Concluziile unui raport de audit al Curții de Conturi: abateri financiare, la Primăria Mangalia, în valoare de 18.049.938 lei!

În urmă cu exact un an de zile, experții Curții de Conturi a României încheiau un nou raport de audit pentru activitatea Primăriei Mangalia, raport întocmit în urma unui control amănunțit la instituția publică, derulat pe o perioadă de șase săptămâni. Controlul a vizat verificarea realității situațiilor financiare și modul de administrare a patrimoniului public și privat al Mangaliei, precum și execuția bugetului de venituri și cheltuieli. La solicitarea ziarului “Ediția de Sud”, într-un termen exemplar de scurt, Curtea de Conturi ne-a înaintat acest raport, din care vom spicui, spre informarea corectă a cetățenilor, câteva amănunte semnificative ale modului în care au fost cheltuiți, investiți sau, de ce nu, risipiți, banii contribuabililor urbei.

Potrivit raportului, Primăria Mangalia are în componență numai puțin de 74 de compartimente de specialitate. Evoluția funcționarilor instituției a fost una extrem de dinamică: dacă în 2015 existau în primărie, 202 posturi, în 2017 numărul angajaților a crescut la 321 de posturi (iar anul acesta, în organigrama primăriei figurează 427 angajați n.r.).

Primăria Mangalia deține acțiuni la capitalul social la următoarele societăți: SC Eco GOLD Invest SA (0,83%), SC Administrarea Parcului Industrial SRL (60%), Callatis Therm (12,22%), RAJA Constanța (0,09%), GOLD RA (100%), Goldterm Mangalia (100%).

Potrivit auditorilor bucureșteni, din analiza efectuată asupra contului de execuție, s-a constat faptul că, deși inițial angajații primăriei au prevăzut un grad de încasare de la populație de 102,95% (!), realitatea a fost alta: s-a reușit colectarea a numai 56,72%. Aceeași situație, spun experții Curții de Conturi se poate regăsi și în privința cheltuielilor, care au reprezentat doar 56,26% față de prevederile bugetare definitive. În procente, am putea rezuma activitatea primăriei astfel:

Cheltuielile totale pe categorii:

– Cheltuielile cu personalul = 21,58%;

– Cheltuielile cu bunurile și serviciile=19,67%;

– Cheltuieli de asistență socială= 1,70%;

– Alte cheltuieli (burse, despăgubiri civile) = 0,49%;

– Cheltuieli cu activele nefinanciare= 1,55%.

Cheltuielile proprii ale autorității administrative se prezintă astfel:

– Cheltuielile cu personalul = 73,25%;

– Cheltuielile cu bunurile și serviciile= 28,09%;

– Cheltuieli cu activele nefinanciare= 0,49%.

În ceea ce privește încasările, acestea au crescut în 2017 față de 2015 (cu 284.215 lei), însă au scăzut față de 2016 (cu 5,1 milioane de lei).

Alte concluzii ale auditorilor Curții de Conturi:

