Candidatul PSD Constanța la Camera Deputaților, Daniel Georgescu, a transmis un mesaj despre situația actuală a Șantierului Naval Damen Mangalia.

„Luați ghearele de pe Șantierul Naval Damen Mangalia!

Aveam unul dintre cele mai bune șantiere navale din Europa.

Acum, ne bucurăm dacă mai vine o navă la reparat.

Voi lupta pentru locurile de muncă din șantier. Voi lupta pentru oamenii extraordinari care încă au mai rămas acasă.

Voi lupta pentru dreptul de a ne crește copiii aici, în județul Constanța și nu în Olanda, nu în Norvegia, nu în Italia.

Trimite în Parlament oameni pe care te bazezi, oameni care stiu ce au de făcut.

PSD este partidul românilor și este echilibrul necesar în Parlamentul României”, a transmis Daniel Georgescu.

Comandat de Partidul Social Democrat Filiala Constanța,
Executat de Ediția de Sud – portal www.editiadesud.ro
CUI mandatar financiar coordonator: 11240017

Pe aceeași temă:

Felix Stroe: „Programul economic de guvernare al Partidului Social Democrat 2024 – 2028 este unul dintre cele mai ambițioase proiecte la care am lucrat vreodată!”

Programul Tech Nation. Sprijin de 1 miliard de euro în 4 ani, în granturi de 50.000 de euro per beneficiar, pentru crearea a 5.250 de Start-Up-uri anual, 125 pe județ, anual, dezvoltarea a 21.000 de Start-Up-uri în 4 ani și crearea a 42.000 de locuri de muncă stabile.

Programul Student First Company. Schema de ajutor de stat de 200 milioane de euro în 4 ani, prin granturi de 50.000 de euro per beneficiar, pentru crearea a 4.000 de Start-Up-uri în 4 ani de către studenți și crearea a 8.000 de locuri de muncă stabile.

Programul Start-Up Diaspora Next Gen. Schemă de ajutor de stat de 200 milioane de euro în 4 ani, prin granturi de 50.000 de euro per beneficiar, pentru crearea a 4.000 de Start-Up-uri în 4 ani de către românii reveniți din diaspora și crearea a 8.000 de locuri de muncă stabile.

Programul Start-Up Revolution. Posibilitatea ca tinerii cu vârsta de peste 16 ani să poată înființa un „SRL de exercițiu”, pentru o durată determinată de până la 2 ani, cu o cifră de afaceri de maximum 20.000 de euro. După împlinirea vârstei de 18 ani a asociatului unic, a unuia dintre asociați sau administratori, „SRL de exercițiu” devine un SRL obișnuit sau se radiază.

Programul Business Online. 20 milioane de euro pentru crearea a 400 de business-uri online pentru companii românești de dimensiuni micro și medii, care caută să-și distribuie produsele către clusteri importanți de marketplace-uri sau IMM-uri care oferă servicii online de telemedicină, consultanță, sau alte tipuri de servicii.

Programul Creștem România. Stimularea producției și a accesului pe noi piețe pentru 20.000 de IMM-uri și 400 de companii mari. Schemă de ajutor de stat de 580 milioane de euro pentru granturi și 60 miliarde de lei plafon de garanții în 4 ani. Valoarea creditului poate fi de maximum 2 milioane de euro per beneficiar IMM și 10 milioane de euro pentru beneficiar companie mare, cu eligibilitate în funcție de regiunea de dezvoltare.

Programul Export România. Schemă de ajutor de 200 milioane de euro pentru susținerea a 1.000 de companii românești exportatoare și echilibrarea balanței comerciale.

Programul Start Micro Prod. Plafon alocat în valoare de 10 miliarde de lei, pe o perioadă de 4 ani, pentru finanțarea micilor producători autohtoni, în vederea formării de clustere zonale de afaceri, a incluziunii sociale și creșterii gradului de ocupare a forței de muncă în zone rurale, în special în orașele slab industrializate. Garanție de stat de 80%. Valoarea finanțării va fi de maximum 500.000 de euro per beneficiar.

Programul Restart Sport. Încurajarea antreprenoriatului în rândul foștilor sportivi de performanță. Valoarea programului este de 20 milioane de euro, cu o componentă de granturi de 50.000 de euro per beneficiar, pentru crearea a 400 de Start-Up-uri pentru realizarea de investiții în domeniul sportului. Schema de ajutor de stat va asigura finanțarea a cel mult 90% din cheltuielile investiționale eligibile.

