Serviciul Taxe și impozite, din cadrul Primăriei, moșia funcționarilor publici?!

Cel mai important compartiment al Primăriei Mangalia este, fără doar și poate, cel de Taxe și impozite. Un serviciu complex, necesar, dar care nu există decât datorită banilor dați de către persoanele fizice și juridice. Având în vedere importanța acestuia, dată de manevrarea unor sume consistente, este imperios necesar să funcționeze șnur, fără sincope, fără erori și fără indiferență.

Din păcate, însă activitatea acestui departament este nu doar învăluită în mister, ci și haotică din cauza lipsei organizării corespunzătoare, cât și din cauza schimbării frecevente și neobișnuite a programelor de calculator. Astfel, pe de o parte, chiar în plin proces de încasare a dărilor către stat, respectiv la începutul anului și chiar și în prezent, din patru ghișee, de multe ori funcționează doar două. Urmarea: cozi interminabile, extenuante, în special pentru vârstnici și suferinzi. Situația se agravează, când încasările se blochează aproape la fiecare sfert de ceas, din cauza erorilor de calculator. Chiar și zilele trecute, funcționarele au rugat câteva persoane să revină cu chitanțele de anul trecut, întrucât figurează cu restanțe. Oamenii au protestat, însă au promis să vină cu hârtiile doveditoare ale plăților trecute. Despre acest aspect am mai atras atenția de câteva ori, însă nu a avut efectul dorit. Mai nou, softul se va schimba, pentru a treia oară, în ultimii trei ani, neexistând însă garanții că nu va mai crea probleme angajaților, respectiv contribuabililor.

O dovadă în plus a faptului că lucrurile au devenit tot mai sensibile la Taxe și impozite o reprezintă plecarea mai multor funcționari, cu vechime și experiență în domeniu, la Primăriile învecinate, 23 August, Limanu, Albești, unde activitatea nu se blochează ca la Mangalia, unde nu există riscul să răspunzi pentru erorile softului și unde este mai multă liniște.

Instituție publică transparentă sau zonă crepusculară?

Și mai revoltătoare este binecunoscuta enigmă din jurul Serviciului de taxe și impozite. În urmă cu câteva săptămâni, am adresat câteva întrebări referitoare la procentul de încasare a taxelor și impozitelor atât în cazul persoanelor fizice, cât și în cel al agenților economici, până la data de 31 martie ac, numai că, din nou, nu am primit nicio lămurire. De ce? Pentru că, invariabil, întrebările ajung la directorul adjunct al Direcției Economice, Simona Ciocănel. Nu parvin șefei Serviciului de Taxe și impozite, nici directoarei Direcției, ci adjunctului Simona Ciocănel. Care are fobie la întrebări și, mai ales, la a oferi răspunsuri referitoare la chestii banale și sâcâietoare cum ar fi banii publici… Partea tragi-comică este aceea că întrebările nu i-au fost adresate domniei sale, ci Biroului Mass-media, numai că, probabil, potrivit circuitului intern, toate drumurile duc la doamna director adjunct. De profesie jurist, doamna respectivă ocupă o funcție mai potrivită unui specialist în cifre și calcule, numai că Directia Economică a fost redenumită tocmai pentru a i se da un ”aer” universal.

Ceața în care este învăluit Serviciul de Taxe și impozite este rezervată nu doar reprezentanților mass-media – care nu trebuie să aibă curiozități ”penibile” cum ar fi traseul și modul cum sunt folosiți banii publici – ci și întreprinzătorilor. Așa se face că la întâlnirea recentă dintre edil și agenții economici din turism, Ciprian Constantinescu, unul dintre investitorii mari ai zonei de sud a litoralului, cu activități în Jupiter, s-a plâns din cauza faptului că nu este prezentată situația clară și exactă a încasării taxei de promovare. ”Am cerut noi, cei din turism, o situație a sumei care se strânge, iar dacă aceasta se dovedește insuficientă, să putem contribui, în completare, astfel ca sudul litoralului să fie ca o floare!”.

Funcționarii, șefii cetățenilor sau angajații acestora?!

Și atunci, dacă cetățenii stau cu orele la cozi să plătească și se trezesc, apoi, că au debite din anii trecuți, deși știu sigur că sunt bun-platnici, dacă programele de calculator nu funcționează, dacă presa și investitorii nu au acces la informațiile publice, cu ce își justifică unii funcționari prezența la muncă?! Să înțelegem că Serviciul Taxe și impozite are doar rolul de a primi, periodic, bani, fără alte oligații, pe sistemul ”Plătește, taci și nu întreba?” Așa arată o administrație de ”calitate” și ”transparentă”? Dacă da, poate ar fi cazul ca cetățenii

să-și schimbe la rândul lor atitudinea, să nu se mai grăbească să plătească, cel puțin până nu află care este destinația și totalul sumelor pe care le achită cu bună-credință an de an.

Poate ar fi normal ca unii funcționari să nu se mai creadă dumnezei, să coboare cu picioarele pe pământ și să nu mai considere un loc de muncă la stat, plătit din banii curioșilor, moșia lor proprie! Poate ar trebui ca înainte de a fi sictiriți și deranjați, să se gândească pe ce se bazează comportamentul lor: pe experiență în ocuparea funcției deținute, pe profesionalism, pe o activitate coerentă, pe amabilitate sau pe tupeu ori aere date de pomovări continue și nemeritate?! Și nu în ultimul rând, poate ar trebui să se gândească că dacă plătitorii de taxe și impozite le asigură, lor, salariile, nu înseamnă că funcționarii sunt angajații acestora, în niciun caz, șefii lor?!