Studiu APC alarmant: În România se consumă anual 24 milioane litri de băuturi energizante! 

Piața băuturilor energizante în România este de 250 milioane lei!

In România se consumă anual 24 milioane litri de băuturi energizante!

10 linguriţe de zahăr într-o băutură energizantă!

250 kcal într-o băutură energizantă!

4 tipuri de îndulcitori artificiali (ciclamaţi de sodiu, zaharină, acesulfam K şi aspartam) într-o băutură energizantă!

De la 2 la 9 aditivi alimentari într-o băutură energizantă. Jumătate dintre produsele analizate conţin între 5 şi 9 aditivi alimentari!

Conţinutul de cofeină dintr-o băutură energizantă echivalează cu cel din 3 ceşti de cafea espresso!

Conţinutul de taurină per doza variază între 50 mg şi 2 grame!

Studiul privind impactul băuturilor energizante asupra sănătăţii tinerilor face parte din Campania Națională de Informare și Educare: ”Să învățăm să înțelegem eticheta!”. Prin această campanie, experții Asociației Pro Consumatori (APC) își propun să-i învețe pe tineri să înțeleagă eticheta produselor  astfel încât aceștia să facă achiziții în cunoștință de cauză. Totodată, Asociația Pro Consumatori (APC) își dorește să promoveze un stil de viață sănătos și să atragă atenţia tinerilor cu privire la existenţa pe piaţă a unor  băuturi energizante, care au un conţinut ridicat de zahăr, respectiv sunt îndulcite cu  îndulcitori artificiali, colorate cu caramel amoniacal şi conservate cu conservanţi artificiali. Asociația Pro Consumatori (APC) a achiziționat 41 de băuturi energizante, care prin formă şi concepţia grafică a ambalajului urmăresc atragerea atenţiei tinerilor şi influenţarea acestora în privinţa alegerii şi consumului. Studiul a fost realizat de către o echipă de experți a APC România, coordonată de conf. univ. dr. Costel Stanciu.  La realizarea acestui studiu s-au avut în vedere următoarele obiective:

Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere.

Analiza din punct de vedere statistic a mențiunilor de tip avertisment de pe ambalajele produselor analizate.

Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere.

