În ultimul interval, la Mangalia, au continuat verificările efectuate de către poliţiştii locali. Pe lângă atenţionări, aceştia au aplicat şi un număr suficient de amenzi, încât bugetul local să se întremeze. Astfel, reprezentanţii Corpului de Control au dat 24 de avertismente şi 35 de sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 61.900 de lei. Poliţiştii de la departamentul Control Comercial au semnat 4 avertismente şi au aplicat 14 amenzi în cuantum de 29.500 de lei. Pentru terenurile neîngrijite, poliţiştii au avertizat 20 de persoane şi au împărţit 16 sancţiuni în valoare de 6.400 de lei. Disciplina în construcţii a semnat 5 procese-verbale de constatare a contravenţiilor, valoarea amenzilor aplicate fiind de 26.000 de lei.

Şi în trafic au continuat controalele, conducătorii auto primind 48 de avertismente şi 124 de amenzi în cuantum de 27.180 de lei. Nu în ultimul rând, pentru tulburarea liniştii şi ordinii piblice, au fost date 13 avertismente şi 26 de amenzi în valoare totală de 6.540 de lei.

Şeful Poliţiei Locale, Mihai Angelescu a declarat pentru „Ediţia de Sud” că, din păcate, nu s-a reuşit racordarea camerelor video la reţeaua de electricitate, întrucât discuţiile cu furnizorul de energie electrică sunt blocate de tot felul de documente cerute în vederea realizării lucrărilor. „Ni se solicită memorii tehnice şi o serie întreagă de alte acte, astfel că nu putem duce proiectul la bun sfârşit. Ne-am gândit, însă la o soluţie temporară, de racordare a camerelor montate la stâlpii de iluminat, astfel ca măcar după lăsarea întunericului să fie funcţionale. Proiectul de monitorizare video a oraşului este foarte util şi trebuie să prindă viaţă cât mai curând pentru descurajarea infractorilor”, a spus Mihai Angelescu.

Astăzi, 1 octombrie, şeful Poliţiei Locale se află la Bucureşti pentru a semna potocolul de colaborare cu Inspectoratul General al Poliţiei Bucureşti, în vederea acordului privind posibilitatea accesării bazelor de date centrale pentru identificarea persoanelor şi autovehiculelor în timpul cercetării contravenţiilor şi infracţiunilor.

Conducerea Poliţiei Locale Mangalia îi atenţionează pe deţinătorii de terenuri cu privire la existenţa Regulamentului de gospodărire, aprobat într-o recentă şedinţă a Consiliului Local, astfel că aceştia au obligaţia nu doar să le golească de ierburile uscate şi gunoaie, ci şi să planteze gazon. „Dacă cei vizaţi nu au posibilitatea să execute aceste lucrări, pot solicita ajutorul celor de la Spaţii verzi care, ulterior, vor face un deviz de plată. În acelaşi timp, doresc să precizez faptul că de la începutul anului până în prezent, peste 70 de agenţi economici desfăşoară activităţi comerciale fără autorizaţii de funcţionare. Din această cauză, bugetul local pierde, pentru neplata taxelor şi impozitelor, mai mult de 100.000 de euro. Cei în cauză, au depus documentele în vederea eliberării autorizaţiilor, însă nu au mai revenit pentru a le ridica, întrucât erau obligaţi să achite şi taxele. Astfel, funcţionează ilegal, tocmai de aceea am demarat o amplă acţiune de identificare şi tragere la răspundere a acestora”, a mai precizat Mihai Angelescu.

Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti (UNA) prin proiectul de cercetare exploratorie PN II IDEI “Hărţile Timpului”, în colaborare cu Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti (UNATC), organizează, împreună cu Muzeul de Arheologie din cadrul Complexului Cultural „Callatis” Mangalia şi Primăria Municipiului Mangalia un workshop cu experimente cu tehnologii antice în zilele de 5-6 octombrie 2015, ce se va desfăşura în incinta Muzeului de Arheologie Callatis.

Scopul acestui workshop, în cadrul proiectului „Hărţile Timpului”, proiect coordonat de catre prof.univ.dr.hab.arh. Dragoş Gheorghiu (UNA), este acela de a sensibiliza tinerii asupra tehnologiilor tradiţionale şi a istoriei locului, de a iniţia unele cursuri de arte şi meserii, în cadrul programei locale de învăţământ şi de a pune în relaţie diferite comunităţi europene, care doresc să-şi salveze şi să-şi continue tradiţia tehnologică.

Din partea Complexului Cultural „Callatis” Mangalia participă  director cercetator ştiintific, dr. Tatiana Odobescu, care este şi colaborator al proiectului „Hărţile Timpului”, împreună cu echipa de arheologi şi specialişti ai muzeului.

Primăria Municipiului Mangalia şi Consiliul Local Mangalia au contribuit financiar la realizarea acestui workshop şi a activităţilor de colaborare între UNA şi Complexul Cultural „Callatis” pe durata unui an de zile.

Activităţile workshopului, care se desfăşoară în cadrul Muzeului de Arheologie Callatis  vor consta dintr-o serie de experimente precum: topire sticlă la foc de lemne şi suflat şi amprentat obiecte de sticlă (coordonator conf.univ.dr. Dan Popovici, împreună cu Pantelimon Arnautov- masterand, Stefan Szabo şi Alexandru Drăgoi- studenţi) şi ardere obiecte de lut în cuptoare cu platformă (coordonator prof.univ.dr. hab. arh. Dragoş Gheorghiu, împreună cu conf.univ. dr. Ovidiu Ionescu şi tehnician designer Ion Dimcea).

La aceste activităţi publicul va putea asista şi participa.

Activităţile demonstrative menţionate vor fi urmate de o serie de ateliere de creaţie: modelaj vase şi figurine (coordonator conf.univ. dr. Ovidiu Ionescu, împreună cu sculptor Ana Petrovici); prelucrare metal (coordonator prof. univ. dr. Bogdan Hosbota şi student Andrei Dimitriu); gravare sticlă (coordonator conf.univ.dr. Dan Popovici, împreuna cu drd. Ioana Stelea şi studenta Ana Maria Maioru); design de modă şi performance în costume antice (coordonatoare conf. univ. dr. Paula Barbu (UNA) şi lect. univ. dr. Mihaela Betiu [UNATC], împreună cu drd. Alina Gurguta (UNA) şi cu două studente de la UNATC.

Documentarea vizuală a evenimentului va fi realizată de către drd. Sever Ionescu-Petrovici.

