Ce spun procurorii anti-coruptie despre dosarul Fagadau

COMUNICAT

În completarea comunicatului nr. 566/VIII/3 din 3 iulie 2019, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Constanța au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:

FĂGĂDĂU DECEBAL, la data faptei viceprimar al municipiului Constanţa, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,

CONSTANTIN NICOLETA, la data faptei şef al Serviciului autorizaţii în construcţii din cadrul Primăriei municipiului Constanţa, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,

DINESCU FULVIA ANTONELA, la data faptei director executiv adjunct al Direcţiei administraţiei publice locale din cadrul Primăriei municipiului Constanţa, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,

TĂNASE LUIZA ELENA, la data faptei arhitect şef al municipiului Constanţa, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,

MAZĂRE RADU ŞTEFAN, la data faptei primar al municipiului Constanţa, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,

MUNTEANU MARIANA, la data faptelor inspector în cadrul Primăriei municipiului Constanţa – Direcţia de urbanism, pentru săvârşirea infracţiunilor de:
– fals intelectual în formă continuată,
– complicitate la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată,

Persoană fizică, la data faptei arhitect, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,

Persoană fizică, administrator al unei societăți comerciale, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut în esență următoarea stare de fapt:

Cei șase inculpați, funcționari în cadrul Primăriei Constanța, în cursul anului 2013, ar fi reautorizat, în mod nelegal, construirea unui imobil de lux deja ridicat în proporție de 95% pe plaja din Mamaia, pentru care anterior, autorizaţia de construire inițială fusese anulată definitiv şi irevocabil de instanţa civilă.

Concret, starea de fapt detaliată în rechizitoriu este următoarea:

Pe plaja din staţiunea Mamaia, județul Constanța, în zona centrală a stațiunii, ar fi fost construit, cu nerespectarea dispoziţiilor legale, un imobil în regim P+5E-6E cu destinație cazare și alimentație publică. Imobilul a fost ridicat în baza unei autorizații de construire emise în anul 2009 de primăria municipiului Constanţa.
În același an, Primăria municipiului Constanța și societatea constructoare au fost date în judecată de o altă societate comercială care deținea o construcție în imediata vecinătate a noului imobil, cerând anularea autorizaţiei de construire.
Prin decizia civilă definitivă pronunțată de Curtea de Apel Constanţa în anul 2012, autorizaţia de construire emisă de Primăria municipiului Constanţa a fost desființată.
Instanţa a reţinut că, la emiterea autorizaţiei de construire, nu s-ar fi respectat interdicţia de a construi în interiorul zonei de protecţie și că amplasarea imobilului ar fi situată în zona benzii litorale a Mării Negre în cuprinsul căreia sunt interzise orice fel de construcţii definitive. De asemenea s-a mai reţinut că autorizaţia de construcţie ar fi fost emisă cu încălcarea dispoziţiilor legale referitoare la respectarea drepturilor de servitute de vedere şi servitute privind distanţa dintre construcţii.
În anul 2013, ca urmare a anulării autorizației de construcție, societatea reclamantă a cerut în instanță, printr-o nouă acțiune, și demolarea imobilului de lux, precum şi obligarea Primăriei municipiului Constanţa să emită actul administrativ de desfiinţare a lucrărilor ce fuseseră executate în baza autorizaţiei anulate.
La data de 22 august 2013, Primăria municipiului Constanţa a cerut respingerea acţiunii ca nefondată, susținând că autorizaţia de construire anulată de instanță a fost modificată printr-o altă autorizaţie de construire emisă la data de 24.03.2011, autorizaţie neanulată şi perfect valabilă.
Ulterior, în cursul aceluiași an, Primăria municipiului Constanţa a venit cu o completare prin care înștiința instanţa de judecată că a intervenit un element nou, respectiv că a fost emisă, la data de 03 septembrie 2013 o nouă autorizaţie de construire, pentru imobilul a cărui demolare se cere. Prin urmare, Primăria municipiului Constanța considera că nu mai există temei legal pentru ca societatea reclamantă să solicite şi să obţină demolarea construcţiei edificate în regim P+5E-6E.
Aceleaşi aspecte, întemeiate pe existenţa unei autorizaţii valabile din data de 03 septembrie 2013, au fost invocate în apărare şi de societatea constructoare a imobilului.
În anul 2016, prin sentinţa civilă nr.745/2016, Tribunalul Constanţa a dispus anularea autorizaţiei de construire emisă la data de 03 septembrie 2013 de Primăria Municipiului Constanţa, întrucât pe terenul pentru care s-a emis autorizația era deja construită o clădire (imobilul rezidențial ce fusese construit în proporţie de 95% în baza autorizației anulate) prin urmare autorizația din anul 2013 a fost emisă nelegal.
Decizia a fost anulată ulterior, ca urmare a faptului că părțile au ajuns la o înțelegere amiabilă.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Constanța.

Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Prezentul comunicat a fost întocmit în conformitate cu art. 28 alin. 4 din Ghidul de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 197/2019.

BIROUL DE INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE