi o tăviţă metalică în faţa sobei, în dreptul uşiţei;
5. NU aşezaţi în apropierea sobei sau pe aceasta, materiale combustibile;
6. stingeţi focul din sobă înainte de a părăsi locuinţa;
7. NU adormiţi niciodată cu soba aprinsă;
8. izolați coșurile de fum față de elementele combustibile;
9. NU utilizați lichide inflamabile la întreţinerea focului;
10. NU lăsaţi copiii nesupravegheaţi.

Cetăţeni, nu uitaţi!

„E mult mai ușor să previi un incendiu decât să-l stingi!”

Şcoala Gimnazialã nr. 1 Pecineaga a desfãşurat un exerciţiu de alarmare-evacuare în caz de incediu cu tema “Ce facem în caz de incendiu?“ Obiectivele acestei activitati au fost: stabilirea traseelor de evacuare, locurile de adunare, ordinea de evacuare şi modul de comportare în caz de incendiu. În această activitate au fost implicaţi toţi elevii şcolii(cls.0-VIII), cadrele didactice, personalul auxiliar didactic şi nedidactic.

În cadrul şedinţei BPL de marţi după-amiază al vechiului PNL Mangalia, preşedintele formaţiunii politice, primarul Cristian Radu a cerut excluderea unor membri pe motiv că aceştia nu se mai implică în activităţile partidului.

Tot pe surse am aflat faptul că liderul PNL vrea să schimbe, cu acest prilej, componenţa structurii de conducere, propunând oameni noi care, poate, vor fi mai interesaţi să facă muncă de partid, mai ales într-o perioadă „de foc”.

Printre cei cărora edilul le acordă încredere s-ar afla Dana Constantinescu, fosta şefă de cabinet parlamentar deţinut de Zanfir Iorguş pe vremea când era deputat, Marcela Stancu, membră a Clubului Rotary Mangalia şi Gabriel Banu, angajat al Primăriei.

Poliţiştii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă au depitat un cetăţean turc, ghid al unui autocar, care a încercat să introducă ilegal în ţară 200 de pachete cu ţigări netimbrate, fără documente justificative.

În data de 17.11.2015, în jurul orei 10.40, în P.T.F. Vama Veche s-a prezentat pentru efectuarea formalităţilor de frontieră, cetăţeanul turc A.N., în vârstă de 55 de ani, ghidul autocarului cu care călătorea.

În urma controlului amănunţit, efectuat în baza analizei de risc, a fost descoperită cantitatea de 200 de pachete de ţigarete netimbrate marca „M/M Slims”, disimulată în cutii de prăjituri şi ascunsă în bagajele personale ale cetăţeanului turc.

Poliţiştii de frontieră au ridicat cantitatea de ţigarete, evaluată la aproximativ 2.000 lei, în vederea confiscării, iar persoana în cauză, care nu se află la prima tentativă de a introduce în mod ilegal ţigări în România, este cercetată pentru săvârşirea infracţiunii de contrabandă, faptă prevăzută şi sancţionată de art. 270, alin. 3 din Legea 86/2006 privind Codul Vamal.

Revenirea Cinematografului „Pescăruş” şi a Grădinii de Vară „Farul” sub administrarea autorităţilor publice locale, a readus, în atenţia locuitorilor oraşului, situaţia disperată în care se zbate cultura în municipiul de la malul mării. La Mangalia, actul cultural s-a diluat până aproape de dispariţie. Lipsa de interes a factorilor care pot influenţa şi ridica cultura la nivel local – începând cu agenţii economici şi terminând cu societatea civilă – creează noi şi noi generaţii de tineri, care nu pot spune că au văzut, în ultimul an, cel puţin, un spectacol de teatru sau de revistă, un concert de muzică bună sau la o nouă lansare cinematografică.

În urmă cu circa o lună, după ani de zile în care legea a fost călcată în picioare, Primăria Mangalia a reuşit să reia în administrare Cinematograful „Pescăruş” şi Grădina de Vară „Farul”.

