În urmă cu circa opt ani, la periferia Mangaliei se inaugura primul Adăpost de Noapte, pentru persoanele fără locuinţe. „Căsuţele“, din lemn, erau dotate cu strictul necesar: paturi, dulapuri, chiuvete, precum şi un grup sanitar comun.

În ultimii ani, zona „Moară“, locul unde se află acest adăpost, a fost considerată o „paria“ a societăţii mangalioate, astfel că autorităţile nu au mai găsit de cuviinţă să calce pe acolo şi nici să binevoiască să investească în lucrări de întreţinere. Adăpostul de Noapte a devenit bidonvilul urbei noastre europene: grupul sanitar a fost distrus, locuinţele s-au degradat, iar străduleţe, desfundate, s-au umplut de noroi şi mizerie. Cu toate acestea, astăzi, în Adăpostul de Noapte, sărăcăcios cum este el, trăiesc 28 de suflete: 17 adulţi şi 11 copii, ce beneficiază de o masă gratuită, pe zi, la Cantina Socială.

În viitor, Serviciul Social ar vrea fonduri pentru un alt adăpost european

În urma propunerii Serviciului de Asistenţă Socială, majoritatea consilierilor locali au decis, însă, demolarea căsuţelor Adăpostului de Noapte. Potrivit Legii 197/2012, privind asigurarea calităţii în serviciile sociale, Serviciul de Asistenţă Socială a primit acreditări de funcţionare pentru Căminul de Bătrâni, Creşă, Cantină, dar nu şi pentru adăpostul oamenilor străzii. Acesta oferă, potrivit angajaţilor SAS, doar „condiţii mizere“, întrucât cei cazaţi acolo creează, tot timpul, probleme, nu se îngrijesc de zonă şi nu întreţin căsuţele. Pe viitor, spun angajaţii aceluiaşi serviciu, se doreşte dezvoltarea unui program cu fonduri externe, prin care să se amenajeze un adăpost în conformitate cu standardele europene.

„Le plătim utilităţile, le găsim locuri de muncă, a doua zi verificăm dacă s-au prezentat la treabă şi ni se spune că nu au venit. Motivul este că, dacă muncesc cu forme legale, nu mai beneficiază de ajutor social“, afirmă primarul Cristian Radu. Acesta mai spune că persoanele de la adăpost se ocupă cu „vânzarea de scoici vara, iar iarna fură“.

O parte – mică, este drept – a consilierilor locali, au dezaprobat iniţiativa desfiinţării adăpostului. Aceştia au fost de părere că, înainte de a demola căsuţele în care trăiesc cele 28 de suflete, ar trebui construit un alt adăpost. În plus, spun cei ce au votat împotrivă, persoanele nu pot fi integrate la Căminul de Bătrâni, acolo unde se propusese iniţial, întrucât ar exista pericolul distrugerii imobilului reabilitat cu fonduri europene.

Până la construirea şi dotarea unui adăpost la standardele dorite, cele aproape 30 de suflete riscă să-şi ducă traiul, şi aşa mizer, sub cerul liber, având în vedere “grija” enormă pe care o poartă aleşii locali categoriilor defavorizate. Pe lângă un adăpost de noapte, Mangaliei îi mai lipsesc un centru pentru protejarea victimelor violenţei domestice, cât şi un centru destinat copiilor cu handicap.

Federaţia Patronală de Turism şi Servicii, împreună cu Asociaţia Investitorilor din Staţiunea Turistică Venus, vor organiza miercuri, 12 iunie, o întâlnire cu membrii celor două organisme, cu administraţia publică locală şi judeţeană, cu alte societăţi din turism şi reprezentanţii mass-media.

Potrivit preşedintelui AISTV, Lucian Iftimie, „întâlnirea se doreşte a fi o dezbatere pe marginea problemelor turismului estival 2013”. Evenimentul va avea loc începând cu orele 11.00, în sala de conferinţe a Hotelului „Florica” din Venus.

În ultimele zile, lucrătorii Poliţiei Locale Mangalia au continuat verificările în oraş şi staţiuni. Controalele au scos la iveală nereguli mari, finalizate cu aplicarea unor amenzi usturătoare, dar care, se pare, nu îi învaţă minte pe agenţii economici. Şefa Poliţiei Locale, Mihaela Andrei ne-a declarat că reprezentanţii Compartimentului de Mediu au aplicat 30 de sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de 75.000 de lei. „Cu toate că au fost anunţaţi, somaţi şi chiar amendaţi, mulţi agenţi economici nu înţeleg să se conformeze. Aceştia cred că dacă au cosit iarba o singură dată, este suficient pentru întreg sezonul estival. Iarba trebuie tăiată ori de câte ori este necesar”, a declarat Mihaela Andrei.

