Colonelul în rezervă George Șerban a trecut la cele veșnice ieri, 3 iunie 2024.

Clubul Artelor Solteris din Mangalia a transmis un mesaj de condoleanțe familiei și prietenilor acestuia:

„Clubului Artelor Solteris deplânge trecerea la veșnicie a prietenului

GEORGE ȘERBAN

Membru al Clubului Artelor Solteris, colonel în rezervă, un artist polivalent cu o personalitate carismatică, a transformat timpul petrecut împreună în amintiri de neuitat.

Vei rămâne mereu alături de noi.

Odihnă veșnică și condoleanțe familiei!”

Comunitatea musulmană celebrează duminică, 16 iuni 2024, prima din cele patru zile de Kurban Bayram. Sărbătoarea Sacrificiului – Eid al Adha este unul dintre cele mai importante evenimente religioase cu semnificaţie comemorativă din religia islamică și este celebrată în luna Zilhigge, ultima lună din calendarul islamic.

Potrivit Muftiului Cultului Musulman din România, Muurat Iusuf, Sărbătoarea Sacrificiului comemorează gestul de sacrificiu al Profetului Ibrahim (Avraam, pentru iudeo-creştini), cel care, pus să aleagă între dragostea faţă de unicul său fiu Ismael şi adoraţia lui Allah, optează pentru confirmarea devoţiunii faţă de divinitate.

Potrivit Coranului, pentru a-şi exprima credinţa necondiţionată şi supunerea faţă de Allah, Ibrahim se arată pregătit să-şi sacrifice fiul, pe Ismael, dar Creatorul, văzându-i determinarea şi neclintita credinţă, îl trimite pe Arhanghelul Gabriel cu un berbec pe altarul sacrificiului. Astfel, lama cuţitului taie gâtul animalului şi nu pe cel al copilului mult iubit, ziua aceasta fiind celebrată de lumea musulmană ca Sărbătoarea Sacrificiului.

Premergător Sărbătorii Sacrificiului, în lumea musulmană are loc pelerinajul la locurile sfinte, Mecca și Medina (Regatul Arabiei Saudite), acesta fiind unul dintre cei cinci stâlpi ai Islamului. Pelerinajul, care se desfășoară după un ritual strict, reiterează drumul Profetului Muhammed (PbuH), la locurile sfinte ale religiei islamice, de la Mecca, Valea Mina, pe Muntele Arafat, Muzdalifa şi Medina, la care participă anual milioane de pelerini, dar şi puterea sacrificiului pentru credinţa în Creator, probată de Profetul Ibrahim.

Ce bunătăți pregătesc gospodinele

Din prima zi de Kurban, musulmanii aduc mulţumiri lui Allah şi încearcă să îi ajute pe cei nevoiaşi. Se fac rugăciuni acasă şi în colectiv, la geamie şi, după posibilităţi, fiecare familie sacrifică un animal: oaie, batal, vită, bivol, cămilă şi capră, în funcţie de câţi membri are familia respectivă. Musulmanii spun că de Kurban Bairam carnea este cea mai dulce.

Animelele pentru sacrificiu trebuie să îndeplinească anumite condiţii: oaia si capra trebuie să aibă cel puţin un an, vaca sau bivolul doi ani, cămila cinci ani împliniţi. Toate trebuie să fie perfect sănătoase, şi „fără nici un cusur“, adică să nu fie oarbe, să nu aibă coarnele rupte, să nu fie şchioape, să nu fie slabe sau bolnave.

Sunt pregătite şi numeroase mâncăruri tradiţionale şi dulciuri: sarmale, plăcinta cu brânză – kârde, baclavale. După tăierea batalului se face geantâk-ul, şuberek-uri cu carne, precum şi tradiţionala tochitură din batal.

În fiecare dimineaţă, bărbaţii se vor duce la geamie, la rugăciune, iar în toate cele patru zile, familiile de musulmani se vor vizita reciproc, se va merge la rude, la părinţi.

