12 mai 2024

Invitaţie la drumeţie – „Cimitirul Eroilor” de la Mircea-Vodă (Gară)

Cimitirul Mircea cel Batran, 29.06.2016, 13de E. C. Ninu

Miercuri, 29 iunie a.c., de „Ziua Sf. Petru și Pavel”, eu și fratele meu, Ninu George, membri ai organizațiilor „Cultul Eroilor” din localitate (Subfiliala Mangalia a Asociației Naționale CULTUL EROILOR  „REGINA MARIA”, Asociația CULTUL EROILOR Mangalia și „Alianța Demnității noastre”), am făcut o călătorie la „Cimitirul Militar de Onoare”, actualmente „Cimitirul Internațional de Onoare MIRCEA CEL BĂTRÂN” de la Mircea-Vodă (Gară), situat la 55 km de Constanța, spre Saligny.

Cimitirul  adăpostește aproximativ 8.000 de oseminte ale militarilor căzuți în luptele din Dobrogea, în timpul luptelor din septembrie-decembrie 1916, dintre care cca 1.700 numai din plasa Mangalia (22 august 1926), iar altele, majoritatea, aduse mai târziu cu șase ani, în intervalul mai-octombrie 1932. („Societatea pentru Îngrijirea Mormintelor”, în perioada interbelică,  a mai, amenajat, în afara acestuia,  construit între 1926-1928, și alte două cimitire similare, în  Tulcea și Bazargic, Dobriciul de astăzi, din Bulgaria).

Scopul acestei incursiuni a fost pregătirea viitoarei deplasări din 22 august a.c., când reprezentanți ai unor instituții de stat (Primărie, Garnizoană, cler ș.a.), ai unor ONG-uri,  și Dv., dragi cititori, ne vom deplasa „PE URMELE EROILOR”, acțiune pe care o dorim cât mai amplă.

Dedicată comemorării a 100 de ani de la intrarea României în Marele Război de Întregire a Neamului (15 august 1916), inițiativa noastră a pornit de la un material publicat în revista interbelică „România eroică”, în care se dădeau informații ample despre „Exhumarea Eroilor din plasa Mangalia”, ce a avut loc pe 22 august 1926.

Așadar, 90 de ani de la acest eveniment de răsunet!

Reamintim, cu această ocazie, că de acest episod din istoria localității se leagă și inaugurarea „Monumentului Eroilor Dobrogeni” din Mangalia, la exact un an, adică tot pe 22 august, dar 1927. Astfel se explică și sintagma „Eroi Dobrogeni”, din numele monuentului (distrus prin 1950!), întrucât au fost transportate, pornind din același loc, „Piața Eroilor” (astăzi, piațeta dintre Sanatoriul Balnear și IGAF), rămășițele militarilor căzuți pe câmpurile de luptă din vechea plasă a Mangaliei, indiferent de care parte au luptat, indiferent de etnie sau religie (români, ruși, bulgari, germani și austrieci, musulmani, ultimii fiind transferați, ulterior, la Slobozia și Tulcea).

Drumul parcurs de noi, la bordul unui autoturism personal, a urmat traseul cunoscut: Mangalia-Agigea-(autostradă)-Medgidia-Mircea-Vodă (Gară).

Din păcate, ne-a fost foarte greu să găsim acest obiectiv, ce VA TREBUI INTEGRAT ÎNTR-UN CIRCUIT TURISTIC, lipsind cu desăvârșire indicatoarele.

După un dus-întors de circa un kilometru, pe o șosea aglomerată, totuși, am oprit lângă o troiță, aflată pe partea dreaptă, mergând dinspre București spre Constanța, închinată fostei capele militare, ulterior Biserica „Înălțarea Domnului”, „resfințită” cu hramul „Sf. Împărați Constantin și Elena”.

Ne-am strecurat pe un drumeag îngust, nefiind loc de parcare (!), și ne-am grăbit să imortalizăm clipa întâlnirii cu ceea ce, pe drept cuvânt, este numit „Mărășeștiul Dobrogei”.

Odată pătrunși în incinta cimitrului, o ploicică fină ne-a însoțit pe tot traseul, lacrimi vărsate de Cel-de-Sus, pentru jertfa unor Eroi lăsați în uitare. Vegetația abundentă în iarbă, de pe alei și din jurul mormintelor, părea a fi, totuși, adecvată „îngemănării cu glia”, a celor care-și făceau somnul de veci aici.

În cele patru parcele uriașe, ce înconjurau monumentul din centru, sub ocrotirea unor tunuri de epocă, alternau crucile uniforme, turnate în același tipar de ciment, pe care se puteau citi atât numele celor identificați, cât și dramatica inscripționare „SOLDAT NECUNOSCUT”.

Dar, desigur, imaginile surprinse de noi sunt mai grăitoare prin ele înseși, lăsând gândul să zboare, liber, spre cunoscutele versuri ale lui Iuliu Rășca-Dormidont, pe inspirata muzică a lui I. G. Brătianu:

Presărați pe-a lor morminte ale laurilor foi,

          Spre a fi mai dulce somnul fericiților eroi.

          Ridicați pe piramida  nemuririi faima lor,

          Scriți în cărțile de aur cântecul nemuritor.

 

                   Pe copii, la sânul vostru, alintați-i cu-acest cânt,

          Povestindu-le cu fală al eroilor avânt.

          Dezveliți tot adevărul și le spuneți tuturor

          Cum muriră frații voștri pentru neam și țara lor ...”