Şi Compartimentul Disciplina în Construcţii a luat la puricat tot ceea ce se ridică în oraş şi staţiuni, angajaţii fiind repartizaţi pe zone, ce sunt trecute în revistă atât în cursul săptămânii, cât şi în week-end. „În fiecare zi, sunt aplicate cel puţin două amenzi, în cuantum de 2000 lei fiecare sau chiar mai mari, în funcţie de gravitatea situaţiei. Vom merge până acolo, încât să luăm măsura demolării. Pe de altă parte, reprezentanţii Compartimentului Control Comercial verifică dacă agenţii economici funcţionează legal, dacă deţin autorizaţii ori dacă au făcut demersurile necesare pentru a le obţine. Cei care nu se vor preocupa să intre în legalitate, vor fi aspru sancţionaţi”, a mai spus Şefa Poliţiei Locale, Mihaela Andrei.

Joi, 6 iunie, la ora 9.00, matinalii Radio 21, Anca Maco, Manuel Dinculescu, DJ Andi și Orlando au lansat imnul Liberty Parade 2013. Este vorba despre piesa ”We are liberty” cântată de Deepside Deejays ft Mona. Anul trecut, melodia, care a dat startul celui mare mare eveniment dance din istoria radioului, a fost ”Is it love out there” interpretat de Radio Killer.

Ediția din acest an a maratonului muzicii dance, ”Liberty Parade”, organizat de Radio 21, se va desfășura la data de 13 iulie ac pe cordonul Saturn-Venus.

Pe 14 iulie, pe plaja dintre Saturn şi Venus va fi organizată cea de a doua ediţie a concertului „Europa FM Live pe Plajă“. Organizatorul va aduce, şi anul acesta, pe scena amplasată langă mare, unii dintre cei mai populari artişti ai momentului: Vama, Voltaj, Direcţia 5 şi Smiley.

Alături de artiştii care vor cânta hiturile anului 2013 se vor afla şi DJ-ii Europa FM. Mai multe surprize se pregătesc şi de această dată spectatorilor, care vor avea parte de unul dintre cele mai impresionante showuri pe nisipul fierbinte.

Urmaşii lui Iuliu Maniu şi Corneliu Coposu şi-au văzut visul cu ochii. După o prigoană de patru ani, timp în care au fost evacuaţi abuziv din sediul pe care îl deţineau din 1990, le-a fost spart imobilul şi au fost huliţi în plină stradă, ţărăniştii din Mangalia îşi vor putea cumpăra sediul în care funcţionează. Consilierii locali au aprobat punerea în executare a sentinţei civile nr. 2412/C/17.09.2010, pronunţată de Judecătoria Mangalia, privind vânzarea imobilului de pe B-dul 1 Decembrie 1918 către filiala judeţeană a PNŢCD. Potrivit deciziei judecătorului, în baza căreia a fost întocmit proiectul de hotărâre,  „Consiliul Local Mangalia şi Serviciul Public Administrarea Domeniului Public şi Privat sunt astfel obligate să lase reclamantului (PNŢCD), în deplină posesie imobilul, compus din 115,4 mp construiţi şi 374 mp teren, deţinute în baza contractelor de închiriere nr. 4411 din 13.10.2004 şi nr. 619 din 12.02.2010, încheiate cu fostul ADPP şi Consiliu Local şi să emită propunerea de vânzare a imobilului, în condiţiile Legii nr. 90/ 2003, privind vânzarea spaţiilor aflate în proprietatea privată a statului/unităţilor administrativ teritoriale destinate partidelor politice“.

Istoria zbuciumată a ţărăniştilor din Mangalia a început în 2008, odată cu instaurarea regimului Tusac. Astfel, la începutul lui 2009, în februarie, ţărăniştii au reclamat faptul că angajaţi ai ADPP Mangalia au spart, abuziv, sediul în care se desfăşura activitatea politică a partidului. După câteva zile, în momentul în care conducerea PNŢCD reintra în imobil, a constatat că „i se luase tot mobilierul, fişetele cu documente ale partidului, bunuri de valoare şi cotizaţiile membrilor“.

În 2010, în perioada de respiro local, când fostul primar Tusac a stat acasă, prin decizia prefectului de Constanţa, ţărăniştii au beneficiat de o decizie a consilierilor rămaşi „de capul lor“, prin care se hotăra prelungirea contractelor de închiriere pentru spaţiile tuturor partidelor politice.

O structură consultativă, la nivelul Municipiului Mangalia, va intra în vigoare în câteva zile. Potrivit consilierilor locali, care au aprobat înfiinţarea Consiliului Consultativ Cetăţenesc Mangalia, acesta ar urma să fie o structură de interes local, fără personalitate juridică, ai căror membri vor participa, în mod voluntar, la culegerea şi transmiterea de informaţii privind problemele comunităţii, asigurând, astfel, o mai bună relaţie între cetăţeni şi autorităţile publice locale.

Scopul înfiinţării CCC ar fi acela de identificare a problemelor cu care se confruntă cetăţenii urbei şi stabilirea priorităţilor în rezolarea acestora. Poate fi membru al consiliului, orice cetăţean major, care nu a săvârşit fapte penale, ce are domiciliul sau reşedinţa în Mangalia ori care îşi desfăşoară activitatea în localitate şi înţelege să participe la activitatea CCC. Biroul consiliului consultativ este format din preşedinte, vicepreşedinte (aleşi pentru mandate de trei luni), secretar (ales pentru un mandat de un an), alături de 7-19 membri. Alegerea membrilor se face în cadrul şedinţei de constituire.

