IPJ Constanța a remis un comunicat de presă, referitor la dosarul „Fabrica de moșteniri”. Potrivit IPJ Constanța, în urma activităților desfășurate de către polițiștii BCCO Constanța, împreună cu procurorii D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Constanța ieri, 6 noiembrie, a fost dispusă reținerea a cinci persoane.
Astăzi, 7 noiembrie 2025, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Constanța au sesizat judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel Constanța cu propunere de arestare preventivă a celor cinci persoane (dintre care o femeie, care are calitatea de notar public).
Totodată, procurorii au formulat propunere de înlocuire a măsurii arestului la domiciliu cu măsura arestării preventive, pentru 30 de zile, față de o altă persoană, care are calitatea de executor judecătoresc.
Precizăm că persoanele sunt cercetate pentru săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu, fals intelectual și spălare a banilor.
Activitățile, în cauza denumită generic „fabrica de moșteniri”, au beneficiat de sprijinul specialiștilor din cadrul Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară.
Acțiunea a fost desfășurată cu sprijinul jandarmilor din cadrul grupării Mobile de Jandarmi Constanța.
Facem precizarea că, pe parcursul întregului proces penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție.
Cum spun procurorii că erau exploatați, fără milă, bătrânii vulnerabili
Pe 9 iulie 2025, polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Constanța, împreună cu procurorii D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Constanța, au documentat în cauza denumită generic „fabrica de moșteniri”, activitatea infracțională a 13 persoane (5 bărbați și 8 femei), două dintre acestea având calitatea de notar public și respectiv de executor judecătoresc, cercetate pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane, constituirea unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, mărturie mincinoasă și spălare a banilor.
Din probele administrate în cauza a rezultat că, începând cu vara anului 2015, una dintre persoanele cercetate, de 48 de ani, profitând de vârsta și starea de vulnerabilitate a trei persoanei vătămate, le-ar fi recrutat, transportat și adăpostit în imobile pe care acesta le deținea în localitatea Oltina, menținându-le într-o stare de aservire, în scopul obținerii unor foloase materiale injuste prin însușirea drepturilor bănești cuvenite (pensie și ajutor de deces).
Pe durata exploatării, persoanele vătămate, dintre care una preluată de la o persoană cercetată, ar fi fost lipsite de hrană suficientă și adecvată, de tratament medical corespunzător afecțiunilor de care sufereau, precum și de îngrijirea și igiena necesare unor persoane aflate în imposibilitatea fizică și/sau psihică de a se îngriji singure.
În cursul anului 2018, aceeași persoană cercetată, de 48 de ani, ar fi inițiat și constituit împreună cu alte două persoane cercetate (una notar public și cealaltă executor judecătoresc) un grup infracțional organizat la care, ulterior, ar fi aderat, pentru diferite perioade de timp, și alți membri (printre care un alt notar public), în scopul de a dobândi, prin mijloace frauduloase, imobile aparținând unor persoane vulnerabile (vârstnici aflați în stadii avansate de degradare fizică și psihică ) și de a desfășura, ulterior, operațiuni menite să le asigure introducerea acestor bunuri în circuitul civil.
Cum funcționa schema prin care erau lăsați fără locuințe bătrânii
Astfel, în perioada 2018 – iulie 2025, inițiatorul grupării de criminalitate organizată în calitate de lider, acționând fie individual, fie cu sprijinul unor persoane (administratori de condominii sau președinți ai unor asociații de proprietari), ar fi identificat persoane aflate în situații vulnerabile (vârste foarte înaintate și/sau sănătate precară), care dețineau în proprietate garsoniere sau apartamente, situate în municipiul Constanța.
Pentru fiecare caz în parte, ar fi fost conceput un circuit complex de operațiuni juridice, preponderent fictive, prin care s-ar fi urmărit și s-ar fi realizat transferul dreptului de proprietate asupra acestor imobile de la persoanele îndreptățite (moștenitori legali) către membri ai grupării de criminalitate organizată.
Prin prisma calităților oficiale deținute, trei dintre persoanele cercetate ar fi conferit actelor juridice încheiate aparența de legalitate necesară pentru a le face opozabile atât părților implicate, cât și terților.
Această aparență ar fi îngreunat considerabil demersurile persoanelor interesate de a obține anularea actelor respective în cadrul procedurilor judiciare (în special contestații la executare), inițiate pentru recuperarea imobilelor de care fuseseră deposedate în mod fraudulos.
În scopul obținerii dreptului de proprietate asupra unor imobile, la instigarea liderului, notarii publici care făceau parte din gruparea de criminalitate organizată, fie ar fi falsificat acte autentice (procură specială, contract de împrumut), fie ar fi derulat proceduri de succesiune testamentară, pe baza unor testamente false.
Prin aceste demersuri, s-ar fi urmărit fie obținerea unui drept de creanță fictiv în favoarea unui membru al grupării (cu rol de persoană interpusă) și împotriva proprietarului de drept, care nu avea cunoștință despre existența unei astfel de obligații, fie transferul direct al dreptului de proprietate asupra imobilului către persoana interpusă, prin moștenire, cu nesocotirea existenței succesorilor legali.
O asemenea situație ar fi fost înregistrată și în cazul uneia dintre victimele traficate de către liderul grupului infracțional organizat, care ar fi fost deposedată de locuința sa, situată în municipiul Constanța.
În situația în care nu se obținea rezultatul dorit, gruparea de criminalitate organizată, prin intermediul unei alte persoane cercetate, executor judecătoresc, demara proceduri de executare silită pe baza unor titluri executorii despre care acesta cunoștea că sunt false (ex.: contracte de împrumut întocmite cu date nereale).
În acest mod, executorul judecătoresc și-ar fi încălcat în mod deliberat obligațiile profesionale, acționând cu rea-credință și contribuind la realizarea scopurilor ilicite ale grupării.
Ulterior, după ce persoanele cercetate deveneau proprietarii imobilelor, inclusiv prin mecanismul unor licitații organizate în cadrul executărilor silite, acestea ar fi fost vândute, unor cumpărători de bună-credință, ori succesiv între membrii grupului, pentru disimularea modului fraudulos de dobândire.
În același scop, anumiți membri ai grupării de criminalitate organizată și-ar fi pus la dispoziție conturile bancare în care ar fi fost transferate sumele de bani obținute din vânzarea imobilelor.
În urma perchezițiilor domiciliare efectuate în cursul zilei de ieri, 8 iulie, au fost descoperite și ridicate înscrisuri, dispozitive de stocare a datelor, precum și alte mijloace de probă.
La aceeași dată, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Constanța au dispus reținerea celor 13 persoane (5 bărbați și 8 femei), două dintre acestea având calitatea de notar public și respectiv de executor judecătoresc, cercetate pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane, constituirea unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, mărturie mincinoasă și spălare a banilor.