Ingredientele regăsite în compoziția băuturilor  analizate sunt următoarele: apă, apă carbogazoasă, dioxid de carbon, zaharoză, zahăr caramelizat, dextroză, maltodextrină, șofranaș, nicotinamidă, concentrat de morcov, extract de ginseng, glucoză, sirop de glucoză fructoză, inositol, seminţe/extract de guarană (conţine cofeină), suc de lime, suc de portocale, suc de lămâie, suc concentrat de pere,  caroteni, tartrat de L-carnitină, clorură de sodiu, D-glucuronolactona taurina, cofeină, vitamine (A, C, E, B3, B5, B6, B12), acid citric, citraţi de sodiu, riboflavine, carbonaţi de sodiu, carbonaţi de magneziu, albastru briliant FCF, citrat trisodic, caramel simplu, acesulfam k, aspartam, ciclamaţi, sucraloză, zaharină, benzoat de sodiu, sorbat de potasiu, acid ascorbic, acid lactic, acid malic, fosfaţi de potasiu, caramel cu sulfit de amoniu, antocianine, gumă xantan, gumă caruba, gumă arabică, acid fosforic, citrat de magneziu, galben de chinolină, beta apo 8 carotenal, acetat izobutirat de zaharoză, esteri glicerici ai răşinilor din lemn, alginat de propilenglicol, pectine şi arome.   În cele 41 de produse analizate s-au identificat 31 de aditivi alimentari! Cu privire la ingredientele de mai sus, experţii APC România au formulat următoarele concluzii: 95% dintre produsele analizate conțin acid citric. E330 – acidul citric, agent de reglare a acidității, este un compus organic, cristalin, fără culoare, care aparține clasei de acizi carboxidici și este folosit ca acidifiant. Poate provoca dureri abdominale și atacă smalțul dinților.  63% dintre produsele analizate conţin citraţi de sodiu. E331 – citraţii de sodiu (săruri de sodiu ale acidului citric) sunt folosiţi ca agenţi de reglare a acidităţii produselor alimentare, ca antioxidanţi, conservanţi sau arome, produce efecte secundare precum greaţă, vomă, crampe abdominale şi musculare, reacţii alergice, amorţirea extremităţilor, oboseală, ritm cardiac anormal, crize, ameţeală, respiraţie greoaie etc. 61% dintre produsele analizate conţin caramel cu sulfit de amoniu (caramel amoniacal). E150c – caramel amoniacal este un colorant maroniu obținut prin arderea zahărului în prezența amoniacului. Este susceptibil de declanșarea unor alergii. De asemenea, distruge Vitamina B6 din organism. 45% dintre produsele analizate conțin conservanţi artificiali (sorbat de potasiu şi benzoat de sodiu). Benzoatul de sodiu, prezent în 32% dintre produsele analizate, este un conservant sintetic care, în reacție cu acidul ascorbic, generează benzen, substanță toxică cancerigenă. În urma unui studiu realizat pe 200 de sortimente de sucuri de către FDA (Federal Trade Commission – USA) în anul 2005, la 10 dintre acestea s-a identificat un conținut de benzen cuprins între 7 și 89 ppm (părți per milion), limita maximă admisă în apa potabilă fiind de 5 ppm. În urma acestei constatări, marii procesatori de băuturi răcoritoare din SUA au decis să nu mai folosească acest conservant. Benzoatul de sodiu poate produce reacții alergice, hiperactivitate și lipsă de concentrare la copii (ADHD). 24% dintre produsele analizate conţin acesulfam K. E950 – acesulfam de potasiu, este un îndulcitor artificial care provoacă reacții alergice, migrene, greață, vomă, palpitații cardiace, pierderea memoriei și oboseală. 20% dintre produsele analizate conţin aspartam. E951 este un îndulcitor artificial care poate provoca reacţii alergice, spasme musculare, palpitaţii cardiace şi pierderea memoriei. 12% dintre produsele analizate conţin citrat trisodic. E331 este un regulator de aciditate care poate provoca probleme la nivelul muşchilor (spasme şi contracţii necontrolate şi dureroase) şi probleme la nivel digestiv (diaree). Îndulcitorii artificiali pot declanșa o serie de afecțiuni medicale, cum ar fi: boala Alzheimer, boala Parkinson, boala Basedow-Graves, epilepsie, scleroză multiplă, diabet și depresie. 14% dintre produsele analizate conţin carbonaţi de sodiu, respectiv carbonaţi de magneziu; 10% dintre băuturile analizate conţin albastru briliant FCF. Coloranții sintetici (albastru briliant FCF, caramel sulfit de amoniu şi galben de chinolina) pot provoca reacții alergice, modificări cromozomiale, tulburări de respirație, dermatite și au potențial cancerigen. 10% dintre băuturile analizate conţin ciclamaţi. E952 – ciclamat de sodiu este un îndulcitor artificial care are o putere de îndulcire de 30 de ori mai mare decât zahărul. Acest aditiv nu este autorizat în SUA ca urmare a unor studii care au arătat posibile efecte carcinogene. 5% dintre produsele analizate conţin sucraloză. E 955 – sucraloza este un edulcorant chimic de sinteză, care are o putere de îndulcire de 600 de ori mai mare decât zahărul, de două ori mai mare decât zaharina şi de patru ori mai mare decât cea a aspartamului. În compoziţia sucralozei există o substanţă numită clorină, care se regăseşte şi în compoziţia pesticidelor de tip DDT, a dezinfectanţilor şi a unor tipuri de plastic. Având în vedere acest lucru, cercetătorii îşi pun mari semne de întrebare legate de siguranţa acestui aditiv. Moleculele de clorină scad fertilitatea şi au efecte neurotoxice.  Sucraloza afectează timusul, organul care este responsabil cu sistemul imunitar. Consumul ridicat de sucraloză duce la atacuri de panică, stări de agitaţie, dureri musculare. Îndulcitorii sintetici au o putere de îndulcire care poate fi de până la de 600 de ori mai mare decât zahărul. Aceștia pot declanșa o serie de afecțiuni medicale, cum ar fi: boala Alzheimer, boala Parkinson, boala Basedow-Graves, epilepsie, scleroză multiplă, diabet și depresie. 5% dintre produsele analizate conţin zaharina. E954 – zaharina este un îndulcitor artificial care este de 200-700 de ori mai dulce decât zahărul. E954 este folosit foarte des în combinaţie cu alţi îndulcitori pentru a ascunde defectele acestora (gust, stabilitate etc.). Se foloseşte foarte des în combinaţie cu ciclamatul şi cu aspartamul în produsele “light”. 5% dintre produsele analizate conţin acid fosforic. E338 este un acidifiant  care cauzează pierderea calciului din oase, iar în timp duce la instalarea afecţiunii medicale cunoscută sub denumirea de  osteoporoză. 5% dintre produsele analizate conţin alginat de propilenglicol. E405 este un agent de îngroşare care poate provoca reacţii alergice.