• Ponderea cheltuielilor cu salariile în total plăți efectuate, a fost de 51% în anul 2015, de 29.94% în anul 2016 şi de 40.66% în anul 2017.
• Ponderea cheltuielilor cu bunuri şi servicii în total plăți efectuate, a fost de 39 % în anul 2015, de 21.33% în anul 2016 şi de 34.94% în anul 2017.
• Cheltuielile pentru Autorități publice și acțiuni externe au fost de 551,88 mii lei în anul 2015, de 584,31 mii lei în anul 2016 şi de 840,51 mii lei în anul 2017.
• Cheltuielile pentru Ordine publică și siguranță națională au fost de 186 mii lei în anul 2015, de 201,35 mii lei în anul 2016 şi de 195,97 mii lei în anul 2017.
• Cheltuielile pentru Învățământ au fost de 2.286,72 mii lei în anul 2015, de 2.299,79 mii lei în anul 2016 şi de 2.722,79 mii lei în anul 2017.
• Cheltuielile pentru Sănătate au fost de 537,06 mii lei în anul 2015, de 243,85 mii lei în anul 2016 şi de 301,19 mii lei în anul 2017.
• Cheltuielile pentru Cultură, recreere și religie au fost de 185,61 mii lei în anul 2015, de 180,48 mii lei în anul 2016 şi de 254,82 mii lei în anul 2017.
• Cheltuielile pentru Asigurari si asistenta sociala au fost de 569,24 mii lei în anul 2015, de 937,44 mii lei în anul 2016 şi de 1.040,17 mii lei în anul 2017.
• Cheltuielile pentru Locuinte, servicii si dezvoltare publica au fost de 2.793,83 mii lei în anul 2015, de 3.370,38 mii lei în anul 2016 şi de 1.610,21 mii lei în anul 2017.
• Cheltuielile pentru Protectia mediului au fost de 333,65 mii lei în anul 2015, de 493,15 mii lei în anul 2016 şi de 536,84 mii lei în anul 2017.
• Cheltuielile pentru transporturi au fost de 318,64 mii lei în anul 2015, de 120,29 mii lei în anul 2016 şi de 363,31 mii lei în anul 2017.

Firesc, pentru o primărie teoretic bogată cum este cea a Mangaliei, au fost semnalate, de către inspectorii financiari, și o serie de abateri, unele în modul în care au fost întocmite actele instituției, altele de ordin financiar.

Prima dintre acestea face referire la fundamentarea, pentru anul 2017, a veniturilor fără a se ține cont de gradul de realizare a veniturilor proprii programate prin bugetele anilor 2016 și 2017. Astfel, din cauza exercitării superficiale a controlului intern managerial, bugetul de venituri și cheltuieli a fost “umflat” din pix, fără a se ține cont de gradul de încasare din anii precedenți. “Gradul de realizare de către UATM Mangalia a veniturilor proprii, calculat ca raport între veniturile proprii încasate şi veniturile proprii programate a fost de 55,92% în anul 2017 și de 65% în anul 2016. La nivelul UATM Mangalia deși la partea de venituri proprii bugetul a fost fundamentat inițial cu suma de 52.137.200 lei, rectificarea definitivă a prevăzut venituri proprii în sumă de 99.845.162 lei”, se arată în raportul de audit.

A doua abatere: execuția bugetelor, de venituri și cheltuieli, nu a fost prezentată consilierilor locali, în cadrul unei ședințe publice, aceștia putând redimensiona cheltuielile în raport cu gradul de colectare a veniturilor, prin rectificare bugetară. Concluzia auditorilor: redimensionarea la valori reale și corecte a bugetului ar duce la riscul ca primăria să intre în criză financiară!

O a treia abatere de la litera legii în ceea ce privește concluziile trase de Curtea de Conturi: nu au fost respectate prevederile legale în ceea ce privește modul de înregistrare, în contabilitate, a mai multor tranzacții derulate de primărie. Valoarea totală a acestor sume se ridică la 1,5 milioane de lei, abaterea fiind remediată în timpul auditului.

Cea de a patra concluzie a finanțiștilor Curții de Conturi:

– nu au fost facturate în vedera încasării drepturile cuvenite reprezentând chirii aferente locuințelor sociale, locuințelor ANL, locuințelor de serviciu și terenurilor sociale. În timpul controlului au fost emise facturi în valoare de 535.632 lei.

– din verificarea evidenţei analitice a drepturilor de încasat din contractele de asociere s-a constatat că sumele înscrise ca obligaţii de plată nu sunt în toate cazurile corecte.

– nu au fost luate toate măsurile pentru încasarea redevențelor și a chiriilor aferente bunurilor din domeniul public și privat al municipiului date în concesiune sau închiriere și deși persoanele în cauză nu și-au îndeplinit obligațiile de plată pe perioade mari de timp, iar în contractele respective existau clauze de reziliere a acestora în caz de neplată, nu s-au luat măsuri de reziliere.