Acum 20-30 de ani, la „Pescăruş”, iarnă sau vară, filmele rulau cu sala plină, în timp ce, la Grădina de Vară, teatrul de revistă făcea furori înainte şi imediat după Revoluţie: se juca cu casa închisă. Acum, „Pescăruşul” este o imensă groapă de gunoi, peliculele cinematografice zac, aruncate haotic, în zoaiele rămase de la deşeurile azvârlite, în interior, de locatarii din zonă. Nu cu mult timp în urmă, cinematograful a luat foc, cel mai probabil din cauza oamenilor străzii, care au dorit să se încălzească în incinta abandonată. Grădina de Vară este, acum, exact aşa cum îi spune şi numele: o ogradă a buruienilor sezoniere. Scaunele au fost distruse în marea lor majoritate de trecerea timpului, iar scena unde, odinioară, Stela şi Arşinel, ori Nae şi Vasile jucau spre încântarea zecilor de mii de localnici şi turişti, este aproape impracticabilă.

Pentru revenirea celor două imobile în circuitul cultural al urbei este nevoie de bani. De bani mulţi, pe care Mangalia nu îi are şi, cel mai probabil, nici nu-i va avea prea curând.

 Salvarea culturii – accesarea de fonduri europene

Guvernul României a decis revenirea administrării celor două locaţii Primăriei Mangalia, încă din 2009. Însă hotărârea nu a fost pusă în aplicare, iar anii care au urmat au fost pierduţi atât pentru „Pescăruş”, pentru Grădina „Farul” cât, mai ales, pentru locuitorii oraşului. Administraţia publică locală afirmă că ambele locaţii vor fi repuse în circuitul cultural, pe fonduri europene. În scurt timp, afirmă conducerea urbei, se va trece la curăţarea gunoiului din cinematograf şi la o expertiză a imobilului. În cazul în care acesta prezintă un risc prea mare pentru a fi reabilitat, va fi demolat şi, tot pe fonduri europene, va fi reconstruit.

Directorul Complexului Cultural Callatis, dr. Tatiana Odobescu, este decisă schimbe situaţia grea în care se zbate cultura la Mangalia: „Trebuie să depăşim acest statut de Cenuşăreasă. Este necesar să înţelegem următorul lucru: Cultura este o investiţie pe termen lung. Tocmai de aceea, pentru toate instituţiile noastre – Casa de Cultură, Muzeul Callatis şi bibliotecile, avem în plan proiecte pe fonduri europene. Infrastructura culturală este destul de depăşită. Clădirile au probleme tehnice, iar în acest sens a fost elaborat un proiect de renovare şi dotare a Casei de Cultură, care va include şi cele două biblioteci, ca în anii ’70. Avem în plan şi un al doilea proiect de dotare şi extindere a muzeului, pe care dorim să îl realizăm în scurt timp. De ultimă oră este şi reintrarea în circuitul cultural al Mangaliei al Cinematografului „Pescăruş” şi Grădinii de Vară „Farul”. Complexul Cultural „Callatis” nu este, încă, implicat în mod direct, dar, într-un viitor apropiat am dori ca aceste spaţii să funcţioneze la fel de mult ca odinioară”, a declarat, pentru „Ediţia de Sud”, dr. Tatiana Odobescu.

Până la accesarea proiectelor europene, în preajma iernii, cele două imobile rămân la fel de triste şi abandonate. Timp în care, tinerii şi mai puţin tinerii Mangaliei aleg „calea” Constanţei pentru a venit în contact, fie şi pentru câteva zeci de minute, cu ceea ce înseamnă un spectacol teatral sau cinematografic.

Centrul de Documentare și Informare din cadrul Colegiului Economic Mangalia, în colaborare cu Clubul Artelor Solteris, a organizat vineri, 13 noiembrie, la Cercul Militar, activitatea „Toamnă dobrogeană“. În cadrul manifestării au fost omagiate frumusețile anotimpului autumnal la malul mări. Totodată, îactivitatea a avut şi o componentă istorică, fiind serbată Ziua Dobrogei și cei 137 de ani de la Reintegrarea Dobrogei la Statul român.

Întâlnirea a fost deschisă de doamna profesor-documentarist Ibolya Negoiță de la Colegiul Economic Mangalia, apoi și-au transmis mesajul doamna Simona Ciobănel, director al Colegiului Economic Mangalia, doamna Cornelia Tănase, director – adjunct, doamna Liana Naum, director al Cercului Militar Mangalia și doamna Belchiz Manole, profesor-documentarist la Casa Corpului Didactic Constanța.

Partea științifică a activității a fost realizată de prof. dr. Mihai Sandu (Colegiul Economic Mangalia), care a realizat o amplă și documentată incursiune în istoria bogată și complexă a Dobrogei, marcând, în același timp, semnificațiile istorice ale zilei de 14 noiembrie. În partea a doua a întâlnirii, publicul, alcătuit din oameni de cultură, s-a putut bucura de momentele artistice susținute de elevele Anastasia Lăcătuș din clasa a IX-a A și Bianca Dumitru  din clasa a X-a E, iar membrii Clubului Artelor Solteris, prezentați cu sensibilitate și dăruire de președinta clubului, poeta Emilia Dabu, au creat momente speciale de muzică și poezie: Adina Lozinschi (recitare și interpretare la pian), pr. I.A.Bolba (recitare din poezia lui George Topârceanu), Marieana Oleniuc (monolog tematic) și cantautorul George Șerban, care a emoționat publicul cu melodiile despre toamnă.

Cei prezenți s-au bucurat de o întâlnire reușită, petrecând o după-amiază caldă, însorită, în care au celebrat toamna, anotimpul belșugului și al recoltei.

Postul Crăciunului, al doilea ca importanţă pentru creştin ortodocşi, a început astăzi, 15 noiembrie şi se va încheia pe 24 decembrie. În cele 40 de zile de post, persoanele care aleg să urmeze canoanele bisericeşti vor consuma doar produse vegetale, fără carne şi lactate, având dezlegare la peşte în fiecare zi de sâmbătă şi duminică. Conform tradiției stabilite de-a lungul timpului de Biserica Ortodoxă, Postului Crăciunului nu este unul greu, plin de privaţiuni, ci unul al bucuriei.

Comercianţii de legume şi fructe din pieţele Mangaliei s-au pregătit, deja, cu cele mai proaspete produse pe care le vor oferi locuitorilor care ţin Postul Crăciunului. Mai mult, unii dintre ei sunt gata să le şi recomande gurmanzilor care vor să nu sufere prea mult pe perioada postului reţete pe bază de legume. Cei ce ţin post şi care trec printr-un proces de detoxifere, caută, în aprozarele din oraş, în primul rând produse proaspete: “Cele mai căutate sunt zarzavaturile şi legumele. Nu ne lipsesc nici clienţii care doresc fructe proaspete. Preţurile sunt destul de mari, se găseşte foarte rar marfă românească, însă, în funcţie de puterea de cumpărare a fiecăruia, legumele şi fructele se vând destul de bine”, ne-a declarat Daniela Croitoru, comerciant din Mangalia.

La rândul lor, unităţile de panificaţie vor fi unele dintre cele mai solicitate de către clienţii evalvioşi. Acestea s-au pregătit cu produse speciale de post, iar unele dintre ele chiar au modificat reţetele pentru această perioadă, astfel încât să nu conţină ouă, lapte sau carne.

La cea mai recentă şedinţă a Consiliului Local, unul dintre proiecte de pe ordinea de zi a vizat retragerea repartiţiei pe care Partidul Democrat Liberal o avea pentru sediul fostei formaţiuni, de pe Bulevardul 1 Decembrie 1918. Cererea a fost înaintată de Serviciul Administrarea Domeniului Public şi Privat Mangalia şi s-a bazat pe faptul că, la nivel naţional, fuziunea PDL-PNL s-a încheiat, iar Partidul Naţional Liberal, filiala Mangalia, are, deja, un sediu în centrul oraşului.

Potrivit Legii 334/2006, partidele politice pot beneficia de un singur sediu în fiecare localitate, iar formaţiunile care îşi încetează activitatea (în cazul de faţă PDL Mangalia) ca urmare a reorganizării, autodizolvării sau dizolvării pronunţate prin hotărâri definitive ale instanţelor judecătoreşti, sunt obligate să predea autorităţilor publice locale, în 30 de zile, spaţiile închiriate.