2. Analiza din punct de vedere statistic a mențiunilor de tip avertisment de pe ambalajele produselor analizate.

Efectele nocive ale băuturilor energizante asupra organismului uman sunt recunoscute şi de către unii producători de astfel de produse prin avertismentele menţionate de către aceştia pe ambalajul produselor (doza de aluminiu sau petul din plastic). Astfel, analizând informaţiile menţionate pe ambalajele produselor analizate, s-a constatat că:

Toate produsele analizate conţin avertismentul ”Nu este recomandat pentru copii sau femeile însărcinate sau care alăptează”;

17% dintre produsele analizate conţin avertismentul ”A nu se consuma împreună cu alcool”;

15% dintre produsele analizate conţin avertismentul ”Nu se recomandă diabeticilor, persoanelor sensibile la cofeină”;

7% dintre produsele analizate conţin avertismentul ”Nu se recomandă consumul a mai mult de o doză de 250 ml pe zi”;

7% dintre produsele analizate conţin avertismentul ”În cazul în care se consumă cantităţi mari asociate cu activităţi sportive sau cu băuturi alcoolice pot apărea efecte nedorite”;

5% dintre produsele analizate conţin avertismentul ”Nu se recomandă persoanelor care suferă de hipertensiune arterială, persoanelor cu afecţiuni cardiace, respectiv persoanelor sensibile la cofeină”;

2% dintre produsele analizate conțin avertismentul ”Nu este recomandat consumul de energizant cu activităţi sportive intense”