În cursul zilei de astăzi, la şcolile generale „Sfântul Andrei” şi nr. 1 din Mangalia, precum şi la Şcoala nr. 1 Pecineaga, câteva zeci de copii, ce provin din familii defavorizate, au primit daruri constând în rechizite şi ghiozdane, în urma unei campanii intitulate „Redă un zâmbet, ajută un copil să meargă la şcoală!”, derulate de Organizaţia ”Solidarity Children”. La toate cele trei unităţi de învăţământ copiii i-au primit pe cei de la ”Solidarity Children” cu braţele deschise. Cei mai mulţi provin dn familii extrem de sărace, atat din zonele defavorizate al Mangaliei – IAS Fruviileg, Herghelie, Barăci, dar şi din cartierele paupere ale comunei Pecineaga.

Micuţii au fost extrem de bucuroşi de cadourile primite. Familiile din care provin nu şi-au permis, la început de an şcolar, să le achiziţioneze rechizite sau ghiozdane noi, astfel că, încântarea copiilor a fost extrem de mare.

Potrivit preşedintelui ”Solidarity Children”, Daniel Filion, evenimentul desfăşurat la cele trei şcoli generale este primul din această toamnă, iar oamenii de suflet care le-au redat micuţilor zâmbetele, contribuind la această campanie, o vor face şi în perioada următoare.

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Dobrogea” al judeţului Constanţa scoate la concurs, cu recrutare din sursă externă un număr de 34 posturi vacante, necesare asigurarii intervenţiei în situaţii de urgenţă, astfel:

• Detaşamentul de pompieri Sublocotenent Fripis Marius Daniel:

– Subofiţer operativ principal – 1

– Conducător auto – 4

• Detaşamentul de Pompieri Constanţa Port:
  • Conducător auto – 3
• Garda 2 Chirnogeni:
  • Conducător auto – 2
• Staţia de Pompieri Tuzla:
  • Subofiţer operativ principal – 2
  • Conducător auto – 6
• Secţia de Pompieri Mangalia:
  • Subofiţer operativ principal – 1
  • Conducător auto – 8
• Detaşamentul de Pompieri Cernavodă:
  • Conducător auto – 2
• Detaşamentul de Pompieri Medgidia:
  • Conducător auto – 3
• Secţia de Pompieri Hârşova:
  • Subofiţer operativ principal – 2

Cererile se pot depune la sediul inspectoratului până la data de 05.10.2015, în zilele lucrătoare, între orele 09:00-15:00, iar dosarele de recrutare până la data de 12.10.2015, în zilele lucrătoare, între orele 09:00-15:00. Pentru mai multe detalii, vă puteţi adresa biroului Resurse Umane la numărul de telefon 0241.617.381, int. 27140 sau puteţi accesa pagina de internet a inspectoratului, www.isudobrogea.ro.

Soare, mare şi… mâncare. Acesta este motto-ul unuia dintre cele mai inedite evenimente ce au loc, în acest week-end, la Vama Veche, pe terasa Restaurantului “Sunset Beach”. Iniţiatorul “Începutului de toamnă la Vama Veche”, Ozzy Menabit, un împătimit al gătitului sănătos şi, mai ales al celui tradiţional, acompaniat de “chef” Laurenţiu Martinaş, le oferă pasionaţilor de artă culinară un adevărat festin la malul mării. Printre preparatele oferite “live”, chiar în faţa gurmanzilor, se numără ciorba pârgâlău, după o reţetă tradiţională de pe Valea Someşului, reînviată de Radu Anton Roman, plachia bucovineană, pastrama de berbecuţ, tochitura aşa cum se făcea la Hanu Ancuţei, alături de mâncare armânească de oaie şi gulaş “ca la Mureş”.

Gazda festinului, ce are loc şi astăzi, până către miezul nopţii, este Ozzy Menabit. Potrivit acestuia, scopul evenimentului este acela de a reînvia tradiţia mâncărurilor sănătoase, tradiţionale, din cele mai diferite colţuri ale României. Printre bucatele servite la terasa ce găzduieşte evenimentul, se numără şi şaşkîcul tătăresc, de vită sau de pui. Ozzy ne dezvăluie şi secretele frigăruii inventate, în vârful sabiei, de către strămoşii săi: „De exemplu, ruşii nu au un termen propriu pentru frigăruie. În Rusia, ca şi în Turcia, frigăruii i se spune şaşlâk. Este o mâncare tipic tătărască. Pe vremuri se făcea simplu: ieşea soldatul cu sabia în mână, înfigea în ea bucăţi de carne, pe care le frigea direct la foc. Cea mai gustoasă carne pentru şaşlâk este cea de vită. Este, însă, o carne tare, iar eu, pentru frigăruie, o las să se frăgezească două-trei zile. Cel mai simplu este să o pui într-un baiţ obţinut din zeamă de ceapă, trasă prin sită, sare, piper şi chimion. O pui la frigider cam 48 de ore, apoi, fără legume, fără altceva, se pune pe frigăruia de metal. Carnea de pui se pune la baiţ de iaurt, ceapă, usturoi, bulion, ulei şi boia de ardei iute, se lasă 24 de ore şi se face la fel precum cea de vită, fără alte legume”.

Carnea de oaie, folosită des de către musulmani şi foarte sănătoasă, nu este agreată de toată lumea. Iar acest lucru se întâmplă, pur şi simplu, pentru că nu se cunoaşte modalitatea de frăgezire şi de gătire “ca la carte“ a acesteia: „Noi, tătarii, avem o adevărată tradiţie de gătit carnea de oaie. Cea mai bună bază de frăgezit carnea de oaie este cea cu iaurt, piper, sare, chimion prăjit şi măcinat. Se mai poate frăgezi şi cu sos de roşii, cu lămâie şi kiwi sau piersică trasă pe răzătoare şi cu diverse condimente. O alimentaţie echilibrată, ce cuprinde carne şi legume, înlătură problemele de sănătate şi nici nu mai e nevoie să ţii diete”.

„Autorul” celui mai solicitat preparat al evenimentului gastronomic, ciorba Pârgălău, „chef” Laurenţiu Martinaş, ne dezvăluie secretele acesteia, aşa cum au fost redescoperite de către Radu Anton Roman pe Valea Someşului: „Este o ciorbă pe care o mâncau oamenii când mergeau la coasă. Este foarte consistentă, are 12 feluri de legume, printre care morcov, pătrunjel, usturoi, păstârnac, ţelină, gulii, vinete, dovlecei, ardei gras, ardei la oţet care se trag în unt şi se adaugă, alături de leuştean, la sfârşit. Ciorba are şi afumătură, dar şi smântână şi, cu toate acestea, este un fel uşo. Peste tot unde am făcut-o a avut un mare succes şi se pare că, şi aici, la Vama Veche, este cea mai solicitat preparat”.