Programul Women in Tech. Sprijin pentru finanțarea firmelor din domeniul IT sau adiacent, cu acționari majoritari femei. Valoarea programului este de 200 milioane de euro, cu o componentă de granturi de 50.000 de euro per beneficiar pentru crearea a 4.000 de Start-Up-uri pentru realizarea de investiții în capacități noi de producție.

Programul Export România. 50 milioane de euro anual, pentru susținerea antreprenorilor români pentru participarea la târguri și expoziții în afara țării, cu scopul internaționalizării afacerilor.

Turism

Susținerea investițiilor în turismul balnear pentru valorificarea resurselor naturale ale României. 500 milioane de euro, din fonduri europene și de la bugetul de stat, în următorii 3 ani, și garanții de 1 miliard de lei anual, în cadrul unei scheme de ajutor de stat de minimis pentru investiții în modernizarea stațiunilor balneare. Se finanțează 50% din cheltuielile eligibile, până la maximum 200.000 de euro pentru un beneficiar.

Creșterea bugetului de promovare a României ca destinație turistică. Minimum 10 milioane de euro anual, în primii 3 ani, și minimum 20 de milioane de euro, începând cu anul 4. Campanii de promovare pe piețele externe, stimularea operatorilor din sectorul turismului pentru creșterea numărului de turiști străini și a duratei vacanțelor acestora în România.

Transporturi

Compensarea creșterii accizei la motorină pentru transportatorii români, astfel încât să menținem competitivitatea acestui sector pe piețele externe, având în vedere că reprezintă cel mai mare exportator de servicii din România. Prelungirea până la 31 decembrie 2025 a schemei de ajutor de stat pentru compensarea creșterii accizei la motorină în valoare de 0,2 lei/litru.

Investiții pentru modernizarea sistemului energetic național

Investiții în unitățile de producție

• Retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă. Nuclearelectrica va aloca 1,85 miliarde de euro pentru a extinde exploatarea Unității 1 cu încă 30 de ani începând din 2029, ceea ce va genera sute de noi locuri de muncă și va asigura stabilitatea Sistemului Energetic Național.
• CTE Iernut și CTE Mintia vor furniza în sistem 2.180 MW, energie cu emisii reduse de dioxid de carbon și vor crea noi locuri de muncă.
• Hidroelectrica va realiza investiții de 3 miliarde de lei în hidrocentrale, din surse proprii.

Dezvoltarea infrastructurii de transport a energiei electrice și gazelor naturale

• Transelectrica. Program de 7 miliarde de lei, din fonduri proprii, și 2,8 miliarde de lei din fonduri europene pentru dezvoltarea infrastructurii de transport a energiei electrice.
• Transgaz. Program de investiții 2,5 miliarde de lei pentru dezvoltarea infrastructurii de transport a gazelor naturale.

Investiții în capacități noi de producție a energiei electrice și gazelor naturale

Program multianual, în perioada 2025-2028 și în perspectivă anului 2030, pentru creșterea cantității de energie electrică livrată cu peste 2 GWe și a cantității de gaze naturale livrate cu peste 125 de miliarde de metri cubi.

• CHP Mintia: 1.750 MWe, finanțare din fonduri proprii de 1,4 miliarde de euro.
• CHP Iernut: 430 MWe, finanțare din fonduri proprii de 300 milioane de euro.
• Reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă: 1.400 MWe, finanțare prin credite externe de 7 miliarde de euro.
• Neptun Deep și Caragele Deep: extragerea a peste 130 miliarde de metri cubi de gaze naturale.

Creșterea capacităților de producție energie electrică, din surse regenerabile

• Dezvoltarea de capacități de producție energie electrică, din surse regenerabile, prin accelerarea implementării proiectelor finanțate din fonduri europene și îndeplinirea țintei din PNRR de + 3500 MW eolian și solar, susținute de Contracte pentru Diferență până în 2030, și + 3000 MW eolian și solar, în total, instalaţi şi conectaţi la reţea în 2026, cu instalații de stocare aferente. Finalizarea Strategiei Naționale pentru Hidrogen și demararea implementării Planului de Acțiuni aferent.
• Prosumatorul, sursă de energie verde echilibrată pentru sistemul energetic! Dezvoltarea unui program nou Casa Verde, pentru instalarea de sisteme de stocare de către prosumatorii care nu au astfel de sisteme. Vor beneficia aproximativ 140.000 de prosumatori, care vor produce 1.800 MW. Program multianual pe 4 ani, cu o finanțare anuală de circa 125 milioane de euro, din Fondul de Mediu.

