Românii care poarta numele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe mai așteaptă o săptamână pentru a-și serba ziua onomastică
Biserica Ortodoxa il praznuieste pe Sfant in fiecare an pe 23 aprilie, insa cum in acest an aceasta data a picat in Saptamana Patimilor, Sfantul Sinod a decis sa amane sarbatoarea pentru 29 aprilie, a doua zi de Paste.
Postul Pastelui este cel mai strict post din an, cu atat mai mult in ultima saptamana, cea a Patimilor. „Motivul acestei schimbari este acela ca anul acesta data de 23 aprilie coincide cu Sfanta si Marea Marti din Saptamana Patimirilor, iar sarbatorirea unui hram sau a unei zile onomastice presupune bucurie care nu se integreaza cu perioada in care ne aflam, anume aceea de pregatire pentru Invierea Domnului. Randuiala de slujba a sfintilor praznuiti in Saptamana Mare este mentionata in Tipicul cel Mare al Sfantului Sava: ‘daca se va intampla hramul unui sfant sau al unei sfinte in Lunea, Martea, Miercurea sau Joia cea Mare, atunci cantam toata slujba seara si dimineata, in Duminica Floriilor’.
Din motive pastorale, Sfantul Sinod a hotarat ca anul acesta Sf. Gheorghe sa nu fie pomenit in Duminica Floriilor, asa cum prevede Tipicul, ci in cea de-a doua zi de Pasti pentru a acorda importanta cuvenita acestei sarbatori”, se arata intr-un comunicat al BOR.
Cand a mai fost mutata sarbatoarea Sf Gheorghe
Arhim. Chiril Lovin, coordonatorul Departamentului Carte de cult al Patriarhiei Romane, a enumerat si motivele pentru care sarbatoarea nu apare trecuta ca de obicei nici in calendarul ortodox, adica in acest an nu are cruce rosie.
„Crucea rosie inseamna zi nelucratoare; in ziua respectiva nu se pune decat Slujba din Triod, nu si Slujba Sfantului. Trebuie evitata serbarea lui de credinciosii care-i poarta numele in acea zi a Saptamanii Patimilor (conform cu canoanele Bisericii care interzic serbarea zilelor festive in Postul Mare, cu atat mai mult in Saptamana Patimirilor Domnului).
Sfantul Mare Mucenic Gheorghe apare cu cruce rosie in ziua de 29 aprilie, cand se canta Slujba lui (Vecernie, Utrenie si Liturghie), alaturi de Slujba Invierii (nu se pune Slujba Sfintilor din 29 aprilie, deoarece aceasta a fost citita la Pavecernita mare in Post, cum prevede Tipicul).
Astfel de mutari ale Slujbei Sfantului s-au facut si se fac ori de cate ori sarbatoarea Sfantului Gheorghe cade in Saptamana Patimirilor Domnului, chiar daca a fost sau nu consemnata explicit in calendar”, a explicat Arhim. Chiril Lovin.
Astfel de modificari au mai fost facute in anii 1965, 1970, 1976, 1981, 1992, 1997, 2003, 2008 si 2011.
Aproape un milion de romani poarta numele de Gheorghe sau derivate din acesta.
(sursa: ziare.com)
Sfântul Gheorghe s-a nascut în Capadocia, din parinti crestini. A urmat cariera militara si a ajuns comandant in armata imparatului Diocletian.
Iconografia pastreaza imaginea Sfantului Gheorghe calare pe un cal, strapungand cu sulita un balaur. Este vorba despre o legenda pioasa, in care Sfantul Gheorghe salveaza cetatea Silena, din provincia Libiei, terorizata de un balaur. Aceasta imagine a sfantului a ramas in amintirea oamenilor ca model de curaj in lupta cu diavolul. Mai este reprezentat intr-o mantie rosie, culoare traditionala pentru un martir, dar si ca razboinic pedestru sau ca tribun militar in vesminte patriciene, cu o diadema metalica pe cap, cu o platosa sub mantie, tinand o cruce in mana dreapta si o sabie in mana stanga.
In 1222, regele Angliei, Richard Inima de Leu, l-a ales pe Sfantul Gheorghe patronul spiritual al Casei Regale si al intregii tari. Regele Edward al III-lea a infiintat „Ordinul St. George”, iar Crucea Sfantului Gheorghe a devenit, mai tarziu, steagul Angliei, „Union Jack”. Marele Mucenic Gheorghe este considerat si ocrotitorul Georgiei, Armeniei, Maltei, Lituaniei, Serbiei.
Obiceiuri de Sfantul Gheorghe
In traditia populara Sfantul Gheorghe este cunoscut sub numele de San-George. Este considerat a fi un zeu al vegetatiei, protector al naturii inverzite, al vitelor si al oilor.
In spiritualitatea populara, intre San-George si Samedru (Sfantul Dumitru) exista o intelegere cosmica. Se spune ca atunci cand broastele canta pentru prima oara, San-George ia cheile de la Samedru pentru a deschide drumul naturii spre viata.
În dimineata zilei de San-George, capul familiei, intotdeauna un barbat, aseza la stalpii portilor si ai caselor, la ferestrele si usile caselor si grajdurilor, in gradini si pe mormintele din cimitire ramuri verzi. Astfel, se credea ca oamenii, vitele si semanaturile erau protejate de fortele malefice.
Ramurile verzi erau pastrate peste an pentru a fi folosite drept leacuri impotriva bolilor. Ele erau puse si in hrana animalelor, in credinta ca acestea vor fi protejate de puterea duhurilor rele.
Exista si obiceiul ca in dimineata zilei de 23 aprilie, fetele sa puna in mijlocul drumului brazde verzi, impodobite cu coronite, pentru a observa care fecior va calca peste ele. Daca flacaii ce le erau dragi nu calcau pe coronite, fetele credeau ca in acel an se vor casatori. Brazdele si coronitele erau pastrate peste an, pentru a se face cu ele farmece de dragoste sau pentru a fi folosite ca remediu in ameliorarea diferitelor boli.
