„România este într-o dispută la Mangalia, la 2 Mai, cu firma la care dumneavoastră faceți referire.

Eu vă spun foarte asumat că dacă aș avea o putere unică în țara asta, nici n-aș sta pe gânduri despre metode legale prin care să pot să salvez un șantier strategic.

Vă spun, cu informațiile de la Ministerul Economiei, trecute prin mintea mea, că șantierul naval de la Mangalia-2 Mai poate fi salvat doar dacă în perioada imediat următoare va produce astfel de nave.

Pentru ca să poți produce astfel de nave, prima oară trebuie să existe o comandă și cineva care să le plătească.

Și asta este, dacă vreți, aranjamentul pe care l-am identificat, ca Armata Română să contribuie la salvarea șantierului prin niște comenzi pe care Armata Română să le plătească.

Am spus-o și o repet și e ușor de înțeles pentru toată lumea:

Șantierul acela are astăzi o valoare de lichidare de 85 de milioane și are o datorie, în dispute, ce-i drept, încă de 162 de milioane – cred că au mai crescut când fiecare lună crește.

Ceva ce valorează 85 nu va putea fi cumpărat cu 85 cât datoria e de 162.

Mi-am dat seama că doar jucând cu acești doi parametri șantierul ăla va muri.

Atunci am încercat să bag într-o cutie mai mare, într-un pachet mai mare ceva, astfel încât 162 minus 85 să fie compensat de o comandă care să facă interesant între pachetul.

E cel mai mare șantier naval din țările membre ale Uniunii Europene.

Este un șantier la Marea Neagră pe flancul estic al NATO, care are o capacitate fantastică.

S-a ajuns în situația asta, cu 85 mai mic decât 162, pentru că România s-a lăsat să-i fie jumulită pielea de pe ea, aplaudând când alții făceau asta.

E momentul ca lucrurile astea să fie oprite. Da, e un context greu. Dacă îmi spuneați că valorează 162 și datoria era 85, probabil că s-ar fi găsit mult mai repede cineva.

Noi vrem să rămână la statul român, vrem ca acolo să se modernizeze, vrem ca acolo să se producă comenzi pentru armata română.

Este trist ca în aceeași țară să vorbim despre niște comenzi pe sume mari de bani, care să nu poată fi executate de latura cealaltă a acelei țări, și anume industria națională de apărare.

Pentru că an după an a fost doar un instrument și un mecanism prin care de țara asta s-a bătut joc în timp ce vedeam o vânzare, puneam o burtieră acolo că avem nu știu ce investitor și după acești șapte ani aflam că de fapt intră în lichidare, intră în insolvență și după aceea în faliment.

E cam povestea cu Dănila Prepeleac: ai pleca la târg cu o pereche de boi și te-ai întors cu o pungă goală.

Cam ăsta este traseul, în general, al multor companii din industria națională de apărare, pe care eu încerc chiar și în pasul târziu în care mă nimeresc să fiu aici, să-l opresc”, a spus Radu Miruță.

Radu Miruță: „Vreau să utilizăm banii SAFE pentru cele patru nave, care să fie produse la Mangalia”

“Eu nu am preferințe și nu am gust despre coduri fiscale al diverselor companii.

Pe mine mă interesează: 1. să producem în termenul în care SAFE poate utiliza banii, adică până în 2030, aceste patru nave, 2. mă interesează ca asta să se întâmple salvând șantierul de la Mangalia 2 Mai și 3. mă interesează ca asta să se întâmple reușind ca după ce se salvează acest șantier să existe previzibilitate despre cum să se construiască în continuare acolo.

Eu negociez nu după cum îmi place mie că acest minister și Ministerul Economiei nu sunt camerele mele private de acasă negociez în limitele stabilite de ordonanța de urgență care prevede cum se interacționează pe SAFE”.

„Sunt tot aici, la Ministerul Economiei și continui GREVA FOAMEI”, a scris, în această dimineață, Laurențiu Gobeajă.

ȚVremea și vremurile pot fi potrivnice, însă indiferent de situație, trebuie să continuăm să credem în noi și în capacitatea noastră de a construi nave.