– în perioada 2010-2015, au fost facturate și încasate de către fostul ADPP, și ulterior de fostul SPAS (ordonatori terțiari de credite în subordinea UATM), chirii aferente locuințelor din domeniul public și privat al UATM MANGALIA, care în fișele de calcul conțineau TVA, deși fostul SPAS nu a fost plătitor de TVA. Situația a fost reglementată după anul 2015.

Valoarea estimată a neregulilor constatate se cifrează la 3,3 milioane de lei.

Abateri financiare: impozite plătite nejustificat sau bunuri închiriate aproape pe degeaba!

Modalitatea stabilirii impozitelor pe proprietate, alături de urmărirea și încasarea veniturilor datorate bugetului local din impozitul pe clădiri și terenuri a fost făcută, în mai multe cazuri, în mod total eronat. Așa sună cea de a cincea abatere constatată de auditori. Astfel, 97 de titulari ai unor construcții, nu au fost înregistrați în matricola clădirilor, între 2014 și 2016, în timp ce alți 34 nu figurau, în această matricolă nici în 2017. Niciunul dintre aceștia nu au achitat impozitul pe clădire datorat primăriei.

Curtea de Conturi concluzionează deasemenea, că angajații primăriei au calculat eronat impozitele pe proprietate, încadrând clădiri aflate la periferia orașului drept construcții situate în buricul târgului (zona A, în loc de zonă C). Și, nu în ultimul rând, spun auditorii, există trei agenți economici care au desfășurat activități portuare pe raza UATM MANGALIA, respectiv: GLASS DESIGN CONCEPT SRL, CALLATIS GAS SRL și ROMNED PORT OPERATOR SA și care utilizează atât clădiri, cât și terenurile ocupate de clădiri, care nu sunt de natura infrastructurii portuare și pentru care se datorează impozit sau taxă pe cladire, respectiv taxă pe teren, în calitate de persoane juridice, utilizatori finali. Prejudiciul constatat: 163.594 lei.

Neregulile s-ar datora lipsei exercitării controlului intern pe linia stabilirii și urmăririi veniturilor fiscale de natura impozitului pe clădiri, lipsei comunicării între compartimentele Urbanism și Impozite și taxe, coroborate cu lipsa inspectării în teren a situației imobilelor pentru care autorizația de construire a expirat, sau pentru care nu s-a declarat corespunzător tipul de clădire rezidențială, nerezidențială sau mixtă. Totodată, o hotărâre de consiliu strâmb concepută, a dus la plăți nejustificate de impozite si taxe, din partea unor locuitori ai Mangaliei!!!

Eroile continuă în evidențele contabile și în următoarea abatere semnalată în Raport și face referire la inexactitatea sumelor înscrise ca obligații de plată. Sunt date și exemple concrete în această privință: AGEXCOM INTERNATIONAL LTD S.R.L, la finele anului 2017 figurează cu rest de plată faţă de bugetul local în valoare de 1.504.024 lei, debitul real al acesteia este de 297.409 lei, cu 1.206.615 lei mai puţin, decât prevederile contractului de asociere.

Mai mult, au fost identificați agenți economici cu care entitatea s-a asociat pentru realizarea unui obiect de activitate, care în fapt, nici până la data auditului, nu s-a mai realizat. Este dat exemplul contractului de asociere nr.609/16.05.2003, încheiat între primărie și Asociația Pescarilor Profesioniști Callatis Mangalia, deși organismul cu pricina nu beneficia de autorizație de la CSVSA Constanța să desfășoare activitățile pentru care a realizat asocierea. În cauză, este vorba despre exploatarea unui teren în suprafață de 4.341 mp, necesar construirii unui punct pescăresc. “De asemenea”, se arată în Raport, “pe o suprafață de teren care făcea parte din suprafața totală care a făcut obiectul contractului de asociere s-a edificat o construcție de către SC ANGHEL MARITIM SRL, care, la rândul său, a încheiat un contract de asociere cu primăria, în scopul realizării tot a unui centru de colectare a peștelui, realizându-se astfel, o suprapunere a obiectului contractelor de asociere, pe suprafețe diferite, care, în final, nu s-au concretizat asa cum era prevăzut la încheierea contractelor. Entitatea auditată nu și-a urmărit interesele patrimoniale”. Potrivit auditorilor, contravaloarea sumei minime de plata datorată primăriei, este infimă – respectiv de 0.70 euro/mp/an si de 0.059 euro/mp/lună – astfel încât nu se justifică această modalitate de exploatare a unui bun aparținând domeniului public. Practic, singurii beneficiari ai asocierii au fost agenții economici menționați, care au desfășurat activități specifice, autorizate sau nu, în scopul obținerii de profit”.