Cafeina în doze mari are un potenţial toxic semnificativ, poate provoca palpitaţii cardiace, hipertensiune, convulsii, dureri de cap, diaree, urinare frecventă, deshidratare, insomnie, tremur la nivelul mâinilor. Are acţiune laxativă şi epuizează rezervele de calciu din organism.Conținutul de cafeină per unitate de vanzare variază între 25 mg si 160 mg Taurina este un aminoacid neesenţial care se produce la nivelul ficatului prin sinteza aminoacizilor metionina şi cisteina. Cea conţinută de băuturile energizante este sintetică, iar pe termen mediu poate favoriza apariţia gastritei, respectiv a ulcerului peptic (distrugerea mucoasei gastrice/duodenale). Conţinutul de taurină per unitate de vanzare variază între 50 mg şi 2 grame!    „Băuturile energizante cu  zahăr sau îndulcitori, sunt realizate dintr-un amestec de apă,  dioxid de carbon, arome artificiale și aditivi alimentari. Aceste produse sunt lipsite de nutrienți, generează impresii olfactive artificiale și nu au valoare biologică. În baza studiilor realizate în cadrul unor universități și instituții medicale de prestigiu, experții în nutriție și medicii atrag atenţia asupra afecţiunilor medicale generate de consumul pe termen mediu a unor astfel de produse. Din păcate, aceste produse, din cauza atractivităţii ambalajului şi a accesibilității date de preț, sunt achiziţionate de către tineri, care, nefiind informaţi cu privire la asocierea acestor băuturi cu alcoolul, riscă să-şi pună viaţa în pericol.” conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedinte APC „Băuturile energizante au apărut pe piaţă acum aproximativ 30 de ani. Sunt foarte controversate din cauza compoziţiei lor: zahăr în cantitate mare, cafeină şi taurină. Pe lângă acestea conţin mulţi stabilizatori, coloranţi şi alte bazaconii. Să le luăm pe rând: 1. Cafeina stimulează sistemul nervos central, iar o doză de 250 ml conţine în medie aproximativ 80 mg, respectiv de 4 ori mai mult decât o cola la doză şi de 2 ori mai mult decât un espresso. Nu ştiu dacă e mult sau puţin, dar vreau să analizaţi următoarea comparaţie: consumul excesiv de cofeină este ca şi când biciui o mârţoagă să urce dealul. Poate o să urce, dar tot mârţoagă o să rămână. 2. Taurina este un aminoacid produs de organismul uman sau animal, care se găseşte în bilă, plămâni şi muşchi. Taurina care se găseşte în băuturile energizante este produsă sintetic şi, teoretic, cantitatea consumată într-un energizant nu ne poate afecta sănătatea. Aminoacidul are rol de neurotransmiţător, dar cu efect mai mult sedativ decât stimulant. 3. Zahărul este conţinut din belşug în energizante, în medie aproximativ 27 de grame. Această cantitate de zahăr încetineşte evacuarea gastrică şi produce deshidratarea. Este o cantitate mare de zahăr atât pentru o persoană aparent sănătoasă, cât şi pentru un diabetic. Dar, să nu uităm, sănătatea este o stare aparentă şi, în mod cert, nimeni nu se gândeşte să facă un control medical înainte de a consuma energizante în club. Este mult mai important să obţinem energia dintr-o alimentaţie sănătoasă şi un mod de viaţă adaptat. Dozarea efortului şi managementul timpului ne ajută să nu avem nevoie de energizante sintetice, indiferent de context. Excesul de energizante sau consumul pe termen lung pot duce la obezitate, boli de inimă, ficat şi atac de panică. Totodată, sunt absolut interzise copiilor, persoanelor cu diabet zaharat şi hipertensiune arterială. Indiferent că aveţi de trecut un examen sau aveţi multe proiecte de predat, pe termen lung soluţia o reprezintă modul de viaţă şi nu băuturile energizante.” Dr. Florin Ioan Bălănică, Specialist în medicina personalizată, nutriție și nutrigenomică, Fondator al „Școlii pentru Sănătate și Longevitate”, Membru al „Academiei Americane de Nutriție și Dietetică”, Reprezentant pentru România al „Organizației Europene pentru Medicina Stilului de Viață”(ELMO). „Sunt de părere că accesul minorilor la aceste băuturi energizante ar trebui reglementat în sensul restricţionării totale, pe considerentul că un copil nu poate să facă o alegere informată, atât timp cât societatea nu-i aduce la cunoştinţă care sunt riscurile reale asociate deciziei de achiziţie a unor băuturi care conţin substanţe posibil nocive. Consider că promovarea consumului băuturilor energizante ar trebui interzisă în spaţiile publice intens frecventate de către copii şi adolescenţi. Adolescenţii reprezintă un segment cheie pentru piaţa băuturilor energizante, de aceea cred că ar fi utilă şi conceperea unei campanii de informare desfăşurate în incinta şcolilor şi liceelor, în scopul conştientizării tuturor riscurilor legate de consumul acestor băuturi. Alimentaţia nesănătoasă bogată în alimente procesate şi în zahăr, lipsa exerciţiului fizic şi stresul pun presiune enormă pe rezervele noastre de energie, alimentând de multe ori şi îndoiala. Alimentele vii precum apa de nucă de cocos, ciocolata neagră, ceaiurile naturale, sucurile de legume, batoanele raw-vegane, pudrele sălbatice de afine, acai, goji, merişoare, pudrele verzi de broccoli, moringa oleifloră, lucerna, Chlorella, extractul de ceai verde, turmericul, extractul de bacopa, boabele de cacao crude sunt adevăratele izvoare de energie “vie” cerute cu insistenţă de organismul nostru.” Nutriţionist Dumitru Balan, www.vindecadai.ro