Studiu APC: Pufuleţi cu aromă de fum şi alte bazaconii!

59% din produsele analizate conţin o cantitate mai mare de 5 grame acizi graşi saturaţi, astfel de produse nu sunt recomandate copiilor!
38% din produsele analizate conțin între 1 şi 8 aditivi alimentari!
38% din produsele analizate conţin arome sintetice!
34% din produsele analizate conţin sare iodată!
31% din produsele analizate conţin între 2 grame de sare şi 3 grame de sare per 100 grame produs!
22% din produsele analizate conţin potenţiatori de gust şi aromă!
22% din produsele analizate conţin extract de drojdie!
Conținutul de caşcaval pudră variază între 0,1% și 0,5%!
Studiul privind calitatea pufuleţilor face parte din Campania Națională de Informare și Educare: ”Să învățăm să înțelegem eticheta!”. Prin această campanie, experții Asociației Pro Consumatori (APC) își propun să-i învețe pe consumatori să înțeleagă eticheta produselor astfel încât aceștia să facă achiziții în cunoștință de cauză. Totodată, Asociația Pro Consumatori (APC) își dorește să promoveze un stil de viață sănătos și să tragă un semnal de alarmă în privința unor produse cu o încărcătură chimică mare şi care prezintă un risc ridicat asupra sănătății consumatorilor.

Asociația Pro Consumatori (APC) a achiziționat, în ultima decadă a lunii februarie anul curent, 32 de sortimente de pufuleţi fabricate/distribuite de către următorii producători: Intersnack Poland, SC Intersnack Romania SRL, SC Matias SRL, SC Best Food Prod SRL, SC Star Foods E.M. SRL, SC Phoenixy SRL, SC Profi Rom Food SRL, Mega Image (Gusturi Românești, 365), Kaufland și Cora.
Studiul a fost realizat de către o echipă de experți ai APC, coordonați de către conf. univ. dr. Costel Stanciu. La realizarea acestui studiu s-au avut în vedere următoarele obiective:
1. Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere.
2. Identificarea aditivilor alimentari utilizați în compoziția acestui tip de produs care prezintă un risc de apariție a unor afecțiuni medicale în cazul unui consum constant și pe termen lung.
3. Analiza informațiilor nutriționale.
4. Realizarea unor topuri din produsele analizate

1. Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere.

Ingredientele regăsite în compoziția sortimentelor de pufuleţi analizate sunt următoarele: făină de porumb, mălai grişat, griș din porumb, făină de cartofi, făină de orez, făină de grâu, ulei de palmier, grăsime vegetală de palmier total hidrogenată, ulei de floarea soarelui, ulei de rapiţă, zahăr, sirop de glucoză, dextroză, maltodextrină, pesmet, pătrunjel, busuioc, ceapă pudră, usturoi pudră, proteină vegetală hidrolizată,  proteină din lapte, zer dulce praf, extract de zer, lapte praf degresat, lactoză, caşcaval pudră, praf de brânză, sare de masă, sare iodată, arahide, pastă de alune, roşii pudră, extract de drojdie, paprica,  condimente, extract de rozmarin, piper alb şi cayenne. Cu privire la ingredientele de mai sus, experţii APC au formulat următoarele concluzii:

• La numai 22% dintre sortimentele analizate se menționează conținutul de făină de porumb, acesta variază între 57% și 71%. La numai 9% dintre sortimentele analizate se menţionează conținutul de ulei de floarea soarelui, acesta variază între 22% și 40%.
• 22% din produsele analizate conţin extract de drojdie.
• Conținutul de ceapă pudră variază între 0,8% și 4%.
• Conținutul de brânză praf variază între 1% și 6%.
• Conținutul de caşcaval pudră variază între 0,1% și 0,5%.
• Conținutul de pătrunjel variază între 0,13% și 0,14%.

1. Identificarea aditivilor alimentari utilizați în compoziția acestui tip de produs care prezintă un risc de apariție a unor afecțiuni medicale în cazul unui consum constant și pe termen lung.

În cele 32 de produse analizate s-au identificat 15 tipuri de aditivi alimentari, după cum urmează: monoglutamat de sodiu, 5-ribonucleotide disodice, inozinat disodic, guanilat disodic, curcumina, anato, lecitină de soia, acid malic, extract de boia de ardei, carbonat de calciu, mono şi digliceride ale acizilor graşi, acetaţi de sodiu, acid lactic, lactat de calciu şi acid citric. În sortimentele analizate s-au identificat şi o serie de arome artificiale, cum ar fi: aromă de pizza, aromă de bacon, aromă de ciuperci, aromă de paprica şi aromă de fum. Aromele sunt adăugate produselor alimentare pentru a le da sau modifica mirosul și/sau gustul.
În ceea ce privește prezenţa aditivilor si aromelor sintetice în produsele analizate, situația se prezintă astfel:

• 38% din produsele analizate conțin între 1 şi 8 aditivi alimentari;
• 38% din produsele analizate conţin arome sintetice;
• 22% din produsele analizate conţin potenţiatori de gust şi aromă (monoglutamat de sodiu, 5-ribonucleotide disodice, inozinat disodic şi guanilat disodic);
• 9% din produsele analizate conţin acid citric.

3. Analiza informațiilor nutriționale.

   Valoarea energetică per 100 grame produs variază între 175 kcal și 542 kcal. În conformitate cu Ordinul nr 1563/2008 emis de Ministerul Sănătăţii, copiilor nu le sunt recomandate produsele cu peste 300 kcal per unitatea de vânzare.
   Cantitatea de lipide per 100 grame produs variază între 9,1 grame și 35 grame, iar cantitatea de acizi grași saturați per 100 grame produs variază între 2,3 grame și 20,4 grame. 59% din produsele analizate conţin o cantitate mai mare de 5 grame acizi graşi saturaţi, în conformitate cu Ordinul nr 1563/2008 emis de Ministerul Sănătăţii. Astfel de produse nu sunt recomandate copiilor.
   Numeroase studii realizate de instituții medicale și universități de prestigiu arată că grăsimile saturate cresc riscul de apariție a afecțiunilor cardiovasculare precum infarctul sau accidentul vascular cerebral și sunt un factor de risc pentru cancerele de colon și sân.
   Cantitatea de carbohidrati per 100 grame produs variază între 46 grame şi 80,8 grame, iar cantitatea de zaharuri per 100 grame produs variază între 0,6 grame şi 45,6 grame. 9% din produsele analizate conţin o cantitate de zaharuri de peste 15 grame per 100 grame produs, adică între 24,7 grame zahăr şi 45,6 grame zahăr per 100 grame produs, în conformitate cu Ordinul nr 1563/2008 emis de Ministerul Sănătăţii. Astfel de produse nu sunt recomandate copiilor.
   Cantitatea de fibre per 100 grame produs variază între 1 gram şi 5,7 grame.
   Cantitatea de proteine per 100 grame produs variază între 3,1 grame și 17 grame.
   Cantitatea de sare per 100 grame produs variază între 0,18 grame și 3 grame. 31% din produsele analizate conţin între 2 grame de sare şi 3 grame de sare per 100 grame produs.
   44% din produsele analizate conţin peste 1,5 grame de sare per 100 grame produs, în conformitate cu Ordinul nr 1563/2008 emis de Ministerul Sănătăţii. Astfel de produse nu sunt recomandate copiilor.
   34% din produsele analizate conţin sare iodată. Din păcate, unii producători nu s-au informat în legătură cu modificările legislative aferente folosirii sării iodate. De la 1 mai 2004 a intrat în vigoare modificarea HG nr. 568/2002 în privința eliminării obligativității folosirii sării iodate din hrana animalelor şi din industria alimentară, cu o singură excepție, și anume folosirea acesteia numai la fabricarea pâinii. O nouă modificare a acestui act normativ în privința folosirii sării iodate s-a realizat în anul 2006, când a devenit obligatorie și la fabricarea produselor de panificație. În prezent, mulți producători din industria alimentară folosesc sarea iodată și în alte ramuri ale industriei, cu toate că acest lucru nu mai este obligatoriu decât pentru industria pâinii și a produselor de panificație, fapt ce poate genera probleme de sănătate consumatorilor. În sarea iodată pe lângă iod se mai adaugă şi ferocianură de potasiu – E536 – un agent antiaglomerant. La peste 100 grade celsius ferocianura de potasiu se descompune în cianură de potasiu și clorură de fier, fapt ce provoacă reducerea transportului de oxigen către sânge, dificultăți în respirație, dureri de cap și amețeli.

   4.   Realizarea unor topuri din produsele analizate

   Pentru a veni în sprijinul consumatorilor am considerat util realizarea unor topuri.
   Top 5 mărci de pufuleti, în funcție de numărul de aditivi alimentari:

1. Star – Pufuleţi cu caşcaval, conţine 8 aditivi alimentari;
2. Star- Snacks din făină de porumb cu aromă de ardei chili dulce, conţine 5 aditivi alimentari;
3. Gusto – Pufuleţi cu surprize, conţine 4 aditivi alimentari;
4. Star – Pufuleţi pizza, conţine 3 aditivi alimentari;
5. Chio – Snack din porumb cu gust de arahide, respectiv Pufuleţi cu caşcaval, conţin fiecare câte 2 aditivi alimentari.

Top 5  mărci de pufuleţi după conţinutul de sare per 100 grame produs:

1. Kaufland Classic – Snack din porumb cu aromă de ceapă, conţine 3 grame de sare;
2. Star – Pufuleţi săltăreţi, conţine 2,6 grame de sare;
3. Star – Pufuleţi pizza, conţine 2,5 grame sare; Kaufland Classic – Snack din porumb cu aromă de brânză, conţine 2,5 grame de sare;
4. Chio – Pufuleţi cu sare, conţine 2,2 grame de sare;
5. Lotto Classic – Snack din porumb cu gust de brânză, conţine 2 grame de sare; Gusto – Pufuleţi cu caşcaval, conţin 2 grame de sare.

Top 5  mărci de pufuleţi după conţinutul de acizi graşi saturaţi per 100 grame produs:

1. Gusto – Pufuleţi cu înveliş de cacao. Snacksuri din mălai extrudat cu 80% înveliş de cacao, conţine 20,4 grame de acizi graşi saturaţi; Gusto – Pufuleţi cu cacao cu zmeură, conţine 20,4 grame de acizi graşi saturaţi;
2. Gusto – Pufuleţi cu surprize, conţine 15 grame acizi graşi saturaţi;
3. Gusto – Pufuleţi cu caşcaval, conţine 14,4 grame acizi graşi saturaţi;
4. Star – Snacks din făină de porumb cu aromă de ardei chili dulce, conţine 14 grame acizi graşi saturaţi; Star – Pufuleţi cu caşcaval, conţine 14 grame de acizi graşi saturaţi;
5. Mega Image (365) – Snacks din mălai grişat cu brânză, conţine 13,6 grame de acizi graşi saturaţi.

„Pufuleţii constituie una din gustările cele mai apreciate de către copii, dar, din păcate, foarte puţini părinţi cunosc faptul că există sortimente de pufuleţi cu o încărcătură chimică foarte mare, constituită din potenţiatori de gust şi arome, coloranţi, acidifianţi, emulsifianţi şi arome sintetice. Pufuleţii sunt produse hipercalorice, cu un conţinut ridicat de grăsimi saturate şi sare, fapt care nu-i recomandă să facă parte din alimentaţia copiilor, a femeilor însărcinate şi a celor care suferă de boli cardiovasculare, renale şi sindrom metabolic.” Conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC.

„Am crescut mâncând pufuleţi. Îi recunoaştem după gust, miros şi aspect. Sunt ieftini şi la îndemână, cum nu ar trebui să fie alimentele care nu ne fac bine. În parc, copiii de toate vârstele mănâncă pufuleţi, chipsuri sau ceva crocant, uneori pe lângă câteva bucăţele dintr-un fruct. Au o cantitate mare de sare şi conţin ingrediente de slabă calitate. Să le luăm pe rând: mai întâi mălaiul, rezultat din expandarea mălaiului grişat, ceea ce duce la modificări ale amidonului. Apoi cantitatea mare de sare şi uleiul vegetal aditivat ca şi la maşini, fac din acest aliment unul caloric raportat la conţinutul în nutrienţi, care practic nu există. Să nu uităm coloranţii artificiali, care pot duce la manifestări alergice, declanşând la copiii sensibili astm, rinită alergică sau urticarie. Totodată, consumul excesiv de pufuleţi poate afecta dezvoltarea cognitivă a copilului, îl agită şi îi poate afecta percepţiile şi comportamentul. Dragii mei, nu mâncaţi numai de plăcerea gustului, care este oricum pervertit de amelioratorii de gust cu care deja ne-am obişnuit sau doar ca sa „umpleţi maţul”, cum se spune în popor, mâncați ca să vă hrăniţi cu nutrienţi. Dacă vom continua aşa, copiii nostri nu vor mai recunoaşte gustul salatei, ţelinei sau a spanacului, ci vor căuta gusturile contrafacute cu care s-au obişnuit în copilărie. În calitate de părinţi suntem responsabili mai întâi de toate de educaţia copiilor nostri, iar sănătatea porneşte de la obişnuinţe şi educaţie. Există soluţii alternative pentru pufuleţi, respectiv chipsuri din spanac, biscuiţi din ovăz, fructe sărace în zahăr (kiwi, ananas, fructe de pădure, măr verde) sau sâmburi (nuci, migdale, fistic, dar in cantitati mici) etc.” Dr. Florin Ioan Bălănică, Specialist în medicina personalizată, nutriție și nutrigenomică, Fondator al „Școlii pentru Sănătate și Longevitate”, Membru al „Academiei Americane de Nutriție și Dietetică”, Reprezentant pentru România al „Organizației Europene pentru Medicina Stilului de Viață” (ELMO).