Evenimentul “Începutului de toamnă la Vama Veche” continuă pe tot parcursul acestei zile, mult după căderea serii, pofticioşii putând da o fugă, până în Vama Veche, pentru a-şi delecta papilele gustative cu cele mai gustoase preparate tradiţionale.

Comunicat

Dobriciul din țara prietenă, Bulgaria, ar trebui să aibă statutul oficial de loc pentru pelerinaj.

Încărcătura de miracol i-ar da-o, în primul rând, aura de istoricitate, de care, din plin, beneficiază ținuturile acestea, mult binecuvântate de divinitate, cutreierate, în lung și-n lat, de tot soiul de popoare prinse în ciclurile unor migrații, în care timpul pare a se pierde în el însuși, prin autodevorare. (Precum Cronos mușcând din propriul trup, ca într-o celebră imagine barbiliană, cu Nastratin Hogea în caicul său, ce curgea odată cu apa întrebărilor fără de răspuns!)

În al doilea rând, ar fi miracolul botezului, prin care mesajul de „bine” (bg. „dobre”) avea să-l ducă, „în vremi departe duse”, un conducător viteaz cu nume predestinat, Dobrici (1348-1386), cel care avea să calce pe urmele altui mare strateg, Burebista (82-44 a. Chr.), unificatorul triburilor din marele său imperiu trac. Să te identifici, în viață (ex. Petersburg) sau după moarte (Alexandria, Adrianopol), cu o localitate, ținut, țară (Columbia) sau chiar continent (America) este un element de alchimie celestă. Or, Dobrotici a lăsat pentru nemurire numele său acestei așezări multimilenare, dar și „Țării dintre Dunăre și mare”, Dobrogea.

În al treilea rând, Dobriciul simbolizează, deopotrivă, laurii unor victorii, dar și suprema suferință a îngenuncherilor, până la îngemănarea cu huma.

Devenită, de acum, o adevărată tradiție, depunerea unei coroane de flori de către membrii și simpatizanții „Cultului Eroilor” a antrenat, deopotrivă reprezentanți ai Subfilialei Mangalia a Asociației Naționale CULTUL EROILOR „Regina Maria”, ai proaspetei asociații „Cultul Eroilor” Mangalia, ai Primăriei municipiului nostru și, desigur, ai unor asociații și formațiuni apolitice, precum Filiala Mangalia a Asociației Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere, ai Ansamblului Folcloric „Litoral”, ai unor instituții școlare etc.

La rugămintea noastră, au răspuns cu multă bunăvoință, reprezentanți ai mass-mediei locale, Georgescu Ruxandra, Rugea Ionel și Șerban George. Din păcate, însă, am fost lipsiți de prezența atât de caldă a veteranilor de război, precum și de cea membrilor Ligii Navale sau de cea a reprezentanților etniilor turco-tătare, dată fiind sărbătoarea Bairamului.

Cu un trecut străvechi, orașul Dobrici de astăzi (115. 00 locuitori) nu și-a pierdut nicidecum identitatea de-a lungul vremurilor de restriște, în ciuda schimbării numelui.

Datând de pe vremea tracilor (sec. IV-III a. Chr.), așezarea a cunoscut o înflorire deosebită în perioada lui Burebista și în cea bizantină, loviturile nemiloase ale unor populații migratoare, (slavii, apoi, bulgarii lui Asparuh, sec. VII sau pecenegii sec. XI și, din sec. la XV-lea, lunga ocupație otomană. Iată că turcii, după ce l-au pustiit, la început de secol XV, l-au reînființat, circa un secol mai târziu, schimbându-i numele din Dobrici în Hacıoğlu Pazarcık, având acest nume până în 1882, după Războiul de Independență, când a revenit la denumirea Dobrici. Odată cu intrarea Cadrilaterului în componența statului roman, după al II-lea Război Balcanic, se va numi Bazargic, revenind la denumirea de Dobrici, pe perioada ocupației bulgare (1916-1918), apoi, iarăși Bazargic, ca oraș românesc, și, după retrocedarea Cadrilaterului, în urma Tratatului de la Craiova, din 6 septembrie 1940, se va numi, din nou, Dobrici, odată cu intrarea armatei bulgare în oraș și fixarea noii administrații. Odiseea toponomasticii nu se va opri aici, întrucât, după Al Doilea Război Mondial, în 1945, va căpăta numele unui general sovietic, Tolbuhin, și, în sfârșit, după 1991, va reveni la numele vechi, actualul Dobrici.

„Cimitirul de Onoare” din orașul Dobrici a avut și el istoria sa zbuciumată, fiind deseori lăsat în paragină. Abia în ultimii 10 ani, prin eforturile commune ale bulgarilor și românilor, în mod deosebit a președintelui Filialei Constanța a Asociației Naționale CULTUL EROILOR „Regina Maria”, dl col (r) Remus Macovei, s-a reamenajat incinta acestui lăcaș al celor căzuți în sângeroasele lupte din primele zile ale lui septembrie 1916, aflându-și odihna de veci circa 3.000 de militari români, bulgari, germani, turci, ruși, sârbi. Steagurile celor șase națiuni veghează la căpătâiul lor, din păcate multe dintre morminte purtînd inscripția „Soldat necunoscut”.

Sărbătoarea orașului Dobrici a fost marcată, în mod deosebit, în acest an, de împlinirea a 75 de ani de la revenireal lui la patria-mamă, Bulgaria.

Festivitățile zilei de 25 septembrie au început, în Cimitirul de Onoare, ca și în ceilalți ani, la orele 9,00, cu un ceremonial militar și religios. În afara localnicilor, au participat și numeroși bulgari, veniți din alte părți ale țării, rude ale celor decedați, dar și delegații străine ale unor țări combatante în primul conflict mondial. Câțiva veterani de război au onorat cu prezența lor această sărbătoare, dominate de cadre militare în rezervă și retragere, dar și de reprezentanții administrației locale și ai unor asociații și formațiuni politice.

Fanfara Marinei Militare a deschis programul, cu darea onorului comandantului garnizoanei Dobrici, după care a urmat slujba religioasă de pomenire a morților. Prezentatorul a menționat, la microfon, numele unor participanți sau ale unor delegații, printer care și cele din Constanța și Mangalia.

Discursul reprezentantei autoirtăților locale (primar fiind doamna Detelina Nicolov) a amplificat starea de emoție a asistenței, întrucât au fost trecute în revistă momentele din istoria atât de zbuciumată a poporului bulgar, încorporând-o, cum este și firesc, pe cea a localității Dobrici. Astfel, luptele din primele zile ale lunii septembrie 1916, din zona Dobrici-Silistra-Tutrakan (Turtucaia) au însemnat și recunoașterea vitejiei unei armate ce-și dovedise deja calitățile în Primul Război Balcanic. O clipă de nouă glorie, o clipă de „oră astrală” a unui popor mult încercat de către destin.

A urmat, apoi, depunerea coroanelor și a buchetelor de flori.

Odată încheiată festivitatea de sărbătorire a acestui eveniment, „praznicul” („sărbătoare”, în limba bulgară), membrii delegației noastre nu    s-au putut despărți, ca și în precedenții doi ani, de acest lăcaș al eroilor, fără a fixa, cu aparatele de fotografiat și camerele de luat vederi, clipe de neuitat, la monument, la steaguri, la capela cimitirului și, desigur, la muzeul „Cimitirului de Onoare”, unde exponatele (arme din primul Război Mondial, decorații, scrisori, brevet, publicații, cărții, planșe, hărți, fotografii etc.) se constituie ele însele în obiecte magice ale trăirilor unor clipe de neuitat.

Cum cartea de impresii era deschisă, am răsfoit-o înfrigurați, pentru a redescoperi versurile, scrise în urmă cu doi ani, despre „Cimitirul din Dobrici”, al căror conținut este suficient de sugestiv pentru starea sufletească prin care treceam:

„Cine,oare, tulbură somnul

celor îngemănați cu glia?

Să fie pasul nostru,

ce abia atinge solul?

   O, Doamne, dă-mi

foșnetul moale al aripilor de îngeri,

spre a le mângâia crucile

Ccescute din pământ!

Tu, cunoscutule,

tu, necunoscutule,

țineți-vă de mână, dincolo,

în lumea umbrelor

și dați, o, dați

moneda trecerii

unui luntraș tăcut,

cu pecetea muțeniei,

de atâta venerație!

Ali, Johan, Ivan sau Ion,

egali în fața aceluiași Dumnezeu,

despuiați de păcatul uciderii

între voi, oamenii,

cât de strâns v-ați topit

într-o caldă și chtonică îmbrățișare,

încât Timpul,

Marel, Veșnicul,

se prosternează cu sfială

înainte-vă!”

Emil-Corneliu Ninu

ARENA EQCVESTRIA, cu susţinerea Direcţiei de Creştere, Exploatare şi Ameliorare a Cabalinelor organizează duminică, 27 septembrie, cea de a doua reuniune hipică de la Hipodromul Mangalia. Evenimentul va începe  13.00 şi va purta numele de Cupa Toamnei. Cu aceasta ocazie, la Hipodrom vor avea loc trei reuniuni de trap, pe distanţa de 1600 de metri şi doua curse de galop, una de pursânge arab pe distanţa de 1400 de metri, alta de pursânge englez pe distanţa de 1600 de metri.

Vor fi prezenţi la manifestare concurenţi din România, Franţa şi Bulgaria.

Reamintim că, la Hipodromul Mangalia sunt organizate curse hipice de trap şi de gallop, la un interval de două saptămâni.

Primarul Mangaliei, Radu Cristian, a declarat, vineri, că tema refugiaților care ar trebui să ajungă, ipotetic, în sudul litoralului a fost interpretată greșit și tendențions de unii politicieni locali, care au exagerat și au dezinformat populația, din considerente pur electorale. “A fost vorba doar de o adresă de la autoritățile statului, prin care ni se solicita să identificăm un spațiu adecvat, ca măsură preventivă. Ca primar, era datoria mea să dau curs acestei cereri. Dar nu s-a spus, niciun moment, că ar fi vreun refugiat pe drum spre Mangalia. Vreau să liniștesc cetățenii orașului, că nu vine niciun sirian să le ia casa, așa cum, greșit, au afirmat unii aleși locali”, a explicat Radu Cristian. El a făcut apel către politicienii din Mangalia “să renunțe la intoxicări și la remarci negative la adresa musulmanilor”. Primarul Mangaliei a subliniat că în orașul pe care îl administrează există o mare comunitate musulmană, iar conviețiurea inter-etnică este un exemplu pentru întreaga țară.

Recent, o nouă lucrare științifică, intitulată „O istorie a orașului Cernavodă”, scrisă de jurnalistul Adrian Cârlescu și cercetătorul științific doctor Sorin Marcel Colesniuc, a văzut lumina tiparului. Cartea a apărut la inițiativa primarului orașului Cernavodă, prof. Gheorghe Hânsă, care a dorit să promoveze istoria Cernavodei, dar și obiectivele turistice din apropierea orașului. Volumul a fost lansat în urmă cu câteva zile, cu prilejul inaugurării Centrului Național de Informare și Promovare Turistică Cernavoda.

Cartea, tipărită în format A5, conține 328 de pagini și este alcătuită din două părți. În prima parte, cercetătorul științific doctor Sorin Marcel Colesniuc a descris istoria zonei în care se află orașul Cernavodă, din preistorie și până în anul 1878, când Dobrogea s-a unit cu România. În partea a doua, jurnalistul Adrian Cârlescu a prezentat orașul și locuitorii săi, instituțiile, fabricile, uzinele, economia, viața culturală și viața religioasă și multe altele, din anul 1878 până în anul 2015.

În primele pagini, autorii volumului au realizat un scurt istoric al denumirii orașului, care, în antichitate, se numea Axiopolis. În perioada stăpânirii turcești apare, pentru o scurtă perioadă de timp, sub numele de Bogazköy, iar din anul 1686 este cunoscut, în unele documente imobiliare, sub numele de Cernavoda. În anul 1700, localitatea este menționată, cu aceeași denumire – Cernavoda – și pe harta stolnicului Constantin Cantacuzino, tipărită la Padova, în limba greacă.

În primul capitol, cercetătorul științific doctor Sorin Marcel Colesniuc prezintă culturile din perioada neolitică, ale căror urme arheologice au fost descoperite la Cernavodă. Un loc aparte îl are cultura Hamangia, căreia îi aparțin renumitele statuete Gânditorul și perechea sa, capodopere ale artei neolitice, cunoscute în întreaga lume. Urmează descrierea cetății Axiopolis, înființată de geto-daci, în prima parte a epocii fierului, dezvoltată în vremea când grecii făceau comerț în Dobrogea, precum și evoluția cetății în perioada stăpânirii romane. Tot aici sunt prezentate monumentele arheologice antice și descoperirile mai importante de la Cernavodă.