FOTO: Facebook.

Sâmbătă 1 Iunie 2024 la Muzeul „Ion Jalea” din zona veche a Constanței (str. Arhiepiscopiei nr. 26) de la ora 14:00 se va deschide, în colaborare cu Muzeul De Artă Constanţa, expoziția de artă a copiilor „Ceramica Sculpturală”, dezvăluind publicului o selecție dintre lucrările realizate de elevi în ultimul an.

Elevi de gimnaziu și liceu, ce urmează cursurile Cercului de Ceramicã din cadrul Palatului Copiilor Constanța, au creat o lume fascinantă a imaginației, inspirați de natură și istorie, coordonați de profesorul Radu FULGA, artist plastic constănțean.

Sunteți invitați  să le admirați sculpturile modelate în ceramică, găzduite de muzeul operei maestrului Ion Jalea.

Sperăm că acest fel de a sărbători Ziia Internațională a Copilului va aduce inspirație și mai multă apreciere pentru artă și frumusețe în viețile noastre.

Institutul Yunus Emre împreună cu Muftiatul Cultului Musulman din România și Inspectoratul Școlar Județean Constanța au organizat Concursul de Desene „Luna Ramadan în Dobrogea”.

La concurs s-au înscris copii de diferite vârste din mai multe orașe din România. După evaluarea atentă a comisiei de jurizare, au fost acordate premiile. În cadrul ceremoniei organizate cu participarea directorului Institutului Yunus Emre din România, Dl. Mustafa Yıldız, a Muftiului Cultului Musulman din România, Dl Murat Iusuf, și a Inspectorului Școlar pentru Minoritatea Turcă, din cadrul Inspectoratului Școlar Județean Constanța, Dna Icbal Anefi, au fost acordate premiile câștigătorilor.

Împărtășire emoționantă

Yiğit Ebru, care s-a clasat pe primul loc la concursul de desene, a declarat că a decis să doneze jumătate din premiul câștigat copiilor nevoiași și că a acționat în spiritul Ramadanului atunci când a luat această decizie. Yiğit Ebru a precizat că: „Luna Ramadan este foarte valoroasă pentru mine, deoarece mă învață că împărtășirea este principalul lucru în Luna Ramadan. Voi împărți jumătate din premiul câștigat prin participarea la acest concurs cu persoanele aflate în dificultate. Țin să le mulțumesc Institutului Yunus Emre, Muftiatului Cultului Musulman din România și Inspectoratului Școlar Județean din Constanța pentru organizarea acestui concurs.”

Un tânăr cu autism din București s-a documentat și a desenat Ramadanul

La concurs au participat copii cu diverse abilități din diferite orașe din România. Mențiunea a fost revendicată de către un copil român cu autism, Nicolas. „Înainte de a participa la concurs, am făcut o mulțime de cercetări despre Luna Ramadan, am învățat despre cultura Ramadanului și am desenat în consecință, iar cu acest desen am câștigat mențiunea. Pe această cale doresc să le mulțumesc Institutului Yunus Emre, Muftiatului Cultului Musulman din România și Inspectoratului Școlar Județean Constanța.”

Și copii români au arătat un mare interes pentru concurs

Muftiul Cultului Musulman din România, Dl. Murat Iusuf și Inspectorul Școlar pentru Minoritatea Turcă, din cadrul Inspectoratului Școlar Județean Constanța, Dna Icbal Anefi au felicitat câștigătorii și au declarat că astfel de concursuri vor continua și în anii următori, ajungând la un public cât mai larg.

Directorul Institutului Yunus Emre din România, Dl. Mustafa Yıldız a precizat că: „În mediul tolerant al României, am văzut cum decurge luna Ramadanului în regiunea Dobrogei și efectele sale culturale prin intermediul pensulelor copiilor. Ceea ce ne-a entuziasmat cu adevărat a fost faptul că și cetățenii de o altă confesiune decât cea islamică au cercetat luna Ramadanului, au învățat despre valorile sale și le-au desenat. Peste o sută de picturi au participat la concurs. A fost foarte dificil de selectat și de punctat. Munca comisiei noastre de jurizare a fost, de asemenea, foarte dificilă, dar, după cum știți, atunci când există o competiție, vor exista și câștigători. În inimile noastre, fiecare desen participant la concurs a fost câștigător.”