Vreţi să deveniţi membru au CCC? Iată condiţiile!

 Poate deveni membru al CCC orice reprezentant al cultelor religioase, al sindicatelor, micilor întreprinzători, patronilor din industria hotelieră, ai celor din sistemul de sănătate şi educaţional, pensionarilor, rromilor, asociaţiilor de proprietari şi oamenilor de cultură, sportivilor etc. Fiecare dintre aceste categorii, ce au personalitate juridică, îşi poate desemna, prin decizie scrisă, reprezentantul în CCC. În cazul celor fără personalitate juridică, reprezentantul Consiliului Consultativ Cetăţenesc va fi desemnat prin consens, în urma consultărilor. Nu pot fi membri ai CCC reprezentanţii autorităţilor publice centrale şi locale – senatori, deputaţi, miniştri, primarul, preşedintele CJC, prefectul, consilierii locali sau judeţeni, şefii de deconcentrate, angajaţii aparatului de specialitate al primarului, şefii de servicii publice locale.

Membrii CCC sunt aleşi pe timpul mandatului autorităţii publice locale. La şedinţele CCC pot participa consilierii locali, aceştia având obligaţia să ridice, în şedinţele Consiliului Local, cele mai importante probleme de interes cetăţenesc. Mai mult, CCC are dreptul să acorde aviz consultativ negativ sau pozitiv proiectelor de hotărâre iniţiate de primar sau de consilierii locali. Calitatea de membru încetează prin demisie, deces sau excludere.

Activitate pe bază de voluntariat, „fără alte facilităţi“

 Membrii CCC îşi vor exercita mandatul pe bază de voluntariat, fără retribuţii sau alte facilităţi. Regulamentul, aprobat de consilierii locali, va intra în vigoare la 15 zile de la data publicării sale în presa locală şi/sau pe site-ul Primăriei. După 15 zile de la intrarea în vigoare a regulamentului, primarul va fixa prima şedinţă a CCC, cea de constituire, dată ce va fi comunicată prin presa locală. După apariţia publică a regulamentului, persoanele interesate sa ocupe un loc în Consiliul Consultativ vor depune o cerere la Centrul de Informaţii pentru Cetăţeni, prin care îşi vor exprima intenţia de a candida.

Consiliul Consultativ Cetăţenesc al Mangaliei nu este primul de gen din România. Astfel de organisme mai sunt prezente şi în localităţi, precum Tecuci sau Arad, însă municipiul Craiova are regulamentul cel mai apropiat, ca model, de cel al urbei noastre.

Primăria Mangalia este, din nou, bună de plată. De data aceasta, pe o sumă colosală: circa 27 milioane de lei. Banii ar urma să fie plătiţi de municipalitate celor două firme de transport-minicare, câştigătoare ale unei licitaţii ce le-a dat dreptul să intre pe traseul Mangalia-Olimp. Cele două firme, însă, nu au primit, în 2009, autorizaţia de a mai funcţiona. Potrivit edilului urbei, „instanţa a făcut un calcul simplu: cât ar fi câştigat cele două firme, pe timp de vară, în cei trei ani în care au fost împiedicate de administraţia locală să funcţioneze. Suma a ajuns la 650.000 de euro, în condiţiile în care acestea au câte un singur angajat, iar utilajele lor zac abandonate“. Primarul dă vina pentru situaţia creată atât pe fostul edil – ordonator de credite, cât şi pe avocaţii angajaţi, prin contract, de acesta, care nu şi-ar fi făcut datoria şi nu ar fi apărat, cum trebuie instituţia pe care a condus-o.

Iar suma menţionată nu ar fi definitivă, după cum afirmă consilierul local Paul Foleanu, care avertizează că: „suma câştigată în instanţă de cele două firme este aferentă anilor 2009, 2010 şi 2011. Instanţa a oferit firmei SC Fill.I Com SRL 1,9 milioane de lei, în timp ce societăţii Erdan Import Export SRL – 750.000 de lei. Este foarte posibil ca instanţa să aloce sume consistente şi pentru 2012 şi 2013, dacă nu continuăm procedura de licitaţie. Pentru soluţionare, Primăria va trebui, probabil, să încheie contracte cu firmele cu pricina, pentru a scăpa de spectrul altor daune-interese“.

Afacerea „Minicarul” costă, fiecare cetăţean al Mangaliei, peste 66 de lei!

În aceeaşi speţă, în cadrul celei mai recente şedinţe de Consiliu, a fost înmânat aleşilor un document prin care li se aducea la cunoştinţă situaţia celor două firme din localitate, care au câştigat, în instanţă, definitiv şi irevocabil, plata celor 650.000 de euro. În actul semnat de administratorii celor două firme, Fill.I Com SRL şi SC Erdan Import Export SRL, dar şi de casa de avocatură „Frangeti, Popescu&Grigore“ şi adresat primarului Mangaliei, se arată că „Vă solicităm să executaţi sentinţa civilă nr. 2089/8.06.2012, pronunţată de Tribunalul Constanţa. Considerăm că toate tertipurile utilizate de dumneavoastră pentru împiedicarea executării acestei hotărâri judecătoreşti, definitive şi irevocabile, constitue infracţiune“.