În capitolul al doilea, dedicat perioadelor medievală și modernă, sunt descrise: valurile de apărare dintre Cernavodă și Constanța; anii în care Mircea cel Bătrân stăpânește Dobrogea; expedițiile întreprinse de Vlad Țepeș și Mihai Viteazul în Dobrogea; susținerea financiară a bisericii din Cernavodă (de către domnii munteni) și multe altele. Călătorii străini care traversează Dobrogea, la începutul secolului al XIX-lea, pe traseul Cernavodă – Constanța, descriu, în jurnalele lor de călătorie, localitatea Cernavodă, dar subliniază și necesitatea construirii unui canal navigabil între Constanța și Cernavodă, care să lege Marea Neagră de Dunăre. Ion Ionescu de la Brad, profesor la Academia Mihăileană din Iași, a lăsat, de asemenea, numeroase însemnări despre Cernavodă. Construirea căii ferate dintre Cernavodă și Constanța, între anii 1857 – 1860, este și ea menționată în carte. Prima parte a volumului se încheie cu Războiul de Independență al României și pacea de la Berlin, în urma căreia Dobrogea a intrat în componența statului modern român.

În partea a doua a lucrării, care cuprinde șase capitole: Anexarea Dobrogei; De la 1879 la 1900; De la 1900 la Primul Război Mondial; Perioada interbelică; Perioada comunistă și Perioada actuală, printre temele deosebit de interesante abordate de jurnalistul Adrian Cârlescu, cei interesați de istoria orașului Cernavodă pot afla informații despre: starea deplorabilă a localităților din Dobrogea, în momentul unirii cu România; Proclamația regelui Carol I către dobrogeni; motivele pentru care Cernavodă devine capitală de județ; colonizarea Dobrogei; Constituția Dobrogei; construirea podului „Carol I”; comerțul și firmele din Cernavodă; primarii localității în perioada 1878 – 2015; instituțiile din Cernavodă: școlile, spitalul și bisericile; fabrica de ciment, rafinăria, fabrica de șuruburi, fabrica de cărămidă, uzina de apă, instituțiile bancare; recensămintele realizate din 1878 și până în prezent; personalitățile orașului și personalități care au vizitat orașul Cernavodă; viața cotidiană a locuitorilor Cernavodei; primele proiecte privind iluminatul locuințelor și al străzilor; situația orașului în anii Primului Război Mondial; martirii orașului; distrugerile provocate de război; activitățile legionare de la sfârșitul perioadei interbelice; orașul Cernavodă în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial; urmările războiului pentru oraș; evoluția Cernavodei în perioada comunistă; Reforma agrară; naționalizările unităților industriale; exproprierile, arestările și Colonia penitenciară Columbia; canalul vechi și canalul nou; dezvoltarea orașului în perioada ceaușistă; Centrala Nuclearo-Electrică; evenimentele din Cernavodă în timpul Revoluției din decembrie 1989; evoluția orașului după anul 1989; construirea podului Sf. Maria; strategia de dezvoltare locală; proiectele de finanțate pentru dezvoltarea turistică și multe altele.

Volumul mai cuprinde: o notă asupra ediției, o bogată bibliografie (16 fonduri de documente consultate la Direcția Județeană Constanța a Arhivelor Naționale, fonduri ale Arhivelor Naționale Istorice Centrale București, lucrări generale, lucrări speciale, ziare, reviste, site-uri web și filme documentare) precum și mai multe anexe cu: planuri, hărți și numeroase fotografii ale instituțiilor și construcțiilor mai importante din oraș, ale obiectivelor istorice și ale personalităților din orașul Cernavodă. Cartea a apărut cu sprijinul financiar al Primăriei Cernavodă și, în curând, va putea fi achiziționată de la Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Cernavodă.

Cei peste 70.000 de credincioşii musulmani din România celebrează de joi,24 septembrie ac, timp de patru zile, Kurban Bayram (Sărbătoarea Sacrificiului), unul dintre cele mai importante evenimente din religia islamică, ce are loc la finalul pelerinajului organizat la locurile sfinte de la Mecca.

La Geamia „Esmahan Sultan“ din Mangalia, cea mai veche moschee din România, timp de patru zile, este sărbătoare mare: credincioşii din localitate se bucură, alături de toţi musulmanii din lume, de Kurban Bayram-ul, Sărbătoarea sacrificiului.

În cele patru zile de sărbătoare Kurban Bayram, credincioşii musulmani, cei care îşi pot permite material, dar şi fizic, acest lucru, merg la Mecca, la Casa lui Allah.

Din prima zi de Kurban, musulmanii aduc mulţumiri lui Allah şi încearcă să îi ajute pe cei nevoiaşi. Se fac rugăciuni acasă şi în colectiv, la geamie şi, după posibilităţi, fiecare familie sacrifică un animal: oaie, batal, vită, bivol, cămilă şi capră, în funcţie de câţi membri are familia respectivă. Musulmanii spun că de Kurban Bairam carnea este cea mai dulce.

Animelele pentru sacrificiu trebuie să îndeplinească anumite condiţii: oaia si capra trebuie să aibă cel puţin un an, vaca sau bivolul doi ani, cămila cinci ani împliniţi. Toate trebuie să fie perfect sănătoase, şi „fără nici un cusur“, adică să nu fie oarbe, să nu aibă coarnele rupte, să nu fie şchioape, să nu fie slabe sau bolnave.

Dimineaţă de Bairam hogea trebuie să asiste la tăierea batalului. Chiar acolo, în curte, are loc o mică petrecere, ceva asemănător „pomenii porcului“ de la creştini. Sunt pregătite dulciurile şi mâncărurile tradiţionale: sarmale, plăcinta cu brânză – kârde, baclavale (care la tătari se fac cu nucă, iar la turci cu fistic) cu iaurt. După tăierea batalului se face geantâk-ul, şuberek-uri cu carne, precum şi tradiţionala tochitură din batal.

În fiecare dimineaţă, bărbaţii se vor duce la geamie, la rugăciune, iar în toate cele patru zile, familiile de musulmani se vor vizita reciproc, se va merge la rude, la părinţi.

În baza Legii nr. 38 din 20 ianuarie 2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere cu modificările şi completările ulterioare, a Normelor Metodologice din 29 noiembrie 2007 pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere şi a Regulamentului de Organizare şi Executare a Transportului de Persoane, Mărfuri sau Bunuri în Regim de Taxi pe Teritoriul Administrativ al Municipiului Mangalia

Primăria Municipiului Mangalia anunţă demararea procedurii de atribuire a unui număr de 12 autorizaţii taxi astfel:

• 3 autorizaţii taxi pentru transport de mărfuri sau bunuri în regim de taxi cu numărul de ordine 105, 107 şi 108.

Data limită pentru depunerea cererilor de înscriere în procedura de atribuire este luni, 16 noiembrie 2015, orele 16,00, iar rezultatul atribuirii va fi anunţat în data de 17 noiembrie 2015 orele 12,00.

Data la care va fi demarată procedura de eliberare a autorizaţiilor taxi este 2 decembrie 2015

Solicitanţii vor depune un dosar care va conţine următoarele:

• scrisoare de garanţie în cuantum de 5% din valoarea cu care va fi achiziţionat fiecare autovehicul, pentru fiecare dintre acestea , în cazul în care transportatorul autorizat nu deţine autovehiculele necesare la data depunerii declaraţiilor.

Criteriile de departajare sunt următoarele:

a) Vechimea autovehiculului de la data fabricaţiei ( se admite maxim 5 ani vechime la prima autorizare ):

Se scade din anul în curs anul de fabricaţie al maşinii.

b) Clasificarea autovehiculului conform normelor de poluare Euro

Câte două puncte pentru fiecare nivel euro ( exemplu Euro 3 = 6 puncte )

c) Volumul portbagajului util şi echiparea cu instalaţie pentru aer condiţionat

Aer condiţionat = 3 puncte.

500. ) Vechimea în ani de când transportatorul desfăşoară autorizat activitatea

Câte un punct pentru fiecare an vechime – se acordă maxim 10 puncte.

e) gradul de protecţie a pasagerilor

Câte un punct pentru fiecare airbag pentru pasageri – se acordă maxim 4 puncte

f) efortul investiţional al transportatorului autorizat

Autovehicul special adaptat pentru transportul persoanelor cu handicap = 10 puncte , autovehicul în proprietate 2 puncte , autovehicul deţinut cu contract de leasing 0 puncte

g) posibilitatea asigurării reale a autovehiculului în activitate de minimum 8 ore pe zi lucru

Se acordă 3 puncte , excepţie făcând transportatorii persoane fizice autorizate sau întreprinderi individuale care au şi statutul de angajaţi cu normă întreagă în alte domenii de activitate sau transportatorii întreprinderi familiale la care punctele se acordă proporţional cu numărul membrilor angajaţi.

h) Dotări suplimentare ale autovehiculului

Dispozitiv de plată prin intermediul cardului bancar 2 puncte , perete despărţitor între conducătorul auto şi clienţi 1 punct

Pentru transportul de mărfuri sau bunuri în regim de taxi se vor utiliza numai criteriile de la literele a), b) ,d), f), g).

Departajarea în caz de egalitate se va face în ordine descrescătoare în funcţie de capacitatea cilindrică a motoarelor.

În cazul în care numărul de autorizaţii taxi stabilit nu se epuizează , procedura va fi reluată cu transportatorii autorizaţi înscrişi pentru o nouă procedură .

Pentru eventuale nelămuriri sau date suplimentare Tel. 0756.201.243. 0722.22.68.83

Pregătirea în domeniul situaţiilor de urgenţă la nivelul unităţilor de învăţământ cuprinde două direcţii fundamentale: pe de o parte organizarea apărării împotriva incendiilor, iar pe de alta informarea şi pregătirea elevilor şi a cadrelor.

Referitor la prima direcţie, aspectele practice importante constau în stabilirea persoanelor care au atribuţii specifice, elaborarea deciziilor privind stabilirea răspunderilor pe linia apărării împotriva incendiilor, organizarea apărării împotriva incendiilor la nivelul claselor, laboratoarelor, bibliotecii, sălii de sport, atelierelor, magaziilor, centralelor termice, executarea controalelor proprii periodice pentru depistarea şi înlăturarea neajunsurilor, asigurarea funcţionării optime a mijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor, instruirea cadrelor şi a personalului auxiliar.

Instalaţiile electrice exploatate cu defecţiuni, coşurile de fum fisurate sau necurăţate de funingine, focul deschis lăsat fără supraveghere, fumatul în locuri interzise şi jocul copiilor cu chibriturile au generat cele mai multe incendii. Acest lucru trebuie bine înţeles, în sensul luării celor mai eficiente măsuri de prevenire a incendiilor şi desfăşurării unor activităţi instructiv-educative, al căror efect să fie resimţit nu numai în şcoală, ci şi dincolo de zidurile acesteia.

A doua direcţie principală presupune pregătirea practică şi teoretică în timpul orelor de consiliere (dirigenţie) a elevilor şi conştientizarea necesităţii acumulării unor informaţii de bază privind situaţiile de urgenţă: regulile privind protecţia şi comportamentul adecvat pe timpul fiecărei situaţii.

Poliţiştii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă au întocmit lucrare penală pentru contrabandă unei persoană de sex feminin, care intenţiona să introducă ilegal în ţară 13 pachete ce conţineau 6,5 kg tutun vrac, fără documente justificative.

În data de 22.09.2015, în jurul orei 04.30, în P.T.F. Vama Veche, judeţul Constanţa s-a prezentat pentru controlul de frontieră o persoană de sex feminin, cetăţean român, care călătorea cu un autocar ce efectuează curse regulate pe ruta Turcia – România.

În bagajele personale ale acesteia au fost descoperite, ascunse şi nedeclarate, 13 pachete din plastic, ce conţineau 6,5 kg. tutun vrac.

Persoana în cauză, domiciliată în municipiul Constanţa, a declarat că a achiziţionat pachetele de tutun din Turcia, pentru a-l comercializa în România.

Poliţiştii de frontieră au ridicat în vederea confiscării pachetele cu tutun, în valoare de aproximativ 650 lei, iar persoanei în cauză i-a fost întocmită lucrare penală pentru săvârşirea infracţiunii de contrabandă, faptă prevăzută şi sancţionată de art. 270, alin. 3 din Legea 86/2006 privind Codul Vamal.

Miercuri, la prânz, majoritatea consilierilor locali au respins, din nou, reorganizarea Serviciilor ADPP şi de Asistenţă Socială în cadrul unei şedinţe de îndată. Pe ordinea de zi s-a mai aflat aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a serviciului public de salubrizare a municipiului Mangalia. Acesta din urmă, a trecut fără probleme, cu toate că s-a comentat faptul că este stufos şi că a fost trimis spre analiză în cursul zilei de ieri, marţi, 22 septembrie ac.

Introdus pe ordinea de zi a şedinţelor de Consiliu pentru a treia oară, proiectul de hotârare privind modificarea organigramei şi al statului de funcţii, al aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Mangalia, precum şi a serviciilor publice de interes local aflate în subordinea acestuia a adus după sine multe reproşuri. Consilierul local Paul Foleanu a declarat că dacă va fi aprobată comasarea ADPP-ului, instituţia în sine nu poate fi desfiinţată urmând să rămână singură, fără angajaţi. “Nu există o HCL prin care să fie revocate administrarea domeniului public şi privat de către ADPP, astfel că instituţia rămasă fără angajaţi va trebui totuşi să funcţioneze, în plus existând lucrări şi contracte în derulare, dar şi chirii de încasat. Mai mult, o dată deveniţi funcţionari publici, angajaţii de la ADPP, care au statut de contractuali, vor fi obligaţi să-şi ocupe noile posturi prin concurs, ulterior urmând să fie încadraţi pe alte grile, inferioare, întrucât nu au vechimea necesară pentru cele superioare. Astfel, vor avea salarii mult mai mici”, a spus consilierul local.

La fel de nemulţumit este Ion Mincă, dar şi tabăra independenţilor care se opun desfiinţării celor două instituţii cu personalitate juridică. După ce s-a supus la vot, au ridicat mâinile “pentru” preşedintele de şedinţă Vasile Olan şi Sorin Andrei, restul colegilor abţinându-se, abţineri ce se contabilizează ca şi voturi “împotrivă”.

Tot în cadrul şedinţei, s-a dat citire unei solicitări adresate Primăriei de Poliţia de Frontieră. Având în vedere criza fără precedent a migranţilor, poliţiştii de frontier solicită Primăriei să identifice un spaţiu pentru amplasarea a 500 de corturi într-o zonă unde să existe şi sursă de apă, a unor spaţii de cazare pentru 500 de migranţi, respectiv a unor camere care să găzduiască 50 de poliţişti de frontieră. Propunerea a fost refuzată, aleşii nedorind să fie supusă la vot, motivând că zona noastră turistică nu este propice pentru adăpostirea a sute de migranţi care o dată instalaţi, nu o vor mai părăsi prea curând.

Spitalul Municipal Mangalia a primit zilele trecute o donație importantă constând în echipamente medicale din partea Fundației Motivation România. Organizația a donat Secției de Recuperări Traumatisme Vertebro Medulare Neuro Motorii a spitalului, 4 scaune rulante de ultimă generație, 3 dispozitive pentru toaletă, adaptate special pentru cei cu dizabilități, precum și diverse consumabile de uz medical, specifice nevoilor acestora. Aceste echipamente sunt destinate persoanelor cu dizabilități motorii, care sunt internate aici.

Pacienții Spitalului se declară încântați de donație, mai ales pentru scaunele rulante. Costurile pentru un astfel de scaun sunt extrem de ridicate, și cei mai mulți dintre aceștia nu își pot permite o asemenea achiziție. Reprezentanții spitalului țin să mulțumească în mod deosebit celor de la Motivation România pentru tot sprijinul constant acordat pacienților de la Secția de Recuperări. Fundația a fost înființată în 1995 pentru a veni în sprijinul copiilor și adulților cu dizabilități din România, fiind un colaborator permanent al Spitalului din Mangalia.

În data de 20.09.2015, în jurul orei 04.30, poliţiştii de frontieră din cadrul P.T.F. Vama Veche, judeţul Constanţa, au efectuat formalităţile de frontieră pasagerilor unui autocar ce efectuează curse regulate pe ruta Turcia – România.

La controlul amănunţit efectuat asupra autocarului, poliţiştii de frontieră au descoperit, ascunse şi nedeclarate, în spaţile goale ale uşilor laterale de la cala mijlocului de transport, 470 de pachete cu ţigarete netimbrate.

În urma cercetărilor, s-a stabilit că bunurile aparţin cetăţeanului român D.I., în vârstă de 39 ani, având calitatea de ghid / însoţitor al autocarului. Persoana în cauză, domiciliată pe raza judeţului Constanţa, a declarat că a achiziţionat ţigaretele din Turcia, cu scopul de a le comercializa în municipiul Constanţa.

Poliţiştii de frontieră au ridicat în vederea confiscării cantitatea de ţigarete, în valoare de aproximativ 4.700 lei, iar persoanei în cauză i-au fost întocmite lucrare penală pentru săvârşirea infracţiunii de „contrabandă”, faptă prevăzută şi sancţionată de art. 270, alin. 3 coroborat cu art. 274 din Legea 86/2006 privind Codul Vamal.

Prezent, zilele trecute, la Bursa de Turism, primarul Mangaliei, Cristian Radu a prezentat, pe larg, o situaţie a hotelurilor din staţiuni, dar şi a gradului de încasare a taxelor şi impozitelor de la agenţii economici.

Mai trebuie spus faptul că taxele speciale au adus 44.000 de euro (taxa de promovare), 30.000 de euro (de linişte), respectiv 92.000 de euro (taxa verde).

Potrivit autorităţilor, pentru perioada următoare, se urmăreşte accesarea de fonduri europene pentru infrastructura din oraş şi staţiuni, fiind vizate lucrări de asfaltare şi reabilitare a trotuarelor, modernizarea sistemului de iluminat public, dar şi introducerea unui sistem de irigaţii performant.

În urmă cu câteva zile, s-a desfăşurat, în staţiunea Venus, Bursa de Turism, prilej cu care s-a tras linie după încheierea sezonului estival 2015. La unison, hotelierii au declarat că vara ce tocmai a trecut a fost profitabilă, numărul turiştilor români fiind mai mare cu 20%, iar cel al străinilor cu 15% comparativ cu sezonul 2014.

Despre modul cum s-a desfăşurat sezonul 2015, ne spune mai multe Şeful ANAT, Aurelian Marin în următorul interviu:

• De ce credeţi că sezonul a fost atât de bun?
• Consider că am asistat la o relansare a litoralului sudic în această vară. Acest lucru s-a datorat investiţiilor mari care s-au făcut în unele staţiuni, cele mai multe în Venus, unde există multe hoteluri de 4 şi 5 stele, reducerii TVA la 9 % şi includerea sistemului all inclusive în tot mai multe unităţi de cazare. Din punctul de vedere al agenţiilor de turism, s-a remarcat, tot în sud, că au venit cu 10% mai mulţi turişti prin intermediul acestora.
• Ce urmează anul viitor?
• Avem aşteptări mari de la vara viitoare şi mă refer la o diversificare a serviciilor şi ofertelor. Vor intra alte hoteluri în renovare, urmând să primească stele în plus după sporirea confortului. Staţiunea Venus este un exemplu bun, s-a ridicat foarte mult

într-un timp foarte scurt. Din păcate, zona Neptun-Olimp nu mai este la fel de atractivă ca odinioară când era emblematică, multe hoteluri au rămas în urmă, altele au fost abandonate.

• Ce lipseşte în staţiunile sudice?
• Lipseşte agrementul. Pe lângă parcul de aventură din Neptun, teatrele de vară şi sporturile nautice nu există alte posibilităţi de distracţie. Staţiunile au nevoie de un aqua parc, aşa cum s-a deschis la Eforie şi care s-a bucurat de succes. Mai trebuie exploatate ieşirile cu barca din Porturile Limanu şi Mangalia care arată foarte bine. Nu în ultimul rând, trebuie promovată mai mult Herghelia Mangalia.
• Pentru sezonul viitor, tarifele vor suferi modificări?
• Reprezentanţii Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc au anunţat că tarifele vor rămâne aceleaşi, în plus în perioada aprilie – mai urmând să fie lansate oferte cu 30 până la 50% reducere. În medie, în funcţie de staţiune, valoarea unui sejur de 5 zile a variat între 750 de lei în Mamaia, 525 de lei în Eforie nord, 475 de lei – Neptun, 430 de lei – Venus, 510 lei în Saturn.