În plus, s-a constatat că, pentru mulți dintre agenții economici asociați ai primăriei, nu s-a mai realizat monitorizarea derulării contractelor, mai ales că multe dintre acestea figurau pe răbojul defunctului ADPP Mangalia. Din analiza documentelor puse la dispoziție se constată că nu au fost emise facturi fiscale pentru sumele datorate de aceste societăți, astfel încât, a rezultat că, în multe cazuri, nici măcar suma minimă datorată de asociat, prevăzută a fi virată la bugetul local, nu a fost virată și încasată. Prejudiciul constatat: obligații de plată, înregistrate eronat în evidența instituției, aferente contractelor de asociere, în valoare de 1.387.679 lei; venituri neîncasate, care nu au fost urmărite din cauza lipsei monitorizării respectării clauzelor contractuale și neîntocmirii deconturilor asocierii și, ca atare, nu au putut fi estimate.

Pentru 2016, primăria nu a încasat niciun leu de la Circul Orlando. Cu un an înainte, circul a achitat… 881 lei!

Dintr-o eroare a modului în care au acționat angajații primăriei, s-a constatat și notat drept Abaterea nr. 7, faptul că anumiți proprietari de ambarcațiuni nu și-au achitat dările căte bugetul local, deși vasele cu pricina figurau în scriptele Căpităniilor Constanța, Mamaia sau Tomis. Prejudiciul – 15.008 lei.

O abatere mult mai gravă, spun auditorii, o constituie modul în care s-a făcut stabilirea, urmărirea și încasarea unor impozite și taxe datorate de agenții economici care desfășoară activități de agrement pe durata sezonului estival. Este dat, astfel, exemplul Circului Orlando, o problemă reluată în nenumărate rânduri de consilierii de opoziție ai administrației publice locale, în ședințele de consiliu. Auditorii Curții de Conturi au verificat doar anul 2016, când circul a fost amplasat în Saturn. Potrivit inspectorilor fiscali, “s-a constatat că entitatea nu și-a protejat interesele patrimoniale, întrucât nu s-a procedat la încheierea unui contract, în care să se stabilească obligațiile CIRCULUI ORLANDO, în ceea ce privește utilitățile consumate, precum și eventualele depășiri ale limitelor proprietății private și ocuparea abuzivă a domeniului public. Entitatea nu a încasat, în anul 2016, niciun leu din impozitul pe spectacole, singura sumă plătită – 881 lei, aferentă anului 2015. În concluzie, rezultă că nefiind încheiat un contract, UATM MANGALIA nu a realizat venituri din chirii, din impozite pe spectacole şi din utilitățile consumate de CIRCUL ORLANDO”! Valoarea acestei abateri este una atât de mare, încât nici  măcar auditorii nu au putut-o estima.

Faptul că primăria a angajat și plătit cheltuieli care nu sunt legate de activitatea sa, ci a unor furnizori de servicii (în cazul locuințelor sociale, ANL și altele), dar care au fost facturate de acești furnizori a dus la un prejudiciu în bugetul local de 445.736 lei.

Onorariile avocaților “angajați ineficient” și serviciul ecarisaj – două găuri negre la bugetul local!

Alte două erori constatate de către Curtea de Conturi fac referire la probleme ridicate, de nenumărate ori, în Consiliul Local: asistența juridică (sau, așa cum déjà a devenit un leit motiv în rândul populației din Mangalia, “plățile/onorariile către avocați”) și serviciul ecarisaj acordat unor agenți economici pe sume absolut fulminante.