Firma de avocatură constănţeană mai aduce, la cunoştinţa consilierilor locali, faptul că, în temeiul aceleiaşi sentinţe, s-a demarat executarea silită a Primăriei. În acelaşi timp, este blamat, din nou, ordonatorul de credite: „Nu v-aţi îndeplinit obligaţiile ca, în termen de şase luni, să faceţi demersurile necesare pentru a vă îndeplini obligaţia de plată, termen care a curs de la data la care aţi primit somaţia de plată comunicată de organul competent de executare, la cererea noastră (…). Este public faptul că instituţia dumneavoastră a contractat un împrumut de 19.436.969 lei, tocmai cu scopul de a achita arieratele înregistrate în contabilitatea municipalităţii, şi, cu toate acestea, nu procedaţi la executarea titlului executoriu sus meţionat“.

Casa de avocatură conchide, pe un ton de rău augur: „Vă solicităm să procedaţi  de urgenţă la executarea titlului executoriu, iar în caz contrar, vom formula plângere penală împotriva dumneavoastră, pentru abuz în serviciu împotriva intereselor persoanelor“. Cert este că Mangalia urmează să achite o sumă extrem de mare pentru un buget local secătuit, deja, de datoriile fostei administraţii. Pe lângă împrumutul făcut de Primărie, în valoare de 200 de miliarde de lei vechi, la un calcul simplu, pentru achitarea datoriilor din „Afacerea Minicarul“, fiecare cetăţean al Mangaliei, indiferent de vârstă, ar trebui să achite circa 66 de lei!

Poliţiştii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă au identificat un cetăţean ucrainean care încerca să treacă ilegal frontiera cu R. Bulgaria, prin zona verde, la adăpostul întunericului. Cetăţeanul ucrainean intrase ilegal în România prin traversarea înot a Dunării şi intenţiona să ajungă în Franţa, pentru a se înrola în Legiunea Străină.

În data de 01.06.2013, în jurul orei 23.20, poliţiştii de frontieră din cadrul G.N. Mangalia au observat prin sistemul optronic de supraveghere o persoană care se deplasa, la aproximativ 800 de metri de frontiera cu R. Bulgaria, printr-un lan de floarea soarelui. A fost constituită o echipă de intervenţie, care prin metode specifice, a reţinut persoana la aproximativ 150 de metri de linia de frontieră.

Cetăţeanul ucrainean nu a dorit iniţial să coopereze cu poliţiştii de frontieră, asupra sa nefiind găsite documente de identitate. Cercetările au stabilit faptul că respectivul cetăţean a venit din R. Ucraina şi a traversat înot braţul Chilia al Dunării.

Bărbatul, în vârstă de 36 ani, a declarat că intenţiona să ajungă în Franţa pentru a se înrola în Legiunea Străină. În călătoria sa a mai declarat că s-a folosit de o busolă şi de o hartă a Europei. Poliţiştii de frontieră i-au întocmite cetăţeanului ucrainean actele premergătoare pentru săvârşirea infracţiunilor de „intrare în ţară prin trecerea ilegală a frontierei de stat” şi „tentativă de ieşire din ţară prin trecerea ilegală a frontierei de stat”, fapte prevăzute şi sancţionate de art. 70, alin. 1 din O.U.G. 105/2001, respectiv art. 20, alin.1 Cod Penal raportat la art. 70, alin. 1 din O.U.G. 105/2001.

Dezastru de zeci de milioane de lei în Primăria Mangalia, aşa poate fi descrisă concluzia raportului Curţii de Conturi pentru anul 2012. Înainte de a fi chemaţi să voteze execuţia bugetară pe anul trecut, consilierilor le-a fost citită, de către funcţionarii primăriei, o parte a acestui raport, în cadrul celei mai recente şedinţe.

Potrivit directorului Direcţiei Economice a Primăriei Mangalia, Bogdan Dima, în Raportul Curţii de Conturi sunt punctate mai multe nereguli crase, în urma cărora bugetul local a fost păgubit cu zeci de milioane de lei. Printre aceste nereguli, spune specialistul în ale finanţelor de la primărie, citând raportul Curţii de Conturi, se numără „neprezentarea şi neaprobarea de către Consiliul Local a execuţiilor bugetare, cu scopul de a redimensiona cheltuielile în acord cu gradul de colectare a veniturilor astfel încât, la sfârşitul anului, să nu se înregistreze plăţi restante. În consecinţă, la finele anului 2012, plăţile restante au fost în cuantum de 27,89 milioane de lei”. Potrivit lui Bogdan Dima, debitele primăriei către furnizori şi prestatori de servicii nu provin doar din angajamentele şi plăţile neonorate în 2012, ci şi din anii anteriori. Cum, însă, anul acesta Consiliul Local a aprobat două împrumuturi, în valoare de aproape 200 de miliarde de lei vechi, o parte a datoriilor s-a stins, fiind evitată insolvenţa financiară a primăriei.