SC RAJA SA îşi cere scuze faţă de abonaţii afectaţi de aceste lucrări, avaria fiind remediată într-un timp foarte scurt.

Herghelia Mangalia, vestită în sud-estul Europei, pepinieră de pur-sânge arabi, aşteaptă, în fiecare zi, de la primele ore ale dimineţii şi până seara târziu, turiştii, dar şi localnicii care doresc să viziteze padocurile şi să admire unii dintre cei mai frumoşi cai din sud estul Europei. Tot aici, cei ce vor să pătrundă tainele echitaţiei o pot face alături de profesori bine instruiţi, pe pur sânge arabi.

Herghelia Mangalia a fost inaugurată pe 5 octombrie 1928. Popularea cu cai pur sânge arabi a hergheliei de la Mangalia, a fost semnată, prin decret regal, de Regele Ferdinand, în 1926 şi a devenit operaţional doi ani mai târziu.

Primii cai au fost aduşi la Mangalia de la Herghelia Jegălia. Pur sânge arabii de aici fuseseră aduşi din Ungaria, de la Babolna, drept pradă de război, după ce trupele româneşti au alungat guvernul comunist instaurat de Bela Kun, în 1919. Caii din Ungaria fuseseră cumpăraţi de la beduini din Siria, Iran şi Irak, de către armata imperială.

În prezent, la herghelie sunt găzduiţi 264 pur sânge arabi, dintre care 21 de mânji din „generaţia“ 2015, care urmează ca, în scurt timp, să fie separaţi de mamele lor. Pe lângă animalele scoase la vânzare, herghelia are şi un „lot“ special, de numai nouă exemplare, a căror valoare este „inestimabilă“, după cum afirmă şeful unităţii, Constantin Ancuţa. Aceştia sunt armăsarii de prăsilă, pur sânge arabi ai căror strămoşi au „întemeiat“ Herghelia Mangalia şi care perpetuează cele şapte linii iniţiale – Siglavy Bagdady (adus de la Herghelia Rădăuţi), El Iman („linie“ egipteană adusă din Germania), Ibn Galal („linie“ egipteană adusă din Ungaria – Germania), Cygaj („linie“ poloneză), Gazal („linie“ ungurească), Mersuch („linie“ ungurească), Nedjari („linii“ franceze şi poloneze).

După ce te plimbă, calul vrea să te ţină minte

Ora de echitaţie începe simplu: îngrijitorul calului şi cel ce vă va fi profesor vă învaţă, mai întâi, că animalul vă este un prieten, pentru că exemplarele selectate pentru călărie sunt dintre cele mai blânde. Urcatul pe cal nu e lucru uşor, deşi, la prima vedere, aşa pare. Însă, o dată aflat în şa, nu mai trebuie să vă temeţi de nimic. Îngrijitorii hergheliei spun că un cal nu ar face rău niciodată omului. După ce te plimbă, este politicos să cobori şi să mângâi calul, pentru că aşa te va „simţi“, iar data viitoare te va recunoaşte.

Zona de echitaţie este destul de restrânsă, dar asta pentru cei abia iniţiaţi în tainele călăriei. „Veteranii“, cei ce au urcat în şa de multe ori, pot opta şi pentru o plimbare la malul mării îndeosebi seara, când, la apus, mersul pe cal devine o experienţă de neuitat. În cazul în care vă mulţumiţi cu o plimbare prin herghelie, trebuie să vizitaţi, neapărat, atât padocul iepelor cu mânji – cei „mici“ sunt, prin ei înşişi, un adevărat spectacol – dar şi grajdurile cailor de prăsilă, cei mai frumoşi şi mai nepreţuiţi armăsari ai rasei din ţara noastră.

O oră de echitaţie costă 80 de lei, însă, dacă vă decideţi să pătrundeţi mai adânc tainele călăriei o puteţi face printr-un abonament de şapte ore. Anul acesta, spre bucuria celor de la Herghelie, a adus un suflu nou unităţii, un număr record de turişti şi localnici, în special copii, trecându-i pragul: „Ne bucurăm că, vara aceasta, am redevenit o atracţie pentru copiii din taberele de pe litoral. Au venit atât micuţi preşcolari, cât şi liceeni şi studenţi din ţară. Cum vremea este extrem de favorabilă şi la ora actuală, aşteptăm pe toţi cei ce doresc să viziteze Herghelia sau chiar să călărească, în fiecare zi, între orele 8.00-13.00 şi 15.00-17.30“, ne mai spune Constantin Ancuţa.

Pur sânge arabul, mină de aur pentru pensiuni

„Pur sânge arabul de la Mangalia, cal cu talie destul de mică, este foarte uşor de îngrijit, consumă puţină hrană şi este destul de rezistent. E un cal mic, agreabil, rezistent, cu un temperament relativ plăcut, clădit special pentru echitaţie şi sporturi ecvestre – este campion la galop, la anduranţă şi la sărituri peste obstacole de 1,5 metri. În ultimii ani, arabul este căutat şi de proprietarii de pensiuni, fie că vorbim despre cele de la munte sau de cele de la mare. În zilele ploioase mai ales, o plimbare în aer liber pe un pur sânge este o adevărată „mină de aur“ pentru aceste pensiuni“, ne spune Constantin Ancuţa, directorul hergheliei Mangalia.

Un cal bine îngrijit poate ajunge, de obicei, la 30 de ani de viaţă. Dar “recordman“-ul de vârsta de la Heghelia Mangalia a fost un Nedjari, armăsarul Regelui Mihai, care a murit la „venerabila“ vârstă de 34 de ani, în 1946. Pur-sânge arabii din Mangalia sunt vedetele incontestabile ale mai multor filme româneşti, turnate şi la malul mării – unul dintre acestea fiind „Mihai Viteazul“, al regretatului Sergiu Nicolaescu. De altfel, regizorul a fost, până la moartea sa, unul dintre cei mai fervenţi susţinători ai valorii cailor de la Mangalia.

Herghelia Mangalia este parte a Regiei Naţionale a Pădurilor, prin Direcţia de Creştere, Exploatare şi Ameliorare a Cabalinelor Bucureşti. La ora actuală, la crescătoria de pur sânge arab de la malul mării se efectuează lucrări de întreţinere şi de pregătire de iernat: zugrăveli, reparaţii minore, montarea ferestrelor la graduri etc.