Parteneriatul strategic privind interconectarea energetică România-Republica Moldova

Interconectarea în sectorul energiei electrice

• România și Republica Moldova vor fi interconectate prin intermediul a 3 linii electrice aeriene (LEA) de 400 kV.
• Integrarea Republicii Moldova în ENTSO-E.
• OPCOM S.A. din România va fi desemnat operator al pieţei de energie electrică în Republica Moldova.

Interconectarea în sectorul gazelor naturale

• Gazoductul Iași-Ungheni–Chișinău.
• Depozitul de înmagazinare gaze naturale de la Sărmășel și cel nou de la Fălticeni vor prelua gazele naturale destinate consumului din Republica Moldova, în vederea asigurării de capacităţi de stocare şi livrare suplimentare.

Comandat de Partidul Social Democrat Filiala Constanța,
Executat de Ediția de Sud – portal www.editiadesud.ro
CUI mandatar financiar coordonator: 11240017

Pe aceeași temă:

Daniel Georgescu își face campanie într-un autoturism de colecție: „Județul Constanța este frumos și merită văzut dintr-o mașină frumoasă”

Felix Stroe: „Programul economic de guvernare al Partidului Social Democrat 2024 – 2028 este unul dintre cele mai ambițioase proiecte la care am lucrat vreodată!”

Evenimentul este organizat de Primăria Comunei Limanu în contextul aniversării „Zilei Naționale a Dobrogei” (14 noiembrie 1878 – 14 noiembrie 2024) – 146 de ani de la revenirea Dobrogei la teritoriul național, precum și a împlinirii a 200 de ani de la atestarea oficială a satului Hagieni.

Evenimentul va fi marcat în Grădina Geamiei Hagieni prin recitaluri de muzică populară tradițională, programe artistice susținute de artiști locali și ansambluri folclorice invitate, precum și de elevi ai Școlilor Gimnaziale din Limanu și 2 Mai, care vor prezenta și o paradă a costumelor populare dobrogene. Comunitatea din Hagieni va organiza un târg cu produse culinare locale.

„Bicentenarul satului Hagieni, atestat la 1824, ne oferă anul acesta prilejul de a sărbători Ziua Dobrogei într-un loc încărcat de spiritualitate, tradiții și obiceiuri locale nealterate în timp: Hagieni, în Dobrogea de Sud.

Suntem aici, împreună de 200 de ani, comunități etnice care care au contribuit la realizarea regiunii Dobrogea ca spațiu unic de cultură și de conviețuire multietnică. Nu mai este nevoie să explicăm cât de frumos reușim noi să trăim, să conviețuim, pentru că noi o facem firesc. N-avem cum să explicăm ceea ce deja e un dat firesc

. Ne uităm și în contextul internațional și vedem cum în alte zone încărcate de istorie, așa cum este și Dobrogea, lucrurile nu sunt simple, ci extrem de complicate atunci când există mai multe puncte de vedere. Noi deținem aici, în Dobrogea de Sud, în Hagieni, Limanu, 2 Mai și Vama Veche cea mai importantă valoare: o coexistență firească”, a declarat Daniel Georgescu, primarul Comunei Limanu.

 Ziua Dobrogei – Bicentenar Hagieni 14 noiembrie 2024 – Grădina Geamiei Hagieni

Program

• 11:30   Cuvântul de deschidere al autorităților locale
• 12:00   Recital de muzică tradițională tătărească: Raip Cheiosep
• 12:30   Dansuri populare tradiționale: Ansamblul folcloric din Cobadin
• 12:45   Spectacol de cântece şi dansuri tradiţionale ale etniilor din Dobrogea, susținut de elevi ai  Școlilor Gimnaziale din Limanu și 2 Mai, soliste: Arzu Mustafa și Rebeca Băluț
• 12:55   „Artă şi convieţuire în Dobrogea“ – paradă a costumelor tradiționale dobrogene, prezentată de elevi ai Școlilor Gimnaziale din Limanu și 2 Mai
• 13:15   Recital de muzică dobrogeană: Viorica Nica și Grupul vocal-folcloric „Silișteanca”

Pe întreaga durată a manifestărilor va avea loc un târg cu produse culinare locale, organizat de comunitatea din Hagieni.