„Nu mă aflu în postura de a recomanda consumul pufuleţilor sau snacksurilor din făină de cereale, întrucât ingestia acestor alimente procesate nu face decât să crească şi mai mult nivelul culturilor fungice din intestin, instaurând în cele din urmă şi un nivel ridicat al permeabilităţii intestinale.
Acest fenomen este asociat cu declanşarea multor probleme de sănătate în rândul celor infectaţi cu Candida, simptomatologia rezultată fiind extrem de complexă. Afecţiunile cronice precum dermatitele, alergiile, intoleranţele alimentare, diabetul sau bolile inflamatorii intestinale se acutizează în stadiul existenţei unui exces de culturi fungice în intestin, iar ingredientele conţinute în pufuleţi sau în celelalte produse alimentare de acest gen nu reprezintă decât combustibilul perfect care încurajează şi mai mult proliferarea fungilor.
În plus, fungii eliberează în organism câteva sute de tipuri de toxine, dar şi etanol pur (alcool), destabilizând şi mai mult organismul. Analizând structura compoziţiei pufuleţilor, sesizez destul de clar că aceste produse nu conţin micronutrienţi sănătoşi precum vitaminele, mineralele, enzimele, antioxidanţii sau acizii graşi esenţiali anti-inflamatori care să întreţină cu adevărat viaţa în interiorul nostru, ci mai degrabă un complex de macronutrienţi
pro-inflamatori. De regulă, majoritatea pufuleţilor de pe piaţa noastră conţin clasica făină de porumb, lipsită de majoritatea vitaminelor B; în plus, consumul acestor carbohidraţi rafinaţi va creşte instantaneu şi indicele glicemic, alimentând inflamaţia în organism şi ajungând să stimuleze şi mai mult senzaţia de foame. În aceste situaţii, organismul cere mâncare, iar în viziunea mea, pufuleţii nu sunt asociaţi cu mâncarea. Sunt doar un mix de făină, sare şi de uleiuri vegetale inflamatoare şi alte ingrediente nocive, dar nimic în plus. În primul rând, nu avem nicio certitudine că aceste cereale nu ar fi modificate genetic.
În plus, excesul sodiului va destabiliza echilibrul electrolitic al organismului, în timp ce uleiurile vegetale rafinate, potenţiatorii de arome, diversele proteine animale sau vegetale hidrolizate, zahărul şi pesmetul vor săpa şi mai adânc în interiorul organismului, alimentând inflamaţia intestinală.
Nu trebuie să uităm că în zona tractului digestiv se regăsesc aprox. 90% din celulele noastre imunitare şi atât timp cât această zonă este perturbată, nu putem pune în discuţie sănătatea reală a unei persoane.
Copiii suferinzi de afecţiuni intestinale vor avea mari probleme după ingestia acestor produse, însă în această categorie îi includ şi pe cei suferinzi de afecţiunile DAI (dermatită atopică-alergii-intoleranţe alimentare). Consumul acestor carbohidraţi rafinaţi va crea un cerc vicios din care un copil poate ieşi cu greu, întrucât aportul unei porţii de pufuleţi se poate transforma uşor într-un bombardament toxic de lungă durată, menit să pericliteze buna funcţionare a organismului.
Copiii suferinzi de tulburări hiperkinetice cu deficit de atenţie sunt primii afectaţi în urma consumului de pufuleţi, iar eliminarea acestor alimente procesate va ameliora în mod vizibil şi simptomatologia acestor afecţiuni. Cu siguranţă că ar fi de preferat consumul seminţelor de dovleac, al seminţelor de floarea-soarelui sau al batoanelor raw-vegane în detrimentul pufuleţilor.
În aceste situaţii, fibrele şi nutrienţii regăsiţi în aceste snacksuri vii vor aduce cu siguranţă echilibrul psihosomatic al copilului, dar şi sănătatea lui.
Este suficient să testezi cu adevărat puterea vindecătoare a alimentelor vii, doar acestea din urmă sunt şi cele mai eficiente medicamente.
„Food is the only medicine”, o voi demonstra de fiecare dată când va fi nevoie….” Nutriţionist Dumitru Balan, www.vindecadai.ro.