APC avertizează: 370.000 de bebeluşi folosesc scutece cu substanţe toxice!

Studiul privind calitatea scutecelor face parte din Campania naţională de informare şi educare “Să învăţăm să gândim în termeni chimici”. Această campanie de informare se adresează tuturor celor care sunt preocupați de sănătatea familiei lor. Alegerea unui produs de puericultură nu mai este un lucru atât de ușor de făcut, datorită multitudinii de ingrediente de natură chimică folosite la fabricarea acestor produse, dar și aspectelor ce țin de etichetare coroborate și cu lipsuri de natură legislativă. Primul scutec de unică folosinţă a fost inventat şi brevetat în 1948 de către Valerie Hunter Gordon, o casnică din Scoţia, însă abia în anii ’60 scutecele de unică folosiţă au fost lansate pe piaţă, iniţial ca produse de lux, datorită costurilor mari. Documentarea a fost realizată de către o echipă de experți a APC România, coordonată de conf. univ. dr. Costel Stanciu. La realizarea acestui material de informare s-au avut în vedere rezultatele analizelor realizate asupra a 12 mărci de scutece, destinate copiilor cu greutatea cuprinsă între 4 şi 9 kg, de către Institutul Naţional al Consumului din Franţa şi care au fost publicate în numărul 523 al revistei “60 millions de consommateurs” din februarie 2017. Institutul Naţional al Consumului din Franţa este un organism public autonom înfiinţat în anul 1967 care are ca activitate principală realizarea de studii/teste comparative pe diferite produse pe care le publică în revista institutului “60 millions de consommateurs” şi le face cunoscute în emisiunea de televiziune “Consomag” şi pe site-ul www.conso.net.   Pesticide, urme de compuşi organici volatili sau dioxine. Testele realizate în Franţa de către Institutul Naţional al Consumului au pus în evidenţă prezenţa reziduurilor cu risc toxic în majoritatea scutecelor, convenţionale sau ecologice. Când părinţii cumpără produse de igienă pentru bebeluşi, ei se pot baza numai pe menţiunile de pe ambalaj dacă vor să evite un ingredient cu riscuri pentru sănătatea copilului. Din păcate, în cazul scutecelor, pe ambalajul acestora nu apar informaţii referitoare la conţinutul acestor produse! Pampers, liderul necontestat al acestui sector, se mulţumeşte să înscrie pe pachet că scutecele sunt „moi ca mătasea”, fără să se preocupe de faptul că această informaţie induce consumatorul în eroare. Căci scutecele pentru bebeluşi nu sunt, evident, fabricate din mătase.   Eticheta nu face precizări referitoare la materiile prime şi substanţele chimice folosite la fabricarea unui scutec.   Explicaţia este la fel de simplă pe cât de surprinzătoare: legislaţia actuală nu obligă producătorii să furnizeze informaţii despre compoziţia chimică a acestor produse. Totuşi, părinţii au dreptul să ştie. Pentru a obţine răspunsuri privind materiile prime care intră în fabricarea scutecelor pentru copii, Institutul Naţional al Consumului din Franţa a testat 12 mărci reprezentative de pe piaţă. Foarte mulţi părinţi nu cunosc faptul că aceste produse nu sunt fabricate din bumbac, ci din celuloză în amestec cu diferite materiale plastice, cum ar fi: polipropilena, poliacrilatul pentru gelul absorbant şi poliesterul.   În afară de celuloză, scutecele din gama ecologice conţin şi alte materiale de origine naturală, dar nu le exclud pe cele sintetice. Ţesătura care vine în contact cu pielea este şi în cazul scutecelor ecologice realizată din materiale plastice. Contactul permanent cu un material plastic cum este polipropilena nu ar trebui, în principiu, să prezinte riscuri majore pentru sănătatea celor mici, în afară de unele iritaţii sau alte manifestări minore nedorite. După ce au identificat materiile prime ale scutecelor – sintetice şi/sau naturale – cercetătorii au verificat dacă procesele industriale legate de fabricarea lor sau diversele tratamente pe care le-au suportat nu generează reziduuri cu riscuri toxice.

Procedura de testare

Mostrele analizate provin de la 12 mărci de scutece de unică folosinţă, talia 3(4-9 kg) pentru bebeluşi. – După ce s-a măcinat şi amestecat fiecare scutec, s-au realizat serii de analize in vederea identificarii substanţelor cu potenţial toxic. S-au avut in vedere moleculele care sunt în mod special susceptibile să prezinte un risc sanitar pentru sugari (alergeni, perturbatori endocrini, subsanţe clasate CMR – adică potenţial cancerigene, mutagene sau reprotoxice )Când a fost cazul, s-au făcut si analize suplimentare pentru diverse părţi din scutec. In funcţie de moleculele căutate, s-au folosit diferite metode de detecţie şi cuantificare, cum ar fi : cromatografia în fază gazoasă si spectrofotometria de masă.

Din nefericire, rezultatele analizelor nu sunt liniştitoare pentru părinţi. În scutecele analizate s-au găsit pesticide (dintre care glyfosatul, principiul activ din Roundup), hidrocarburi aromatice policiclice HAP, urme de dioxine sau de compuşi organici volatili. Majoritatea scutecelor studiate încorporează una sau mai multe molecule cu toxicitate posibilă sau certă. Deşi aceste substanţe sunt prezente la un nivel situat sub pragul stabilit de o anumită reglementare (când aşa ceva există!) şi în toate cazurile în stare de reziduuri, totuşi, pentru că e vorba de expunerea unor sugari despre care se ştie că sunt deosebit de sensibili la substanţele toxice, în mod evident la nivelul şezutului, principiul precauţiei ar trebui să prevaleze. De aceea, orice reziduu suspect de riscuri toxice trebuie îndepărtat din scutecele pentru bebeluşi. Rezultatele bune obţinute în cazul a două mărci din cele 12 analizate demonstrează că acest obiectiv se poate atinge. Rezultate puţin îmbucurătoare în 10 cazuri din 12 Până la 12 ore de protecţie … uscat mai mult timp … bariere contra umezelii zi şi noapte … Pe ambalaje, fabricanţii laudă eficacitatea produselor lor. În schimb, aceştia evită să vorbească despre natura materialelor utilizate. Şi au de ce! Când afli informaţii despre compoziţia lor, apar întrebări care deranjează. În cazul materialelor plastice folosite apar întrebări legitime dacă acestea nu păstrează cumva urme de solvenţi din procedeele chimice utilizate în fluxul de fabricaţie. Cu privire la originea naturală a celulozei sau a amidonului vegetal, putem pune următoarele întrebări: Cum a fost albită celuloza? Cerealele cultivate pentru fabricarea amidonului au fost tratate cu pesticide? Răspunsurile furnizate de analizele realizate de către Institutul Naţional al Consumului nu sunt deloc îmbucurătoare, căci ele arată prezenţa nedorită a unor reziduuri. Acestea sunt potenţial toxice, chiar dacă riscul sanitar rămâne să fie determinat.   Principiul activ din Roundup … şi alte pesticide prezente în anumite mărci de scutece.   Glifosatul este un pesticid, mai precis un erbicid celebru pentru că el constituie principiul activ din Roundup. Este periculos pentru că a fost inclus în clasa „probabil cancerogen” de Centrul Internaţional de Cercetări privind Cancerul (CIRC). Mai mult, s-a dovedit că provoacă alergie şi iritaţii pentru piele şi mucoase. Din păcate, glifosatul a fost depistat în marca de scutece Carrefour Baby Eco Planet, o marcă cunoscută ca fiind ecologică. De notat că, de manieră surprinzătoare, legislaţia actuală nu stabileşte niciun prag limită pentru această substanţă. Alte pesticide (quintozenul şi hexaclorobenzenul sau HCB) au fost depistate în marca Pampers Baby Dry. HCB şi quintozenul sunt incluse în clasa de „posibil cancerigene”, respectiv de CIRC şi de Agenţia Americană de Protecţie a Mediului.   Reziduuri din familia dioxinelor în scutecele Pampers

