Astăzi, creștin ortodocșii îi celebrează pe Sfinții Constantin și Elena

Cercetătorii sunt de părere că deciziile împăratului Constantini favoarea creștinismului s-au datorat mai ales mamei sale, Elena. Flavia Iulia Helena s-a născut în provincia Bitinia, că fiică a unui hangiu.

Ea s-a căsătorit în anul 270, când avea 16 ani, cu generalul român Constantiu Chlorus, iar în 272 l-a născut pe Constantin, în localitatea Naissus (în Serbia de astăzi). În 293, împăratul Dioclețian i-a poruncit lui Constantiu să divorțeze și l-a numit Cezar pentru Imperiul Român de Apus. În această calitate, el s-a căsătorit cu Teodora, fiica vitregă a împăratului Maximian, cu care a avut încă șase copii.

Elena nu s-a recăsătorit și a trăit în umbră, departe de atenția publică, dar aproape de fiul sau, pe care l-a sprijinit cu dragoste și afecțiune. În anul 306, fiul sau a fost proclamat de armata română drept august al imperiului, imediat după moartea lui Constantiu Chlorus. El și-a readus mama la curtea imperială, conferindu-i titlul de “Nobilissima Femină” (Doamna prea nobilă).

În anul 325, Constantin i-a oferit mamei sale cea mai mare distincție pe care o putea primi o femeie, aceea de “Augusta”. În anul 325, Sfânta Elena a plecat într-o expediție la Ierusalim, pentru a găsi Sfânta Cruce pe care fusese răstignit Iisus Hristos. Legenda spune ca in timpul pelerinajului, Elena a vazut niste oameni ce duceau un mort pe o colina unde se aflau trei cruci. Acei oameni apropiau trupul mortului de fiecare cruce in parte, iar cand mortul a ajuns in dreptul ultimei cruci si a atins-o, a inviat din morti. Acesta ar fi modul prin care a fost descoperita crucea pe care Mantuitorul a fost rastignit.

În aceasta zi este absolut interzis să muncești. În mediul rural se spune că cine va face muncile câmpului în această zi, toate roadele se vor usca brusc.

Este interzis în această zi de gospodinele să spele sau să facă curat în casă deoarece vor atrage ghinionul în viața lor.Femeile, pentru a alungă duhurile rele și necurate, dau cu tămâie și stropesc cu aghiasmă; pentru a se apară de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, prin acest foc obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor stă la stana.