Candidatul PSD la Camera Deputaților, Daniel Georgescu, a participat la Saligny, alături de președintele filialei județene, Felix Stroe și alți colegi de partid, la hramul Bisericii Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil.

„Am spus ca orice om, contează. Ca orice localitate, contează! Și astăzi, în zi de mare sărbătoare, am fost alături de constănțenii din comuna Saligny, localitate ce poartă numele unui om imens pentru istoria și ingineria românească!

Echipa PSD Constanța va fi mereu în mijlocul oamenilor, atât în momente de bucurie dar și la greu!

Mulțumim colegilor pentru invitație și vom fi alături de oamenii noștri și comunitățile lor! Așa că astăzi, în zi de mare sărbătoare, la Hramul Bisericii Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil din Saligny! De altfel, pentru mine și președintele PSD Constanța, Felix Stroe această vizită este deja o tradiție.

Mergem pe calea sigură împreună și ducem Constanța înapoi în TOP!”

Comandat de Partidul Social Democrat Filiala Constanța,
Executat de Ediția de Sud – portal www.editiadesud.ro
CUI mandatar financiar coordonator: 11240017

Pe aceeași temă:

Daniel Georgescu își face campanie într-un autoturism de colecție: „Județul Constanța este frumos și merită văzut dintr-o mașină frumoasă”

Comandat de Partidul Social Democrat Filiala Constanța,
Executat de Ediția de Sud – portal www.editiadesud.ro
CUI mandatar financiar coordonator: 11240017

Social-democraţii din Mangalia au găzduit, marţi seara, o întâlnire la care au participat candidaţii la alegerile parlamentare din zona de sud est a judeţului.

Mai exact, au fost prezenţi deputata Cristina Dumitrache, Mirela Matichescu, manager OMD Mamaia Nord, primarul comunei Limanu, Daniel  Georgescu, dr. Cătălin Grasa, Eduard Martin, directorul general al SC Polaris M Holding SRL Constanţa, Liviu Tit Brăiloiu, fost prefect şi senator,  liderii şi membrii organizaţiilor PSD din Mangalia, Tuzla, Costineşti, Limanu, Pecineaga şi Albeşti.

Preşedintele PSD Mangalia, Neculai Tănasă a declarat pentru Ediţia de Sud faptul că întâlnirea a avut ca scop pregătirea alegerilor parlamentare care se vor desfăşura la data de 24 noiembrie 2024.

„Campania electorală pentru alegerea deputaţilor şi senatorilor se apropie, astfel că se impunea un dialog în care să stabilim aspectele de natură organizatorică. Avem multe lucruri de făcut, nu este uşor să organizezi două rânduri de alegeri, mă refer şi la cele prezidenţiale programate pentru 1 decembrie (primul tur) şi 8 decembrie (al doilea tur), iar echipele noastre trebuie să ştie exact ceea ce au de făcut.

Apropiata campanie ne permite să intensificăm dialogul cu cetăţenii, cu referire în mod special la cei din Mangalia, care au multe probleme pe care trebuie să le rezolvăm. Fără o comunicare constructivă, nu vom reuşi nimic.

Am discutat şi despre organizarea şi participarea membrilor noştri în secţiile de votare, unde trebuie să fie vigilenţi şi să se asigure că sunt respectate dispoziţiile legii electorale.  Avem numai reacţii pozitive din partea cetăţenilor Mangaliei, aspect care mă bucură, dar mă şi obligă în acelaşi timp să vin în întâmpinarea oamenilor prin rezolvarea problemelor cu care întreg municipiul, de altfel, se confruntă.

În ceea ce priveşte, candidatul zonei noastre, ne vom prezenta la alegerile parlamentare cu primarul comunei Limanu, Daniel Georgescu, primul pe lista pentru Camera Deputaţilor,  care, în calitate de edil cu multe mandate la activ, a demonstrat că este capabil să dezvolte şi să promoveze sudul litoralului. În plus, în calitate de deputat PSD va reîmprospăta şi va atrage fonduri pentru Mangalia cel puţin în domeniul turismului, care a fost lăsat de izbelişte de către reprezentanţii Primăriei Mangalia”.