Determinarea și perseverența îmi dau energia necesară să continui această formă de protestȚ, mai spune liderul de sindicat de la Damen Mangalia.

Radu Miruță, ministrul Economiei, după întâlnirea de ieri de la București:

„Adevărul are o singură formă și oricât se chinuie unii să-l distorsioneze, iese la suprafață. Se aplică și în cazul șantierului naval de la Mangalia, Damen Shipyards Mangalia.

Nemulțumirea oamenilor care au venit azi să protesteze este argumentată, dar asta nu înseamnă că o să le spun ce vor să audă atunci când realitatea este alta.

Din minciuna si din bataia de joc a unor politicieni cu ochii inspre bani din afaceri cu statul, angajații au fost duși cu preșul. Eu nu mint pentru a bucura temporar auzul unor oameni in nevoie. Le spun situatia asa cum e ea si care sunt pasii exacti pe care eu ii fac pentru a redresa lucrurile din fundul fantanii in care santierul a fost aruncat. Asta le-am spus celor prezenti jos, asta le-am demonstrat reprezentantilor acestora in birourile in care i-am invitat.

Șantierul naval de la Mangalia (Damen) se află în insolvență, din această situație acționarii nu mai pot lua decizii de management, decizia aparține reprezentantului judiciar, iar acuzațiile angajaților merg astăzi în direcția greșită.

Asta însă nu m-a împiedicat să caut soluții alternative, să analizez cifrele reale și să elaborăm un plan prin care să schimbăm situația.

Dar adevărul este că nu se va reuși fără comenzi pentru nave noi, fără un plan coerent și fără voința de a pune stop intereselor politice care se ascund în spatele protestelor. Doar așa putem readuce Șantierul Naval Mangalia acolo unde îi este locul”.

Laurențiu Gobeajă, liderul Sindicatului Navalistul din Damen Mangalia:

„Ministerul Economiei a confirmat, în răspunsul transmis Sindicatului Liber Navalistul, că afirmațiile făcute public de ministrul Radu-Dinel Miruță sunt nefondate. Cele 300 de milioane de euro invocate nu au reprezentat garanții de stat acordate prin Eximbank pentru Damen Mangalia.

Ministrul economiei a transmis informații neverificate, cu caracter acuzator, care afectează și mai mult imaginea șantierului naval din Mangalia. Iar apoi, cu nonșalanță, s-a invocat o „eroare materială”.

Dacă opinia publică este bombardată cu asemenea „erori”, efectul este la fel de periculos ca o dronă care lovește o țintă greșită, odată ce daunele au fost produse, niciun fel de justificare nu mai poate schimba gravitatea situației.

Anexat este răspunsul oficial primit, pe care puteți să îl citiți și să trageți singuri concluziile”.

Ministrul Economiei, Radu Miruță, a venit miercuri în fața sindicaliștilor de la Damen Mangalia, care protestează la București.

Angajații șantierului naval Damen Mangalia au protestat miercuri, 24 septembrie, în fața Ministerului Economiei, nemulțumiți de situația dramatică a unității aflate în insolvență. La acțiunea de protest a venit și ministrul Economiei, Radu Miruță.

„Aveți ocazia ca un ministru, fără nicio legătură cu ce vi s-a întâmplat până acum, să vină în fața dvs. și să vă spună cât poate să spună și din niște informații clasificate. Eu nu sunt aici să vă spun povești. Povești vi s-au spus până acum.

Politica se face în campania electorală. Sunteți niște oameni de care și-au bătut joc niște lideri politici. De când sunt eu ministru, șantierul e în insolvență. Decide administratorul judiciar, în conformitate cu creditorii, iar creditorul principal acolo este Damen”, a spus Radu Miruță, potrivit Știripesurse.

În ceea ce privește posibilitatea unui sprijin guvernamental, Miruță a comparat situația cu „o tablă de șah blocată”: „Eu vă spun ce pot face ca ministru: tabla de șah e blocată acum. Putem să aducem ceva nou în pachet, un element suplimentar care poate debloca aceste lucruri.”

El a conchis acuzând decizii politice anterioare de declinul șantierului: „România și-a bătut joc de propriul șantier dintr-o decizie politică coordonată.”