La Muzeul de Artă Populară Constanța, instituție publică de cultură finanțată de Consiliul Județean Constanța, s-a deschis expoziția „Sărbătoarea Paștelui în satul tradițional românesc”.

Vizitatorii vor putea face o incursiune în satul tradițional de altădată, străbătând în mod simbolic provinciile istorice ale țării: Banat, Transilvania (Bihor, Brașov, Maramureș, Sibiu), Moldova, Oltenia, Muntenia și Dobrogea.

Considerat cel mai mare praznic al creștinătății, Paștele sau Învierea Domnului era întâmpinat de țăranul din satul tradițional românesc cu masa încărcată de preparate tradiționale (ouă, cozonac, pască, drob), dar și cu locuința curată.

Pregătirea spațiului de locuit începea din gospodărie și culmina în „camera bună” sau „camera curată”, unde erau etalate cele mai frumoase țesături lucrate de stăpâna casei și de fetele de măritat, precum și hainele de sărbătoare cu care se mergea la biserică, păstrate cu grijă în lada de zestre. Acesta era spațiul cu cea mai mare încărcătură simbolică din casă, aici aflându-se și masa încărcată cu preparatele pascale.

Interiorul de sărbătoare din expoziția temporară a muzeului este reconstituit prin intermediul textilelor pentru decorul interiorului (scoarțe, ștergare, fețe de masă, cearceafuri, fețe de pernă), dar și cu ceramică meșteșugit ornamentată în centre vestite de olari (Biniș, Vadu Crișului, Vama, Kuty, Vlădești, Oboga, Horezu, Târgu Jiu, Pucheni, Pisc).

Nota de spiritualitate este dată de icoane transilvănene pictate pe sticlă și icoane pe lemn cu tematică pascală („Cina cea de taină”, „Maica Domnului Jalnică”, „Plângerea lui Iisus”, „Răstignirea”).

Expoziția „Sărbătoarea Paștelui în satul tradițional românesc” poate fi vizitată în perioada 3 aprilie – 15 mai.

Criticul literar Nicolae Manolescu, președintele Uniunii Scriitorilor din România, s-a stins din viață la vârsta de 84 de ani.

A fost președintele juriului festivalului Zile si Nopți de Literatură de la Neptun, un eveniment tradițional în urmă cu mai mulți ani.

Potrivit Universității Ovidius din Constanța, Nicolae Manolescu a fost un teoretician, istoric și critic literar de excepție și ocupă, alături de nume precum Titu Maiorescu, Eugen Lovinescu, Tudor Vianu și G. Călinescu, un loc privilegiat în istoria literaturii române.

A fost membru al Academiei Române, ambasador al României la UNESCO și președinte al Uniunii Scriitorilor din România. De-a lungul carierei sale, profesorului Nicolae Manolescu i-au fost acordate numeroase distincții, printre care medalia și titlul Officier de l’Ordre des Arts et des Lettres din partea Ministerului Educației Naționale, Învățământului Superior și Cercetării din Franța.

În octombrie 2022, Nicolae Manolescu a primit, la propunerea Facultății de Litere, titlul de Doctor Honoris Causa al Universității Ovidius din Constanța pentru întreaga sa activitate în domeniul literaturii și științelor umaniste.

Consiliul Județean Constanța, prin Centrul Cultural Județean Constanța ,,Teodor T. Burada” și Casa de Distribuție Cinemagix ID, oferă spre vizionare spectatorilor constănțeni, duminică, 17 Martie, ora 18:00, la Centrul Multifuncțional Educativ pentru Tineret ,,Jean Constantin”, proiecția filmului „La Snagov”.