Dioxinele şi alte molecule din aceeaşi familie, precum furanul, sunt poluanţi ai mediului. Aceşti subproduşi industriali nedoriţi pot fi generaţi de multe procese, cum este albirea cu clor a pastei de hârtie (celuloză). Expunerea la substanţe de tip dioxină prezintă riscuri pentru sănătate. Potenţialul lor toxic este ridicat şi poate afecta mai multe organe. Ele sunt mai ales susceptibile să acţioneze asupra sistemului hormonal. Pentru Organizaţia Mondială a Sănătăţii – OMS, acestea fac parte din „zece produse chimice care pun o problemă majoră de sănătate publică”. În pânza exterioară a scutecului Pampers Baby Dry s-a detectat prezenţa unui compus din familia dioxinelor cu concentraţie mai ridicată. Este vorba de furan sau OCDF (octaclorodibenzofuran). OCDF-ul se adaugă la alte surse de molecule din familia dioxinelor care sunt prezente în jurul celor mici.

Derivate din petrol în loţiunile din scutecele Pampers

Multă vaselină (petrolatum) şi puţină parafină (paraffinum liquidum). Aceste două uleiuri provenite din petrochimie intră în formula loţiunilor care impregnează scutecele Pampers Active fit şi Baby Dry. Cum e vorba de loţiuni cosmetice, fabricantul trebuie să indice compoziţia. Doar că aceasta figurează cu litere foarte mici pe ambalaj.

Urme de compuşi organici volatili în majoritatea mărcilor analizate

Compuşii organici volatili (COV) intră în conţinutul multor produse industriale – ţesături, adezivi, materiale pentru amenajarea sau decorarea interiorului etc. Acestei categorii de poluanţi îi sunt atribuite iritaţii ale pielii, ale mucoaselor sau ale sistemului pulmonar care se caracterizează prin capacitatea de a se evapora, regăsindu-se în aerul înconjurător. Toluenul, o substanţă folosită ca solvent în mod curent, este COV-ul cel mai des identificat în scutecele testate. Mărcile de scutece care conţin toluen sunt Toujours (Lidl), Mots d’enfants eco (Leclerc), Pampers Active Fit, Carrefour Baby, Pommette şi Pampers Simply Dry. Alte reziduuri de compuşi organici volatili din categoria „posibil cancerigene”, naftalen şi stiren, au fost depistate în mai multe scutece. Urmele de naftalen au fost depistate în mărcile Naty by Nature, Pampers Premium Protection şi Carrefour Baby. Urmele de stiren au fost depistate în mărcile Pampers Premium Protection, Pommette şi Pampers Simply Dry.   Hidrocarburi aromatice policiclice în scutecele Carrefour Eco Planet

În afară de prezenţa controversatului glifosat, produsul Eco Planet de la Carrefour este singurul din cele testate care conţine o hidrocarbură poliaromatică policiclică (HAP), un poluant industrial. Este vorba de ideno-1,2,3-cd-piren, o substanţă nedorită deoarece intră în categoria „posibil cancerigen”. Această moleculă a fost găsită în părţile elastice ale scutecului.   Situația scutecelor din România

