Noi măsuri în caz de cutremur

Viceprim-ministrul Vasile Dîncu, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, a prezentat joi, 22 septembrie a.c., într-o conferință de presă, mecanismul de reacție în cazul producerii unui cutremur major în România, cu accent pe etapele de prevenire și pregătire. În paralel, au fost descrise cele 13 propuneri elaborate de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) și Ministerul Afacerilor Interne (MAI) prin care se urmărește îmbunătățirea actualului mecanism.

Demersul are la bază condițiile seismologice specifice României, faptul că Bucureștiul este capitala est-europeană cea mai vulnerabilă în cazul producerii unui cutremur, experiențele anterioare ale României la astfel de dezastre și recenta adoptare în Guvern a unei hotărâri privind managementul tipurilor de risc (HG nr. 557 din 3 august 2016).

„Pentru orice stat, există două lucruri importante: primul – să aloce constant resurse pentru a-și mări capacitatea de intervenție la dezastru. Al doilea și să recunoaștem și prin fapte, prin legislație, că interesul public e deasupra celui individual  și că, atunci când ești proprietar, există și drepturi dar și obligații. E necesar să înțelegem că într-o comunitate trebuie să existe un echilibru între drepturi și obligații”, a declarat viceprim-ministrul Vasile Dîncu la începutul conferinței.

Ministrul dezvoltării regionale și administrației publice a prezentat măsurile existente în prezent pentru fiecare componentă a mecanismului – de prevenire a consecințelor unui eventual seism, de pregătire a populației și a intervenției, de răspuns efectiv, în momentul producerii, și de reconstrucție.

Parte din propunerise referă la programul de consolidarea clădirilor de locuințe cu risc seismic, la reluarea programului de consolidare a clădirilor publice și a celui de construire a locuințelor de necesitate.

Propunerea pentru programul de consolidare se referă la:

• facilități financiare și pentru proprietarii spaţiilor cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă:
  • finanţare integrală de la bugetul de stat a consolidării;
  • rambursarea sumei alocate de stat pentru consolidare în 5 ani de la recepție;
  • rate lunare egale, cu o dobândă fixă de 5% pe an.
• posibilitatea proprietarului de locuinţă să opteze pentru a rămâne în locuinţa de necesitate repartizată pe perioada consolidării (doar pentru persoane fizice).
• stabilirea unor mecanisme juridice prin care siguranța colectivă să aibă întâietate față de interesul individual, în vederea executării lucrărilor de consolidare.

Propunerea vine ca urmare a rezultatelor sub așteptări ale programului: „În 2016 am mărit de 5 ori suma existentă, până la 25 de milioane de lei și sperăm să absorbim total această sumă până la finele lui decembrie, dar au existat și ani în care niciun leu din cei alocați nu au fost cheltuiți de primării”, a declarat Vasile Dîncu.

„Noi trebuie să creăm condiţii ca oamenii să se mute în locuinţe de necesitate, să avem un fond important. Am văzut că Primăria Bucureştiului deja are un proiect destul de consistent în această zonă. Vom da posibilitatea oamenilor, de exemplu, de a rămâne în aceste locuinţe de necesitate pentru totdeauna, dacă vor, şi să primească eventual o compensare în funcţie de asta”, a subliniat viceprim-ministrul.

În prezent, OG nr 20/1994, care reglementează programul de consolidare, prevede:

• facilităţi financiare pentru proprietarii de locuinţe, persoane fizice:
  • finanţarea integrală, din alocaţii bugetare, a expertizării tehnice, respectiv a proiectării şi execuţiei lucrărilor de consolidare aferente locuinţelor proprietate privată a persoanelor fizice din clădirile de locuit, încadrate în clasa I de risc seismic;
  • restituirea în rate lunare egale, fără dobândă, eşalonate pe 25 de ani, a contravalorii execuţiei lucrărilor de consolidare finanţate din alocaţii bugetare (proprietarii cu venituri medii nete lunare pe membru de familie sub câştigul salarial mediu net pe economie sunt exceptați de la această obligație);
  • scutirea de taxă pentru emiterea autorizaţiei de construire.
• autorităţile administraţiei publice locale sunt abilitate pentru:
  • despăgubirea proprietarului, la cererea acestuia, cu valoarea locuinţei, pentru cazurile de insolvabilitate privind rambursarea costurilor lucrărilor de consolidare; fostul proprietar poate locui în continuare, în calitate de chiriaş în spaţiul respectiv;
  • aprobarea, prin dispoziţie de primar, a deciziei de intervenţie privind expertizarea, proiectarea şi execuţia lucrărilor de consolidare, în lipsa acordului proprietarilor notificaţi;
  • acţionarea, prin procedură preşedinţială, asupra proprietăţii particulare, pentru restrângerea folosinţei încăperilor sau evacuarea persoanelor care nu au permis accesul în spaţiul afectat de lucrările de consolidare, pe timpul execuţiei acestora.

Vasile Dîncu a menționat că este în curs de definitivare Strategia locuirii, care a fost în consultare publică, și alte analize în domeniu: „Avem foarte multe intervenții din partea ONG-urilor, pe care le analizăm. Vom schimba mecanismul actual pentru repartizarea locuințelor: ANL va construi, așa cum face și acum, dar în același timp, va trebui să stimulăm și investitorii privați: ei să construiască iar statul să achiziționeze, printr-un parteneriat public-privat. Pe de altă parte, realizăm o evaluare a necesarului de locuințe și maparea infrastructurii de locuire – în luna decembrie avem termen pentru finalizarea evaluării. Știm că în acest moment avem undeva la 7.200.000 de familii și 8.200.000 de locuințe, așadar 1 milion de locuințe despre care nu știm ce sunt: case de vacanță, locuințe închiriate. După 1990 a dispărut planificarea centralizată iar deciziile în acest domeniu s-au luat la nivel politic, fără să existe niște studii. Noi acum sperăm ca în decembrie să avem aceste date iar guvernele următoare să aibă această bază de pornire pentru ajustarea politicilor de locuire și construirea de noi locuințe, realizate în parteneriat cu administrația locală”.