Pe aceeași temă:

Primarul Daniel Gheorghe Georgescu a intrat în cursa pentru Camera Deputaților: Ce mesaj le-a transmis locuitorilor comunei

Primăria Limanu s-a înscris la masa credală pentru recuperarea a circa 1,2 milioane de lei de la Damen Mangalia. Intrarea în faliment a societății care susținea viața economică în sudul litoralului a afectat și bugetul Primăriei Limanu.

Potrivit primarului Daniel Georgescu, situația este una relativ gravă, pentru că bugetul primăriei nu este unul foarte mare:

„Dacă vă uitați pe lista creditorilor ne veți găsi la poziția a patra. În momentul în care ne-am făcut bugetul pentru 2024, nici nu ne puneam problema că vom avea minus în bugetul local fiind unii dintre cei care plăteau la timp.

Ne-am estimat niște cheltuieli și niste investiții pe baza unor încasări, a unor fonduri pentru care aveam contracte deja semnate sau pentru care estimam că vom depune proiecte.

În momentul acesta avem circa 1,2 milioane de lei în minus. Pentru bugetul Primăriei Limanu sunt foarte mulți bani. Sună frumos Limanu-2 Mai-Vama veche, dar avem bugetul unei primării de comună.

Aceștia bani trebuiau să intre în partea de cheltuieli, de întreținere a localității.

Legislația nu îmi permite să trec acești bani la un alt capitol, pentru că aș fi tăiat de la proiectele de Dezvoltare și le-aș și trecut pe partea de cheltuieli, de întreținere a localității. Dar nu-mi permite legislația.

Așa că, lună de lună, avem emoții dacă avem bani de salarii”, a declarat, pentru „Ediția de Sud”, Daniel Georgescu.

„Dacă ne bazam pe banii primăriei, nu asfaltam nici un kilometru de stradă”

„Eu cred ca vom depăși această problemă, mai ales că a aparut Ordonanța “trenulețul”, care ne-a limitat partea de cheltuieli. Ne vom drămui banii până la finalul anului.

Nu știu ce se va întâmpla, însă, cu 2025. Pot să iau în calcul 2,4 milioane de lei pentru bugetul de anul viitor. Așa că va trebui să amân sau să opresc anumite proiecte ori va trebui să „tai”: să sting lumina noaptea, să nu fac curățenie, să nu dau bani la școli… vom vedea pe finalul anului ce va fi.

Limanu a avut noroc că a atras foarte mulți bani pentru investiții, pentru că dacă foloseam banii primăriei nu puteam asfalta nici măcar un kilometru de stradă”.

Pe aceeași temă:

Daniel Gheorghe Georgescu, primarul comunei Limanu: „Vrem plaje cu adevărat publice – plaje gratuite pentru localnici și turiștii care vor să stea pe propriile prosoape”

(VIDEO) Daniel Georgescu, edilul comunei Limanu: „Agenții economici pot funcționa și la negru și ilegal, iar noi, primăriile, nu putem reacționa”

Căminul Cultural din 2 Mai a găzduit, astăzi, o întâlnire de lucru în vederea asocierii pentru înființarea Organizației de Management al Destinației la nivel local. La eveniment au participat primarul comunei Limanu, Daniel Georgescu, Corina Martin, președintele RESTO Constanța, alături de investitori HORECA din Vama Veche și 2 Mai.

Potrivit primarului comunei Limanu, Daniel Georgescu, întâlnirea a avut un dublu scop: pe de o parte s-a pus în discuție oportunitatea asocierii oamenilor de afaceri din HORECA din Vama Veche, 2 Mai, Limanu și Hagieni, iar pe de altă parte s-a luat în discuție înființarea unui OMD reprezentativ pentru toată localitatea.

„Noi, cei din Limanu, 23 August și Tuzla cred că suntem ultimele primării care nu au înființat, încă, un OMD local. Din 2002 am încercat să înființăm o asociație a investitorilor din Vama Veche, dar ne-am oprit, de fiecare dată, la întocmirea documentelor.

În același timp, cred ca suntem singura primărie care <trage> de oamenii de afaceri să se asocieze într-o organizație care să îi reprezinte.

Ieri am avut o întâlnire cu reprezentanții Federației Patronatelor din Industria Ospitalității. În cadrul evenimentului am propus să solicităm ministerului ca în caietul de sarcini și în contractul prin care sunt închiriate plajele să fie prevăzut ca operatorul să dețină 100% dreptul de exploatare a acestora, cu condiția ca 30% din suprafața plajelor din fiecare localitate să revină primăriei.

