Antena 3 CNN a obținut în exclusivitate documentele care arată sumele uriașe cheltuite de fostul președinte Klaus Iohannis pe deplasările externe.

Din 2015, de când a ajuns la Cotroceni, și până în 2025, când a părăsit funcția, Iohannis a zburat de 193 de ori în calitate de șef de stat. Pentru toate aceste zboruri s-au cheltuit 22,8 milioane de euro.

193 de zboruri, 113 milioane de euro

• 2015 – 25 vizite externe. Cost: 6,6 milioane lei
• 2016 – 20 de vizite externe. Cost: 5,1 milioane lei
• 2017 – 16 vizite externe. Cost: 5,6 milioane lei
• 2018 – 17 vizite externe. Cost:4,9 milioane lei
• 2019 – 21 de vizite. Cost: 9,3 milioane lei
• 2020 – 9 vizite. Cost: 3,1 milioane lei
• 2021 – 16 vizite. Cost: 7 milioane lei
• 2022 – 20 de vizite. Cost: 13,7 milioane lei
• 2023 – 26 de vizite. Cost: 36.4 milioane lei
• 2024 – 22 de vizite. Cost: 20,8 milioane lei
• 2025 – 1 vizită. Cost: 685.125 lei

Cele mai scumpe deplasări ale lui Iohannis

Potrivit documentului obținut de Antena 3 CNN, cele mai costisitoare deplasări au fost în 2023, în Brazilia, Chile și Argentina (7,5 milioane de lei) și în Japonia și Singapore (7 milioane de lei).

Așadar, doar două deplasări ajung la 3 milioane de euro. În total sunt 11,5 milioane de euro cheltuite în doi ani de președintele Klaus Iohannis.

Nici vizita în Kenya și Zanzibar nu a fost una cu costuri reduse. A durat 12 zile, de pe 1 noiembrie și până pe 24 noiembrie 2023, și a costat nu mai puțin de 3,5 milioane de lei.

De asemenea, în ultimii doi ani de mandat, Iohannis a zburat în Statele Unite de patru ori. Pentru aceste patru deplasări, s-au cheltuit 9,1 milioane de lei.

244.000 de lei pentru o vizită de o zi în Bulgaria

În schimb, cea mai „ieftină” vizită din turneul lui Iohannis a fost în 2023 în Bulgaria. Pentru deplasarea în țara vecină, Administrația Prezindețianță a cheltuit 244,035 lei.

Modelele de tristă amintire Klaus Iohannis – Crin Antonescu, care și-au ținut blocate posturile de profesori timp de 27 de ani, respectiv 24 de ani, trebuie să dispară din școli!v

Senatorul USR Constanța, Remus Negoi, a înaintat un proiect de lege ărin care să se limiteze dreptul de rezervare a postului didactic sau a catedrei, pentru persoanele care îndeplinesc funcții publice sau de demnitate publică, la o perioadă maximă de 5 ani.

„Am depus un proiect de lege, împreună cu colegul meu, senatorul Ștefan Pălărie, pentru limitarea dreptului de rezervare a postului didactic sau a catedrei, pentru persoanele care îndeplinesc funcții publice sau de demnitate publică, la o perioadă maximă de 5 ani.

Reglementările în vigoare permit acestor persoane să își rezerve postul pe toată durata ocupării funcției respective și nu numai, iar acest lucru generează efecte negative asupra sistemului educațional.

Blocarea pe termen nelimitat a unui număr semnificativ de posturi didactice de către politicieni determină dificultăți în organizarea și ocuparea catedrelor la nivelul unităților de învățământ. În lipsa unei limitări temporale clare, unitățile de învățământ sunt nevoite să apeleze la soluții temporare, care afectează calitatea actului educațional și stabilitatea personalului didactic.

Posturile blocate nu pot fi ocupate definitiv de alte cadre didactice, ceea ce afectează atât continuitatea procesului educațional, cât și posibilitatea dezvoltării carierei didactice pentru alte cadre calificate.

Prin proiectul de lege pe care l-am inițiat, am propus un interval de maximum 5 ani în care un cadru didactic titular poate apela la mecanismul juridic al rezervării postului sau catedrei, indiferent de perioadele sau numărul funcțiilor deținute care îi conferă acest drept. La finalul celor 5 ani, cadrul didactic care a avut rezervat postul trebuie să își manifeste opțiunea: fie se reîntoarce în sistemul de învățământ, fie continua activitatea în funcția sau demnitatea publică ocupată.

Modificarea legislativă propusă va asigura un echilibru între drepturile persoanelor care îndeplinesc funcții publice și nevoia de a asigura un sistem educațional funcțional și echitabil”, a transmisRemus Negoi.

Președintele Klaus Iohannis trebuie să dea înapoi aproximativ 300.000 de euro, bani primiți din chirii, a decis miercuri definitiv Înalta Curte de Casație și Justiție.

La suma inițială de 260.000 de euro, pe care președintele trebuie să o restituie, se adaugă alte sume accesorii, adică penalități și taxe. Banii vor fi recuperați de ANAF, arată Antena 3 CNN.

ÎCCJ a publicat, miercuri, decizia în cazul unui litigiu deschis în 2016 privind moștenirea unui imobil din Sibiu, situat pe strada Gheorghe Magheru 35 – care i-a aparținut lui Carmen Iohannis și familiei Baștea.

„Decizia nr. 1943: Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-reclamantă Baştea Rodica împotriva deciziei nr. 1973 din 15 iunie 2023 a Curţii de Apel Alba Iulia – Secţia I civilă, în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi Statul Român prin Municipiul Sibiu reprezentat de Primar şi Statul Român prin Ministerul Finanţelor. Definitivă”, se arată în încheierea de ședință publicată miercuri de ÎCCJ.

Este vorba despre o decizie definitivă prin care Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul formulat de Rodica Baștea, o femeie din America, prietenă de familie cu Klaus Iohannis, cea care deschisese un proces prin care solicita anularea actelor de moștenitor al statului român vizavi de un imobil din Sibiu pe care l-a cumpărat familia Iohannis de la Ion Baștea, soțul acestei femei care a deschis procesul.

Statul român, prin ANAF, poate să treacă la recuperarea de la Klaus Iohannis a sumei impresionante de bani. Dacă președintele nu plătește acești bani se poate recurge la poprire.