Callatis Therm, chiriaş cu datorii de 3,8 milioane de lei

 SC Callatis Therm SA Mangalia, agentul economic ce ar fi trebuit să ne încălzească locuinţele în iarna lui 2011, nu a declarat şi nici nu a plătit taxele la nivelul impozitului aferent clădirilor aparţinând domeniului public şi privat al municipiului, pe care le avea închiriate. Potrivit auditorilor Curţii de Conturi, datoria SC Callatis Therm la primărie se cifrează la 3,8 milioane de lei.

Primarul urbei, Cristian Radu, a ţinut să declare, cu ocazia prezentării concluziilor raportului, că: „Sperăm ca, în viitorul apropiat, să scăpăm de coşmarul Callatis Therm. În fiecare zi ne vin tot felul de popriri din cauza acestei firme. În această privinţă, raportul Curţii de Conturi nu este deloc favorabil vechii administraţii. Discutăm de datorii de câteva milioane de euro şi trebuie să găsim şi factorii responsabili pentru această situaţie”.

Iniţial denumit „ordonatorul de credite” sau „vechea administraţie”, în cele din urmă numele celui ce s-ar face vinovat, potrivit  situaţiei creionate de specialiştii Curţii de Conturi a apărut pe buzele celor prezenţi la şedinţă: fostul primar, Mihai Cladiu Tusac. Recomandarea făcută de Curtea de Conturi este simplă: „să se stabilească întinderea prejudiciului şă să se ia măsuri  de recuperare a acestora”. Lucru ce s-ar putea întâmpla în scurt timp, dacă ţinem seama de declaraţiile actualului edil, care a declarat că ieri, vineri, 31 mai, primăria a făcut plângeri penale pentru stabilirea vinovaţilor de marasmul bugetului local al mangalioţilor.

De la primărie, pentru Callatis Therm, fără număr: 7 milioane de lei!

 Tot Callatis Therm-ul este, în continuarea raportului, vedeta principală a unui „prejudiciu al bugetului local de 7 milioane de lei”: „Acesta a fost cauzat de neaplicarea unor hotărâri de consiliu din 2009, cu privire la micşorarea preţului gigacaloriei. Este vorba despre diferenţa de subvenţie plătită furnizorului de energie termică, cheltuielile de judecată şi dobânda percepută pentru întârzierile la plata întârzierilor, în urma unor sentinţe ale instanţelor de judecată. Diferenţele au rezultat ca urmare a necomunicării şi neaplicării reducerii preţului gigacaloriei pe o perioadă de mai bine de un an“, se spune, în continuare, în raport.

Avocaţii minune ai lui Tusac: dosare de un milion pierdute în instanţă şi onorarii de sute de mii de lei

 Faimoşii avocaţi ai fostului primar ar fi constituit o altă „gaură neagră” a bugetului local. Astfel, anul trecut, cu un avocat ce a fost, totodată, şi funcţionar public, ca şef al Servicului Juridic din primărie – şi, deci, aflat în condiţii de incompatibilitate – Iulian Laurenţiu Dumitraşcu, au fost încheiate şi derulate contracte în valoare de 175.160 lei. Timp în care, un alt reprezentant al breslei, Emil Tatu, a fost angajat printr-un contract de asistenţă juridică lunară “pentru recuperare creanţe fiscale, acordare de consultanţă şi executare silită”. Potrivit raportului citat de Bogdan Dima, “acestuia i-au fost plătite, nelegal, onorarii de succes de 165.000 de lei”.

Replica lui Cristian Radu nu a întârziat: “Avem dosare de un million de euro pierdute de aceşti avocaţi, dar aceştia au fost plătiţi. Avem doveţi că aceştia nu au apărat, în instanţă, administraţia locală”.

Mediatizarea pachetelor pentru pensionari ne-a costat, anul trecut, 800 de milioane de lei vechi

 Cireaşa de pe tort vine din zona media. Plătită „de la primărie“ cu sume fantastice. Astfel, anul trecut, „au fost plătiţi 80.088 lei, din resurse ale bugetului local“ postului de televiziune Neptun TV. „Suma a fost oferită în condiţiile în care cheltuielile în sine nu sunt unele de publicitate şi nu sunt nici în folosul cetăţenilor. Postul de televiziune a prezentat, în programele de ştiri, spoturi de campanie electorală, care nu ar fi trebuit remunerate de Municipiul Mangalia, iar cea mai mare parte a ştirilor nu a avut legătură cu prevederile contractului de publicitate“, potrivit raportului Curţii de Conturi.