Filmul artistic “LA SNAGOV”, regizat de Cristian Comeagă, după scenariul lui Bogdan Ficeac, urmează să fie lansat Duminică ora 18:00 la Centrul Multifuncțional Educativ pentru Tineret Jean Constantin.
Din distribuție fac parte: Dan Aștilean, Nicodim Ungureanu (invitat la sesiunea de Q&A), Radu Botar, Cătălin Cățoiu, Mara Nicolescu, Irina Rădulescu și alții.

“La Snagov” este un film modern, actual care prezintă perfect starea de spirit din România de astăzi. Tema filmului prezintă jocurile de culise din campania electorală a unui candidat în alegerile prezidențiale. Scenariul este scris de cunoscutul om de presă Bogdan Ficeac, iar regia aparține lui Cristian Comeagă, în a cărui carieră ca producător sau regizor figurează titluri ca Filantropica, Restul e tăcere, Asfalt Tango sau Cel ales.

Filmul „La Snagov” descrie în linii mari opoziția și fatidica complementaritate a acestor lumi; intersectează voluntar lumea largă „a străzii”, cea fără chip și nume cunoscute cu lumea „exclusivistă” a celor care „fac și desfac”. Pe scurt, o mână de indivizi influenți, adunați într-un „paradis” rezervat sus-pușilor, ferit de ochii celor mulți, pregătesc alegerea unui posibil viitor președinte de țară, președinte pe care cei mulți îl așteaptă cu un amestec de speranță, neîncredere și resemnare.

S-a stins criticul și istoricul literar Alex Ștefănescu, unul dintre cei mai importanți oameni de cultură ai României. În 2002, Alex Ștefănescu avea să primească o dală pe Aleea Stelelor din Mangalia, acum distrusă.

Alex Ștefănescu s-a născut pe 6 noiembrie 1947 la Lugoj. A fost critic și istoric literar, membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1977.

Contribuția sa de căpătâi, care l-a adus în centrul atenției lumii literare, este Istoria literaturii române contemporane (1941-2000). În această lucrare, pentru care primește premiul Uniunii Scriitorilor în 2005, autorul răspunde întrebării „Ce s-a întâmplat cu literatura română în timpul regimului comunist?”.

Aceasta analiză cuprinzătoare, incluzând toți scriitorii importanți din această epocă, împreună cu multe alte volume și articole de critică și istorie a literară, îl plasează pe Alex Ștefănescu printre cei mai importanți critici și istorici ai literaturii române, alături de George Călinescu, Eugen Lovinescu și Eugen Simion ori Nicolae Manolescu.

Ion Simuț scria că „Istoria lui Alex. Ștefănescu este și o minunată carte-spectacol, un album cu scriitori, la a cărui realizare, desigur, contribuția esențială este a textului critic, foarte inspirat, dovedind înzestrare de prozator, capabil să-și inventeze și să-și susțină personajele, să le înțeleagă individualitatea și să le releve particularitățile.”

Între 1971–1989 lucrează succesiv în redacțiile publicațiilor: Tomis, SLAST, România liberă, Magazin. Din 1990 este redactor la România literară. Între anii 1995–2010 este redactor-șef al acestei reviste.

La sfârșitul lui 1994 înființează o editură particulară, Mașina de scris, condusă de soția sa, Domnița Ștefănescu.

A fost membru al Consiliului de Administrație al TVR în perioada 1998–2002.

Este autorul a peste 5.000 de articole de critică literară, publicate în presă. Nicolae Manolescu își amintește că „autorul ambițioasei Istorii a literaturii române contemporane s-a făcut de la început remarcat ca un harnic și omniprezent publicist”.

De asemenea, este autor al piesei de teatru Melania și ceilalți jucată la Teatrul „Fantasio” din Constanța în 1992 (cu titlul Love story în lift) în regia lui Constantin Dinischiotu și la Teatrul de Stat din Arad în 1994, în regia lui Sabin Popescu.