Astfel, onorariile plătite unor avocați sau case de avocatură au fost făcute fără a parcurge etapele legale de angajare a acestora și fără a trece prin Consiliul Local. Paguba plătită din buzunarul cetățenilor: 1,5 milioane de lei, în condițiile în care, spun inspectorii, serviciile juridice au fost angajate ineficient. Este vorba, spun auditorii, de “un impact în cheltuirea eficientă a fondurilor publice pentru contractarea serviciilor juridice, în sensul că, nejustificarea temeinică a situațiilor care impun efectuarea unor astfel de cheltuieli, poate lăsa loc de interpretare, cu atât mai mult cu cât aprobarea acestui gen de cheltuieli trebuie sa fie dată de autoritatea deliberativă”.

Serviciul de ecarisaj sau, mai bine spus, agenții economici care s-ar fi ocupat de uciderea câinilor fără stăpân în perioada 2014-2017 a fost acordat fără a se respecta prevederile cadrului legal (OUG 155/2001). Prejudiciul adus bugetului local în perioada menționată este de aproape un milion de lei (133.540 lei numai în 2017). Efectul acestui act de “binefacere” vizavi de firmele ce eutanasiază câinii maidanezi: “prejudicierea bugetului local cu contravaloarea serviciilor de ecarisaj contractate și plătite, cu încălcarea prevederilor legislației specifice și pentru care nu există asigurarea că au fost prestate conform fiecărei activități decontată și menționată în procesele verbale si deconturile anexate la facturile emise”.

Menționăm că, pentru 2019, Serviciile veterinare și de asistență veterinară de la capitolul Ecarisaj sunt estimate la 1,1 milioane de lei! Tot la acest capitol aflăm că închiriatul unui autovehicul pentru acest serviciu va costa 85.000 de lei, iar hrana cățeilor – 36.000 de lei.

Nici angajații primăriei – firește, o parte dintre aceștia – nu au scăpat de ochiul vigilent al inspecției Curții de Conturi. Potrivit acesteia, unii dintre angajații instituției ar fi beneficiat de indemnizații acordate în cadrul unor proiecte cu fonduri europene, fără a avea atribuții printr-o fișă de post, existând riscul angajării, lichidării și plății unor sume necuvenite, respectivii angajați figurând doar pe hârtie în cadrul proiectului. Tot ca o notă de subsol, readucem aminte că bugetarii angajații primăriei care fac parte din proiecte finanțate din fonduri UE, nerambursabile, beneficiază de majorări cu până la 50% ale salariului de bază, indiferent de numărul de proiecte.

Concluziile auditorilor

• situaţiile financiare nu prezintă o imagine reală şi fidelă a poziţiei financiare, a performanţei sau a modificării poziţiei financiare a entităţii;
• administrarea patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrative teritoriale, precum şi execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli sunt în concordanţă cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute în actele normative prin care a fost înfiinţată entitatea, dar nu respectă în totalitate principiile legalităţii şi regularităţii, valoarea cumulată a erorilor/abaterilor de la legalitate şi regularitate constatate şi consemnate în procesul verbal de constatare anexat situându-se peste pragul de semnificaţie;
• valoarea cumulată a abaterilor identificate în exerciţiul financiar supus auditării este în sumă de 18.049.938,30 lei, din care:

1. abateri care au generat prejudicii – în sumă de 1.446.947,39 lei, din care pentru anul 2017 – 579.276,39 lei,
2. abateri care au generat venituri suplimentare – în sumă de 664.840 lei
3. abateri financiar contabile – în sumă de 15.938.150,91 lei, din care suma de 9.738.242 lei, reprezintă abateri financiar-contabile reținute în sarcina terțiari de credite din subordinea UATM MANGALIA și se situează peste nivelul pragului de semnificaţie, stabilit în etapa de planificare a auditului, în sumă de 1.145.910 lei.