Reprezentanţii primăriei spun ca materialele video invocate nu există în dosarul doveditor. Mai mult, în timp ce, în referatul primăriei, prin care se încheia contractul de publicitate cu TV Neptun, primăria stipula că, „printre momentele ce dorim a fi mediatizate se numără încheierea proiectului „Mangalia, produs turistic integrat“, refacere tramă stradală Neptun-Olimp, pregătiri ale sezonului estival 2012, „Lumina de la Malul Mării“, în documentele justificative apar materiale video cu totul altele: concurs de încondeiat ouă, pachetele pentru pensionari, petrecere de Paşti etc. Contractul cu TV Neptun pentru anul 2012 a fost încheiat în luna aprilie.

Peste 1.000 de mangalioţi au datorii mai vechi de 5 ani la chirii şi redevenţe

 Alte câteva „scurgeri“ de la bugetul local sunt, pentru 2012, cu totul nesemnificative, comparativ cu dezastrul mai sus menţionat. Angajatii Direcţiei Economice afirma ca, la finele lui 2012, existau 1.028 de contribuabili ce figurau cu debite la bugetul local, mai vechi de cinci ani, în valoare totală de 3,3 milioane de lei. O parte a acestora nu s-au prescris, deci mai pot fi recuperate.

237 de proprietari de clădiri din Mangalia deţin şi alte imobile, în localităţi din judeţ şi din ţară, fără, însă, să depuna declaraţii prevăzute în acest caz şi prejudiciind bugetul local cu peste 8.000 de lei. La 31 decembrie 2012, primăria avea de recuperat chirii sau redevenţe, de la 189 de chiriaşi şi concesionari ai terenurilor publice şi private ale municipiului circa 171.000 de lei. Potrivit funcţionarilor din primărie, unora dintre aceştia nu li s-a luat niciun fel de chirie sau taxă de concesiune.

Primarul Mangaliei, Cristian Radu a avut o apariție-fulger la alegerile Organizației Municipale a Partidului Conservator, desfășurate vineri, după-amiază, la Casa de Cultură. Plecat de la ședința Consiliului Local, ce se derula în același timp, edilul-șef al municipiului a venit să-i ureze succes liderului și candidatului conservator, Vasile Olan, la alegeri.
Invitat de gazde să le adreseze câteva cuvinte, primarul a transmis un mesaj scurt, dar tăios prin intermediul căruia și-a exprimat toate frământările. ”Sunt persoane care m-au întrebat ce am făcut în cele 10 luni de când sunt în Primărie. Mai nimic. Aceasta poate este impresia unor cetățeni, mai ales că așteptările sunt foarte mari. Însă lucrurile trainice se fac în timp. Am avut un an dificil, agitat, în care în Primăria Mangalia lucrurile nu au stat așa cum ar fi trebuit și nici acum acestea nu se ridică la nivelul la care îmi doresc. De aceea, la Primărie se muncește de dimineață până seara. Vreau normalitate care, uneori, doare, care va aduce disensiuni. Deja, deranjez multă lume. Repet, nu voi lua decizii electorale. Îmi asum deciziile nepopulare pe care le iau. Pe de altă parte, bugetul local a fost vitregit de 10 milioane de euro. Avem un deficit bugetar de 14 milioane de euro. Primim, aproape zilnic, somații că ne vor fi blocate conturile, din cauza pierderii unor procese, pe parcursul cărora avocații Primăriei nu au reprezentat instituția așa cum ar fi fost normal. Știu că orașul a fost invadat de buruieni. S-a ajuns la această situație, întrucât firma, care se ocupa de spațiile verzi, a refuzat rugămintea noastră de a lucra, timp de o lună, gratuit, până la semnarea noului contract”, a declarat primarul Cristian Radu.
După discurs, edilul-șef a fost nevoit să se întoarcă, rapid, la întrunirea consilierilor, întrucât a fost anunțat că atmosfera de lucru de acolo nu este nici pe departe calmă.

Vineri, după-amiază, în sala de spectacole a Casei de Cultură, s-a desfășurat Conferința Organizației Municipale Mangalia a Partidului Conservator. Punctul central al întâlnirii conservatorilor a fost alegerea noului Birou Permanent Local.

Fără a reprezenta o surpriză, consilierul local, ing. Vasile Olan a primit, încă o dată, girul membrilor filialei locale pentru a conduce organizația PC Mangalia pentru încă patru ani. La conferință au participat președintele Organizației Județene PC Constanța, senatorul Mircea Banias, președintele Organizației Județene de Femei, Mariana Bolcheș, prim-vicepreședintele PC Constanța, Dan Nicolae Rahău, precum și membri ai filialei locale, cu sau fără funcții de conducere. În total, au votat 180 de delegați, care nu s-au rezumat doar să completeze buletinele ce le-au fost înmânate, ci și-au exprimat și punctele de vedere legate fie de problemele personale, fie de neajunsurile Mangaliei și stațiunilor sudice.