Sunt născut și crescut la malul mării și nu mi se pare normal ca localnicii să nu mai aibă voie să stea la plajă dacă nu plătesc zilnic un șezlong. 

Vreau să avem plaje libere. Primăria trebuie să primească în administrare 30% din suprafața plajei, pe care să o lase liberă pentru localnici și turiști. 

Operatorii de plajă plătesc și așa sume foarte mari la Apele Române, trebuie lăsați să își gestioneze sectoarele singuri. 

În cazul în care nu se va lua o decizie favorabilă, vom pune presiune pe minister ca primăriile să aibă prioritate la licitațiile plajelor„, a spus Daniel Georgescu.

Corina Martin, președintele RESTO Constanța le-a prezentat investitorilor din sală avantajele înființării unui OMD local, care să le reprezinte interesele la nivel regional, dar și național.

„Noi, cei din HORECA, avem nevoie de un dialog cu autoritățile – locale sau naționale.

De exemplu, la Constanța, primăria nu pune în dezbatere publică proiectele ce ne vizează în mod direct. Avocatul nostru urmărește aceste proiecte și, înainte de votul pentru acel proiect, ne facem auzită vocea. Așa am reușit, de exemplu, să modificăm taxa de stațiune pe care Primăria Constanța o dorea la Mamaia și care era una enormă.

De asta aveți nevoie, de o voce în fața primarilor. Însă niciun primar dintr-un oraș turistic nu poate sta să asculte 100 de voci, fiecare cu problema ei.

Forța unei organizații care să vă reprezinte este clară. Vocea dumneavoastră va conta în fața primarilor, a prefectului, dar și la minister„.

OMD Limanul Dobrogei de Sud va promova branduri pentru fiecare localitate componentă în parte

Potrivit propunerii primăriei, membrii fondatori ai OMD Limanul Dobrogei de Sud (o primă propunere a denumirii noului OMD din sudul litoralului)  pot fi persoanele fizice cu activități în domeniul turismului, alimentației publice și serviciilor, plătitorii de taxe speciale pentru promovare turistică, membrii ai federațiilor patronale locale, angajatori, alte structuri asociative.

OMD Limanul Dobrogei de Sud ar urma să fie persoană juridică de drept privat, fără scop lucrativ, având drept scop principal dezvoltarea și promovarea turismului pe teritoriul administrativ al Comunei Limanu, cu cele patru localități – Limanu, Vama Veche, 2 Mai și Hagieni, în vederea creării unui cadru de dezvoltare integrată a diferitelor forme de turism (clasic, cultural, gastronomic, de agrement, de aventură, ecoturism, agroturism, religios de week-end etc).

Cele patru localități se vor distinge prin branduri proprii: 2 Mai – Cultură, Hagieni – Spiritualitate, Limanu – Tradiție, Vama Veche – Nonconformism.

Pe aceeași temă:

(VIDEO) Daniel Georgescu, edilul comunei Limanu: „Agenții economici pot funcționa și la negru și ilegal, iar noi, primăriile, nu putem reacționa”

Unul dintre cele mai așteptate evenimente ale programului „Cultura la Liman” – expoziția de pictură și fotografie, al doilea mare eveniment al programului după festivalul de teatru și film – s-a deschis aseară, la 2 Mai.

Într-un cadru elegant și distins, s-au întâlnit, au expus și ne-au vorbit despre ei și arta lor doi tineri artiști: pictorița Oana-Maria Paul și fotograful Mihnea Turcu. Vernisajul a avut loc în prezența autorităților locale și a unui public rafinat și cunoscător, care știe să aprecieze arta adevărată.

Intitulată, aparent simplu, VAMA, expoziția va rămâne deschisă până pe 14 august, pe întreaga durată a evenimentelor din cadrul programului cultural.

„Mă emoționează întotdeauna când artiștii vorbesc atât de frumos despre locurile acestea, le iubesc, le înțeleg și le transformă în operă de artă. Este cea mai mare bucurie, cea mai mare recompensă”, a declarat Daniel Georgescu, primarul comunei Limanu.