Autor al scenariului pentru serialul de teatru TV în 12 episoade Căsătorie imposibilă (în regia lui Silviu Jicman, difuzat în 2000). Realizează pentru Realitatea TV, săptămânal, timp de doi ani, 2004–2005, emisiunea Un metru cub de cultură (Premiul APTR pentru talk-show-uri pe 2004).

Realizează pentru TVR Cultural, săptămânal, în perioada 2007–2009, emisiunea Istoria literaturii române contemporane povestită de Alex. Ștefănescu (Premiul APTR pentru emisiuni culturale pe 2008), și, în perioada 2009–2011, săptămânal, emisiunea Tichia de mărgăritar. În anii 2011–2012, realizează, tot pentru TVR Cultural, emisiunea Iluminatul public.

Primăria Municipiului Mangalia, în colaborare cu Comitetul Comunității Musulmane din Mangalia organizează joi, 31 august, Ziua Moscheii Esmahan Sultan, eveniment dedicat comunității musulmane din Mangalia.

Geamia Esmahan Sultan din Mangalia este cel mai vechi lăcaș de cult musulman din România. Poartă numele fiicei sultanului Selim al II-lea, ctitorul moscheii și a fost dată în folosință în anul 1575. De atunci, generații de credincioși musulmani au avut binecuvântarea de a se manifesta în acest spațiu cu parfum oriental.

Un eveniment important în istoria geamiei este considerată reabilitarea acesteia, realizată prin finanțarea omului de afaceri Çapa Tunç din Turcia și sub îndrumarea Muftiatului Cultului Musulman din România. Inaugurarea a fost sărbătorită cu fast în data de 27 august 2008. De aceea, a devenit o tradiție aniversarea Zilei Geamiei Esmahan Sultan în luna august și se dorește a fi nu numai o sărbătoare a comunității musulmane, ci a municipiului Mangalia.

Cu acest prilej, începând cu ora 13:00, toți cei interesați de istoria unuia dintre cele mai vechi și frumoase lăcașuri de cult musulman din România pot participa la deschiderea evenimentului, care va avea loc în curtea geamiei.

În cadrul manifestărilor, oficialitățile prezente și reprezentanți ai comunității musulmane vor susține alocuțiuni prin care vor evoca trecutul monumentului istoric din sudul județului Constanța.

Totodată, va fi oficiată o slujbă religioasă de către hogea. Participanții la eveniment pot vizita moscheea pe parcursul întregii zile, ocazie cu care vor cunoaște îndeaproape istoria geamiei din Mangalia, dar și obiceiurile și tradițiile musulmanilor din Dobrogea.

După manifestările de la moschee, începând cu orele 16:00, în Piața Republicii Mangalia, participanții se pot bucura de un spectacol de dansuri și muzică tradiționale, precum și de un târg de preparate specifice comunității musulmane.

Uniunea Democrată Tătară organizează, în perioada 2-3 septembrie, o nouă ediție a Festivalului Internaţional Kara Ulȋs Kurultai, un proiect realizat sub  patronajul CNR-UNESCO.

Evenimentul va avea loc pe plaja Hotelului Tuquoise din stațiunea Venus.

Iată programul manifestării:

Pe aceeași temă:

Festivalul Autentic Turco-Tătar KURULTAI, în imagini

O nouă ediție a Festivalului Kurultai are loc pe Plaja Turquoise din stațiunea Venus (galerie foto)

Consiliul Judeţean Constanţa, prin Muzeul de Artă Populară Constanţa organizează, în perioada 21-23 iulie 2023, pe platoul din fața instituției, manifestarea „Meșteșuguri tradiționale – utilitar şi decorativ”. Acțiunea urmărește să prezinte continuitatea și evoluția artistică a unor meșteșuguri ancestrale, precum olăritul, ţesutul, prelucrarea lemnului, realizarea podoabelor tradiționale, încondeiatul ouălor şi organizarea unor şezători autentice.