Trei din mărcile de scutece, Toujours (Lidl), Naty by Nature Babycare şi Carrefour Baby, analizate de către Institutul Naţional al Consumului se comercializează şi în România. În afară de acestea, în marile structuri comerciale se găsesc la vânzare următoarele mărci: Softino, Pufies, Huggies, Happy (Bella baby), Baby Love, Libero şi Bebelino. Un singur scutec, marca Pufies, ne-a atras atenţia în privinţa menţiunilor care au legătură cu aspectele ce ţin de siguranţa şi sănătatea bebeluşului. Pe ambalajul acestuia se găsesc următoarele menţiuni: nu conţine alergeni, nu conţine parfumuri sau loţiuni, nu conţine toxine, fără coloranţi toxici, nu conţine latex, nu conţine compuşi ai clorului şi a fost testat dermatologic. Celelalte mărci comercializate în România nu ne oferă asigurări în privinţa absenţei anumitor substanţe chimice în scutecele fabricate, acestea prezintă pe ambalaj doar menţiuni care au legătură cu „eficienţa” şi promovarea produsului respectiv, cum ar fi: menţine pielea uscată, forma anatomică, fin ca bumbacul, protecţie scurgere, sistemul de fixare al scutecului prezintă o zonă extinsă de prindere pentru mai mult confort, cu imagini haioase pe banda frontală, protecţie prelungită împotriva scurgerii – până la 12 ore, purtare confortabilă – zi şi noapte, protecţie de lungă durată împotriva umezelii datorită gradului ridicat de absorbţie, dexteritate ridicată şi aripioare elastice pentru o potrivire anatomică perfectă etc. Aici puteți vizualiza rezultatele studiului sumarizate într-un tabel, cuprinzând toate mărcile analizate: Studiu-scutece.pdf. Concluzii

Majoritatea scutecelor testate, inclusiv cele ecologice, conţin reziduuri de molecule cu toxicitate dovedită sau suspectată. Cu toate că nivelul lor este scăzut, această prezenţă nu este acceptabilă ţinând cont de sensibilitatea sugarilor la substanţele toxice, mai ales la nivelul şezutului. Sunt necesare reglementări mai severe şi controale mai stricte, iar etichetarea privind compoziţia scutecelor ar trebui să fie obligatorie, pentru a se asigura securitatea sanitară a sugarilor.   „Produsele de curăţare – igienizare şi serveţele umede pot afecta bariera cutanată, insuficient dezvoltată, şi pot provoca dermatite alergice de scutec. Dermatita de scutec constituie o problemă foarte des întâlnită în primii 2 ani de viață ai bebeluşului. Pielea nou-născuţilor şi a sugarilor este mult mai sensibilă comparativ cu cea a adulţilor, fiind insuficient pregătită să facă faţă expunerii la substanţe iritante. Pielea nou-născuţilor este mai permeabilă, ceea ce favorizează absorbţia substanţelor care intră în contact direct cu pielea, în special în mediu umed, aşa cum se întâmplă în zona scutecului. Conform studiilor medicale de actualitate, cei mai frecvenţi alergeni din scutecele de unică folosinţă şi din preparatele pentru igiena bebeluşilor sunt extractele din plante, α-tocoferol, parfumuri, propilen glicol, parabeni, butilcarbamat iodopropynyl și lanolină.” Dr. Anca Răducan, Medic specialist dermatologie, Doctor în ştiinţe medicale „Alegerea unei mărci de scutece de către părinţii aflaţi la primul copil este un lucru foarte greu de realizat. Achiziţiile părinţilor în astfel de situaţii se bazează fie pe recomandările prietenilor, fie pe publicitatea înşelătoare a marilor producători de scutece sau pe recomandările interesate ale unor medici pediatri care s-au transformat în agenţi de vânzări ai marilor producători de produse de puericultură. Din păcate, nici statul român nu a alocat în ultimii 27 de ani resurse financiare pentru realizarea de teste comparative care să-i ajute pe consumatori să facă alegeri în cunoştinţă de cauză. România este printre puţinele state din Uniunea Europeană în care produsele destinate copiilor nu sunt testate periodic, fapt care explică şi rata ridicată a bolilor cronice în rândul copiilor.” Conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedinte APC „Legislaţia actuală nu-i obligă pe producătorii de scutece să declare compoziţia chimică şi materialele folosite la fabricarea scutecelor. Având în vedere situaţia actuală, deosebită de gravă, solicităm Ministerului Sănătăţii şi Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor să treacă de îndată la realizarea unor reglementări care să-i oblige pe producătorii de scutece de unică folosinţă să ofere informaţii clare consumatorilor cu privire la compoziţia chimică a acestor produse şi să ofere garanţii consumatorilor cu privire la lipsa de reziduuri toxice în aceste produse.” Dr. Emil Bojin, vicepreşedinte APC România.