„După ce Silvia Radu, în 2022, la prima ediție a programului „Cultura la Liman”, a deschis seria acestor expozitii cu lucrări excepționale, fixând lumina specială a acestor locuri pe pânzele sale, iar Aurelia Stoie Mărginean, în 2023, la a doua editie a programului, ne-a emoționat cu acuarele de o acuratețe și de o finețe remarcabile, anul acesta ne-au arătat Marea la 2 Mai și Vama Veche doi artiști din generația tânără, ne-a declarat curatorul expoziției și responsabilul cu comunicarea, Silvana Cojocărașu.

Oana-Maria Paul

Oana-Maria Paul s-a născut în 1982, în Slatina. Absolventă a Facultății de Drept, în 2005 a făcut cunoștință cu pictura. A fost cursantă a Școlii Populare de Artă din București, dezvoltându-se artistic sub îndrumarea unor pictori români contemporani.

A început să picteze teme inspirate din locuri și obiecte care și-au pus amprenta asupra ei, având capacitatea de a transmite celorlalți energia lor unică. Tablourile sale reușesc să păstreze optimismul, lăsând ochiului spectatorului o anumită bucurie de viață. Nu există alb sau negru în creațiile sale, nu există bine sau rău, sunt doar povești despre oameni și locuri, care trebuie amintite într-un mod special, reușind să creeze lumi și universuri aparte: „Iubesc să pictez marea și peisajele marime, pentru că au orizontul jos, subiectul este concentrat aproape de pământ, este modest, dar “decopertează” luminozitatea și profunzimea cerului.  Mai mult, pe malul apei este mereu o lume mărunta și spectaculoasă, care construiește haotic un univers interesant.”

Mihnea Turcu

Mihnea Turcu s-a născut în 1978, iar copilăria și adolescența au însemnat vacanțele din satul bunicilor și Brașov. În 2001 a ajuns în București, unde a lucrat pentru una dintre marile corporații, până când, în 2012, a simțit că trebuie să urmeze un drum diferit, pentru a se exprima prin fotografie. A călătorit în Asia și America de Sud, căutând expresivitatea în locuri îndepărtate, până când a înțeles că adevărurile și esențele pe care le căuta îl așteptau acasă, în cele două laitmotive ale artei sale:„satul, cu vibrațiile lui de arhaic și suflet românesc și Vama Veche, cu a ei poveste de dragoste, de mare, nisip alb și valuri, toate compuse ca într-o piesă de teatru pe scena unui colț retras de plajă.”

Deși folosesc mijloace de expresie diferite – pictura și fotografia – artiștii ne arată că amândoi privesc lumea și oamenii cu sufletul, iar lucrările lor devin amprenta unei emoții, creează povești.

La finalul evenimentului, tânăra Carla Dascălu a oferit un emoționant recital la vioară: au răsunat acorduri de Shostakovich și Ciprian Porumbescu. A acompaniat la pian, pe toată durata serii: pianistul, compozitorul și profesorul Dorian Pârvu. A fost o seară cu adevărat rafinată și reușită, în care culoarea, fotografia, pianul și vioara s-au contopit într-un tablou mirific.

Pe aceeași temă:

La 2 Mai a început cea de a treia ediție a evenimentului „Cultură la Liman”. Care este programul oferit iubitorilor de teatru, film, pictură și concerte

La Căminul Cultural din 2 Mai a avut loc ieri, vernisajul expoziției „Marea la 2 Mai și Vama Veche”, în prezența oamenilor de cultură din zonă.

Au fost prezenți la evenimentul gazdele expoziției – primarul comunei Limanu, Daniel Georgescu și viceprimarul localității, Mihai Feodorof, precum și invitații acestora, senatorul Felix Stroe și subprefectul Marilena Dragnea.

Aurelia Stroie Marginean este absolventă a Academiei de Arte Vizuale Ion Andreescu din Cluj Napoca, promoția 1966, membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România, membră a Asociației de Artă Plastică.

A avut, de-a lungul timpului, expoziții personale în țară și peste hotare, la București, Miercura Ciuc, Brașov, Rishon le Zion, Ierusalim, Veneția, Madrid, Berlin, Viena, Nicosia.

Lucrările domniei sale sunt găzduite de Ministerul de Exerne al României, Primăria Brașov, Cercul Militar Brașov, Muzeul Primei Școli Românești Brașov, Academia Militară Henri Coandă Brașov, Biblioteca Județeană George Barițiu din Brașov, Comunitatea Evreilor din Brașov.

„Marea la 2 Mai și Vama Veche”, vernisaj de pictură Aurelia Stroie Marginean