Fostul și actualul lider al conservatorilor din Mangalia, ing. Vasile Olan a prezentat bilanțul activității partidului din ultimii patru ani, punctând faptul că dacă, în prezent, Mangalia o duce foarte rău din punct de vedere economic este din cauza vechii administrații. ”În decursul ultimilor patru ani, filiala noastră a evoluat, și-a sporit numărul de membri. Consider că activitatea pe care am avut-o a fost rodnică, în plus, la alegerile de anul trecut am obținut rezultate bune. Chiar dacă, în prezent, în cadrul Consiliului Local domnește o atmosferă de liniște și normalitate, ne presează datoriile foarte mari, lăsate de cel care și-a urcat ușa biroului pe acoperișul Primăriei. Din cauza acestor datorii uriașe, noi, consilierii locali, am fost nevoiți să ne împrumutăm de două ori. Debitele depășesc 400 de miliarde de lei vechi, sumă pe care noi toți, plătitorii de taxe și impozite din oraș, trebuie să o achităm. Sunt o persoană optimistă, care vrea să facă treabă, care atunci când promite, se ține de cuvânt. Ne-am propus ca la alegerile locale viitoare să obținem 4-5 mandate de consilier, deoarece avem o filială puternică, care pentru a dăinui, trebuie să aibă o continuă ascensiune”, a declarat președintele PC Mangalia.

Senatorul Mircea Banias, președintele OJ a PC Constanța a punctat faptul că deși formațiunea politică, în ansamblu, nu este foarte mare, contează calitatea membrilor, nu cantitatea acestora. ”Vă recomand să atrageți de partea dumneavoastră pe cei mai buni, care să se bată, peste trei ani, la alegerile locale, de la egal la egal, cu PSD și PNL”.

În urma exprimării votului, componența noului Biroul Permanent Local al PC Mangalia arată astfel:

Președinte – ing. Vasile Olan;

Președinte executiv – Dan Lucian Georgescu;

Prim-vicepreședinte – Victor Pavel;

Vicepreședinți: Senol Bechir, Dorinel Ciocâia, Dorin Octavian Croitoru, Costică Donțu, Sorin-Mihai Halibei, Cătălin Mardare, Ion Mangulică, Mihaela Popa;

Secretar general – Valentin Jerca;

Secretari executivi – Cristian Stănescu, Iuliana Surla, Ionela Stavarache, Lucian Vasilică Dache;

Trezorier – Angela Cristescu;

Președintele Organizației de Femei – Nicoleta Barbu;

Președintele Organizației de Pensionari – Ilie Surla;

Președintele Organizației de Tineret – Aurelia Huțanu.

În perioada 31 mai – 2 iunie, cu ocazia Zilei Internaţionale a Copilului, au loc Campionatele Finale Interşcolare la fotbal, handbal, tenis de masă, şah şi cross. Proiectul se adresează elevilor din clasele 0-XII din cadrul tuturor unităţilor de învăţîmânt de la nivel local şi are ca principal scop formarea unui stil de viaţă sănătos, precum şi evitarea adoptării de către elevi a unor obiceiuri nesănătoase.

În cadrul evenimentului sportiv se vor derula competiţii pentru disciplinele sportive enumerate mai jos, după următorul program:

• Fotbal – la nivel liceal, 31 mai, începând cu orele 9:30 – 12:00, la Baza Sportivă Pescăruş;
• Handbal – la nivel gimnazial, 31 mai, orele 12:00, în Sala de Sport a Şcolii Generale Nr. 1;
• Tenis de masă – la nivel gimnazial şi liceal, 31 mai, orele 14:00, în Sala de Sport a Scolii Generale Nr. 1;
• Fotbal- la nivel primar, 1 iunie, începând cu ora 9:00, în Sala de Sport a Şcolii Gen. Nr.1;
• Fotbal- la nivel gimnazial, 1 iunie, începând cu ora 9:30, la Baza Sportivă Pescăruş;
• Şah – la nivel primar, gimnazial şi liceal , 1 şi 2 iunie, la Casa Armatei;
• Cross – la toate nivelurile de vârstă, 2 iunie, începând cu ora 09:30, în Portul Turistic din Mangalia.

La manifestări vor participa un număr de aproximativ 1.000 de elevi.

Competiţiile se vor finaliza după terminarea cross-ului prin organizarea unei festivităţi de premiere a celor mai bune echipe, elevi, cadre didactice şi directori ai unităţilor de învăţământ participante din Mangalia.

Mangalia este un oraş destul de sărac la capitolul „cetăţeni de onoare“. De-a lungul timpului, au primit acest titlu un fost preşedinte al Daewoo Mangalia, producătorul Festivalului „Callatis“, regizorul Cornel Diaconu, dar şi fostul preşedinte al României, Ion Iliescu. În administraţia Mihai Claudiu Tusac, ar fi urmat să primească titlul cu pricina interpreţii Mihai Trăistariu, Inna şi Claudia Pavel. Aceştia s-au ales, în schimb, cu titluri „verbale“ din partea fostului primar, întrucât propunerea de a deveni cetăţeni de onoare nu s-a concretizat prin votul Consiliului Local.

Constantin Ninu şi Claudiu Florin Cişmaşu sunt cele două nume propuse de Consiliul Local Mangalia pentru a primi titlurile de cetăţeni de onoare, post-mortem.

