„Subsolul localităţii va fi transformat în şvaiţer în urma exploatării gazelor de şist. Vor urma cutremure şi contaminarea apei!“

Casa de Cultură a găzduit, astăzi, conferinţa publică „Efectele nocive ale exploatării gazelor de şist prin fracturare hidraulică, asupra sănătăţii, calităţii vieţii şi dezastrul economic generat de exploatarea acestora“. Invitaţi la eveniment au fost prof. univ. dr. Mircea Vintilescu, ing. Doru Apostol, ing. Marina Ştefan, geograf Maria Olteanu, Paul Iurea, activist de mediu. Printre cei aflaţi în sală s-au aflat renumitul pianist Harry Tavitian, împreună cu soţia sa, viceprimarul comunei Limanu, Marius Dumitru, Cosmin Bârzan, preşedinte executiv al Centrului pentru Resurse Civice, reprezentanţi ai Grupului „Dobrogeea“, cetăţeni din Mangalia şi din localităţile din jur – Limanu, 2 Mai, Vama Veche, Costineşti, Albeşti etc.

În cadrul conferinţei, prof. univ. dr. Mircea Vintilescu a făcut una dintre cele mai elocvente prezentări a fracturării hidraulice, comparând această metodă cu cea „clasică“ de extragere a gazelor. Potrivit acestuia, în forarea clasică, sonda introdusă în pământ utilizează apa pentru ridicarea gazelor şi ţiţeiului. Apa folosită este, apoi, reintrodusă, printr-o altă sondă, în aceeaşi locaţie, prin reinjecţie. În ceea ce priveşte gazele de şist, metoda este una dezastruoasă în primul rând pentru natură şi, în al doilea rând, pentru locuitorii zonei unde se produce fracturarea. „Forajul, care, iniţial, seamănă cu cel clasic, ajunge la un moment în şisturile argiloase, unde este deviat, străpungând, oblic şi apoi orizontal, aceste straturi, ce sunt, apoi, desfăcute pe lungimi de 1,5-3 kilometri fiecare. Forajul acestor straturi se face fie cu ajutorul explozibilului, prin detonare subterană, fie prin dizlocarea, exfolierea straturilor. Trebuie să ştiţi că, deşi potrivit legii, forajul se poate face doar la o distanţă mai mare de un kilometru faţă de aria localităţii, acesta va ajunge, prin exploatarea pe orizontală, în „buricul“ oraşului sau poate străbate întreaga zonă a acestuia. Astfel că, sub oraşul sau comuna unde se va fora pentru gaze de şist, se va forma, în timp, un „şvaiţer“, a arătat prof. univ. dr. Mircea Vintilescu.

Ulterior introducerii sondei, are loc fracturarea hidraulică, prin introducerea unor fluide la presiuni ce pot ajunge la până la 1.500 de atmosfere: „Gândiţi-vă la un bloc de 5.000 de etaje, ce are rolul de a pătrunde prin straturile pământului, spălându-le cu ajutorul unor substanţe cu potenţial mutagen şi cancerigen. Însă, investitorul va folosi şi un nisip special, pentru a sabla straturile. Vorbim, deci, nu doar de o exploatare a gazelor de şist, ci şi de o exploatare minieră. Investitorul nu mai este, însă, nevoit să angajeze forţe de muncă, să asigure galeii, aerisire etc. În timp ce o galerie „clasică“ are doi metri şi este suţinută cu stâlpi de protecţie, în cazul galeriilor pentru fracturarea hidraulică vorbim de galerii de peste zece metri şi nicio protecţie. În concluzie, după cinci ani în care subsolul oraşului dumneavoastră este transformat în şvaiţer, investitorul pleacă şi rămâneţi cu subteran al cărui straturi se prăbuşesc, încearcă să se rearanjeze. Este o masă de „jeleu“ care amplifică orice mişcare tectonică: dacă ar avea loc un cutremur de patru grade, acesta va fi resimţit ca unul de peste şase grade“, a mai arătat Mircea Vintilescu.

Organizatorii conferinţei au reafirmat, o dată în plus, că metoda fracturării hidraulice constituie, în acest moment – şi dacă legislaţia nu se va modifica, infracţiune!

În cadrul întâlnirii, au mai fost prezentate şi alte riscuri ale explotării gazelor de şist prin fracturarea hidraulică: contaminarea apei potabile şi a pânzei freatice (în cazul fisurării şi exploziei uneia dintre conductele de exploatare, apa contaminată va intra imediat sursa de apă utilizată de consumatori); cutremure şi alunecări de teren, boli incurabile pentru oameni, poluarea aerului, a solului, distrugerea vegetaţiei şi îmbolnăvirea animalelor. „Independenţa energetică este un mit. Gazele vor fi în totalitate ale companiilor ce le extrag, fără obligaţia de a vinde pe piaţa românească. Gazele extrase nu vor putea fi utilizate în gospodării, din cauza toxicităţii lor, ci numai în termocentrale speciale, unde li se pot neutraliza elementele nocive, fiind transformate în curent electric“, s-a mai arătat în cadrul conferinţei.