La manifestarea organizată de muzeu vor participa meșteri reprezentativi pentru aceste genuri ale creației populare tradiționale din România.

Meşteşugul olăritului va fi pus în valoare de Cristian Munteanu, care va aduce la Constanța ceramica centrului de veche tradiție Tansa (judeţul Iaşi). Timp de trei zile, meșterul va realiza demonstrații de lucru la roata olarului și va oferi celor prezenți detalii despre formele și motivele vaselor pe care le realizează.

Veronica Hojbotă şi Carmen Hison din comuna Mănăstirea Humorului (Suceava) vor prezenta ţesături şi piese de port specifice Bucovinei, făcând cunoscute, totodată, materialele, croiul și tehnicile tradiţionale de lucru.

De asemenea, la manifestare va participa și Epsen Memet din Constanța, creatoarea unor podoabe din mărgele menite să pună în valoare feminitatea și să accesorizeze costumul tradițional.

Meșterul popular Fevronia Ciortan va aduce în fața vizitatorilor ouăle încondeiate  cu chișița, instrument specific cu ajutorul căruia se realizează frumoasele modele închistrite cu ceară de albine. Pe tot parcursul evenimentului, aceasta va face demonstrații de lucru și le va vorbi celor interesați despre simbolistica motivelor „scrise” cu ceară pe ouă.

Unele aspecte legate de arta prelucrării lemnului vor fi evidențiate de meșterul constănțean Vasile Botezatu, care va veni cu piese de mobilier tradițional țărănesc (scaune, lăzi de zestre, blidare, etajere etc.).

Atmosfera va fi completată de membrele Asociației „Cusături Dobrogene”, care se vor organiza într-o autentică șezătoare, în cadrul căreia vor lucra variate modele ale cămășilor și pieselor de port din diferite zone etnografice, inspirate de exponatele autentice aflate în muzee.

Începând de astăzi Centrul pentru Tineret ,,Ion Creangă” și Primaria Tuzla va invită la „Bărcuța cu Cărți”.

Bărcuța va fi deschisă non stop.

„Deoarece noi credem în zicala ,,Dar din dar se face Rai”, vă invităm să împrumutați sau luați acasă cartea care v-a plăcut mult.

De asemenea ,,Bărcuța cu cărți” așteaptă să primească orice carte pe care vreți sa o dăruiți spre bucuria altui cititor. E sezonul vacanțelor și a amintirilor și, dacă vă place ideea noastră, puteți să ne luați ca amintire într-o fotografie.

Vă dorim tuturor o viață fericita și plină de gânduri frumoase!”, arată, pe pagina de Facebook, coordonatorii Centrului pentru Tineret din Tuzla.

La Căminul Cultural din 2 Mai a avut loc ieri, vernisajul expoziției „Marea la 2 Mai și Vama Veche”, în prezența oamenilor de cultură din zonă.

Au fost prezenți la evenimentul gazdele expoziției – primarul comunei Limanu, Daniel Georgescu și viceprimarul localității, Mihai Feodorof, precum și invitații acestora, senatorul Felix Stroe și subprefectul Marilena Dragnea.

Aurelia Stroie Marginean este absolventă a Academiei de Arte Vizuale Ion Andreescu din Cluj Napoca, promoția 1966, membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România, membră a Asociației de Artă Plastică.

A avut, de-a lungul timpului, expoziții personale în țară și peste hotare, la București, Miercura Ciuc, Brașov, Rishon le Zion, Ierusalim, Veneția, Madrid, Berlin, Viena, Nicosia.

Lucrările domniei sale sunt găzduite de Ministerul de Exerne al României, Primăria Brașov, Cercul Militar Brașov, Muzeul Primei Școli Românești Brașov, Academia Militară Henri Coandă Brașov, Biblioteca Județeană George Barițiu din Brașov, Comunitatea Evreilor din Brașov.

„Marea la 2 Mai și Vama Veche”, vernisaj de pictură Aurelia Stroie Marginean