Constantin Ninu este absolvent al Şcolii Militare de Subofiţeri de Artilerie de la Dadilov, participând la toată campania celui de-al doilea război mondial, chiar din perioada cedării Transilvaniei, a Basarabiei şi Bucovinei, din prima zi (22 iunie 1941) şi până în ultima (9 mai 1945), fiind rănit de două ori pe cele două fronturi. Potrivit celor doi fii ai săi, cei care susţin acordarea titlului de „cetăţean de onoare“ lui Constantin Ninu, „După 22 iunie 1941, acesta a luat parte, direct, la prima linie a frontului, ca observator de artilerie şi activ la toate acţiunile de luptă ale Regimentului 14 Artilerie Craiova. Dintre primele bătălii dramatice care i-au rămas vii în minte sunt cele de la Hotin, Lipnic, Ţiganca, Odessa, Krivoirog, Stalingrad, Cotul Donului. După 23 August 1944, a luptat pe fronturile de la Calafat, Turnu-Severin, Orşova, Cazane, Timişoara, Guylovary etc, culminând cu cele de la Budapesta şi la trecerea Hronului, unde a oprit înaintarea inamicului, distrugând şase „Panzere“ de 90 de tone“. După alte bătălii la care a participat, deşi fusese rănit pentru a doua oară, Constantin Ninu a revenit în România, pe jos, de la Praga, făcând patru luni şi jumătate până la Craiova.

Pentru faptele sale de vitejie, Constantin Ninu a fost decorat, printre altele, cu două medalii „Virtutea Militară“, o medalie „Bărbăţie şi Credinţă“, două „Crucea Serviciului Cradincios cu Spade clasa a II-a“, cu o „Cruce de Fier“ şi o „Cruciadă împotriva bolşevismului“ (distrusă de unul dintre fii săi în anii comunismului), o medalie jubiliară „100 de ani de la naşterea lui Carol I“, alături de „Crucea Comemorativă a celui de-al Doilea Război Mondial“ şi multe altele. În total, Constantin Ninu a fost răsplătit cu 12 decoraţii, ordine şi medalii. Ulterior, fiind exclus din armată, pe motivul participării la luptele din Est şi al deţinerii unor decoraţii incomode, Constatin Ninu a muncit pe diferite şantiere, printre care pe cel de ridicare a podului de peste lacul Mangalia.

În Mangalia, el s-a stabilit în 1953, ca subofiţer al unităţii militare de vedete rapide, specialitatea transmisiuni. A decedat în 2004, suferind din cauza rănilor din timpul războiului.

Florin Claudiu Cişmaşu a primit, de la preşedintele Băsescu, Virtutea Militară în grad de Cavaler

Maistrul militar clasa a II-a, Claudiu Florin Cişmaşu este născut în Mangalia. În anii petrecuţi în rândul Armatei, acesta a participat la operaţiuni în Afganistan şi Irak, dar şi la exerciţii în Statele Unite ale Americii. În decursul timpului, Florin Claudiu Cişmaşu a obţinut diplome de merit pentru profesionalismul, devotamentul şi contribuţia aduse în cadrul misiunii „Iraqi Sunset“ 2009, Emblema de Merit „În Serviciul Armatei Române“, clasa a II-a, în semn de înaltă preţuire „pentru contribuţia remarcabilă la ridicarea prestigiului Armatei Române, a rezultatelor deosebite obţinute“, „Omul anului 2009, categoria maiştri militari şi subofiţeri“, acordată de Şeful Statului Major al Forţelor Navale, contraamiral Dorin Dănilă, certificate de participare la exerciţiile „Jackal Stone 2009“, „Rousofex 2010“, „KFOR“, „Layman Teacher 05“.

Maistrul militar Cişmaşu a primit, de asemenea, Emblema de Onoare a Statului Major General („pentru contribuţia meritorie adusă la îndeplinirea cu succes a misiunilor specifice, executate în teatrul de operaţii din Irak“), precum şi Virtutea Militară în grad de Cavaler (post-mortem) din partea preşedintelui Traian Băsescu.

Pe 5 iulie 2010, un avion de tip An-2, care făcea un zbor de antrenament, se prăbuşea cu 14 persoane la bord. 12 oameni şi-au pierdut viaţa atunci – patru militari din Forţele Aeriene şi opt din Forţele Navale. Printre aceştia se afla şi Florin Claudiu Cişmaşu.

Consiliul Local Mangalia poate conferi titlul de „Cetăţean de onoare“ persoanelor care, prin activitatea lor au adus un aport deosebit la dezvoltarea economică, socială, ştiinţifică şi culturală a oraşului sau celor care au contribuit la îmbunătăţirea şi promovarea imaginii localităţii în ţară sau în străinătate.

BIBLIOGRAFIE

Pentru postul de consilier I asistent la compartimentul Financiar – Contabilitate

1. Legea 82/ 1991;
2. Legea Finantelor Publice 273/ 2006;
3. Legea Finantelor Publice – 500/ 2002;
4. Ordinul 1792/ 2002 – pentru aprobarea unor masuri privind angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor institutiilor publice, precum si organizarea, evidenta si raportarea angajamentelor bugetare si legale – completat modificat de ordinul 3421/ 2008, 547/ 2009.