O parte a consilierilor locali a decis, însă, în momentul în care a fost pus pe tapet proiectul de hotărâre de renunţare la acest sediu, să se abţină de la vot, drept pentru care liberalii vor deţine, cel puţin pentru perioada următoare, două sedii de partid.

Potrivit consilierului local Sorin Andrei, PNL va face, oficial, o cerere de renunţare la sediul de pe Bulevardul 1 Decembrie, astfel încât, la o proximă şedinţă, imobilul să fie trecut în administrarea ADPP Mangalia: „Vă mulţumim, totuşi, pentru că sunteţi atât de generoşi!”, le-a spus Sorin Andrei colegilor care s-au abţinut la vot.

Pentru lucrările anuale de reparaţii şi întreţinere instalaţii şi reţele electrice, precum şi posturi de transformare, SC Enel Distribuţie Dobrogea SA – Zona MT-JT Constanţa, anunţă întreruperea furnizării energiei electrice în timpul lucrărilor, miercuri, 18 noiembrie, în intervalul orar 8.00-18.00, în comuna Tuzla.

Joi, 12 noiembrie 2015, la Şcoala Gimnazială nr.1 Pecineaga s-a desfășurat o activitate omagială dedicată Reintegrării Dobrogei la statul român, ce este marcată, anual, la data de 14 noiembrie. Elevii claselor a VIII-a, coordonati de prof. Gabriela Tănase,  au realizat o activitate sub forma unui simpozion, ce a constat în prezentarea unor referate pe tema reintegrării Dobrogei la ţara mamă. Totodată, a avut loc şi vernisajul unei expoziţii cu acelaşi subiect.

Ziua Dobrogei va fi omagiată printr-o expoziție de pictură vernisată, vineri, la ora 17,00, la Centrul Cultural “Yunus Emre” din municipiul Constanța, autori fiind elevi ai Liceului de arte plastice “Nicolae Tonitza” din București.

Expoziția “Culorile Dobrogei”, care este, în acest an, la a treia ediție, poate fi deja considerate un parteneriat traditional între Asociația Culturală RoBizArt și Centrul Cultural “Yunus Emre”. Manifestarea este organizată de profesorul Ioan Ladea, profesori coordonatori fiind Teodora Coltofean, Anca Ciofîrlă și Florin Mocanu.

Fragmente ale acestei străvehi părți de țară, cum ar fi o geamie, un peisaj marin, o cetate, au fost trannspuse cu talent pe pânză, punând în evidență culorile unice ale Dobrogei.

În anii precedenți, lucrările au fost realizate în tabere de creație organizate pe litoral, cu finanțarea Administrației Fondului Cultural Național, primul proiect cultural fiind intitulat “Dobrogea – 135 de ani: diversitate etnoculturală și interacțiune socială prin pictură”. Tinerii au aprofundat pictura peisagistică printr-o serie de ateliere de lucru în aer  liber, în locuri diverse, cu scopul de transpune prin artă mozaicul etnic dobrogean. Ei au avut, printre temele de studiu, manastirea Dervent, ansamblul arheologic Adamclisi, Pestera Sf. Andrei, Cetatea Enisala, Geamia Esmahan Sultan din Mangalia, Padurea Hagieni, Piata Ovidiu, Marea Moschee si  Edificiul roman cu mozaic din municipiul Constanta, padurea, pestera si lacul  Limanu.

La ultima ediție, tinerii prezenți la Centrul Cultural “Yunus Emre” au participat la o demonstraţie de pictură bru – o straveche tehnică persană de pictură, care reprezinta arta de a desena pe suprafaţa apei, urmând ca desenele realizate să se transpună pe hârtie. Termenul este de origine turcă şi se traduce prin“nor” sau “înnorat”.

Parteneri la acest proiect au fost Centrul Cultural Turc  Yunus Emre din Constanţa, Grupul de Explorari Subacvatice si Speologice (GESS) din Mangalia si Liceul “Dimitrie Paciurea” din Bucuresti.

Pe 14 noiembrie 1878, Dobrogea a reintrat, oficial, în  componenţa statului român modern. Congresul de pace de la Berlin, din iunie iulie 1878, a recunoscut dreptul istoric al României asupra  Dobrogei. Pacea venea dupa razboiul purtat între anii 1877 și 1878 între Imperiul tarist si  Imperiul otoman.