Sfinţii Petru şi Pavel, sărbatoriţi, astăzi, de creştini

Crestinii ii sarbatoresc joi pe Sfintii Apostoli Petru si Pavel, dupa doua saptamani si jumatate de post. In Romania, sfintii sunt ocrotitorii celor din penitenciare care au gresit fata de Dumnezeu, precum au gresit si ei. Astfel, Petru s-a lepadat de Hristos, iar Pavel i-a prigonit pe crestini.

Potrivit traditiei populare, in aceasta zi apar licuricii, care ii ghideaza pe cei ce se ratacesc in paduri sau in munti si care ar fi, de fapt, scantei ale biciului Sfantului Petru. Este si ziua in care amuteste cucul.

Sfantul Apostol Petru – fiul lui Iona si fratele Apostolului Andrei s-a nascut in Betsaida Galileei. Numele sau iudeu era Simon, insa Hristos il va numi Chifa (piatra). Dupa o pescuire minunata pe lacul Ghenizaret, este chemat sa devina pescar de oameni. Marturiseste in numele apostolior dumnezeirea lui Hristos, dar se si leapada de Hristos cand El este prins spre a fi rastignit.

Dupa Inaltarea Domnului, Petru ia cuvantul in adunarea ucenicilor si aleg ca apostol pe Matia in locul lui Iuda. In ziua Cincizecimii, dupa predica Sfantului Apostol Petru, se boteaza trei mii de persoane.

Sfantul Apostol Petru a propovaduit in Ierusalim, Iudeea, Samaria, Asia Mica pana in Babilon si in ultima parte a vietii, la Roma.

Sfantul Petru a murit rastignit pe cruce, cu capul in jos, in anul 67, pe 29 iunie.

Sfantul Apostol Pavel (Paul pentru catolici) era originar din Tarsul Ciliciei, din neamul Veniamin si a fost elevul invatatului Gamaliel. Luptand impotriva crestinilor, Sfantul Apostol Pavel a participat la uciderea arhidiaconului Stefan. Pe calea Damascului insa i se arata Hristos intr-o lumina orbitoare si il mustra: „Saule, Saule de ce ma prigonesti?”.

El se converteste si primeste botezul de la Anania, episcopul Damascului. Sfantul Apostol Pavel a pornit in trei mari calatorii misionare si a scris 14 epistole care se gasesc in Sfanta Scriptura.

A fost decapitat din porunca imparatului Nero, in anul 67, in ziua de 29 iunie.

Pentru ca Sfintii Apostoli Petru si Pavel au fost in temnita fiindca L-au marturisit pe Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu, au devenit ocrotitori ai sistemului penitenciar din Romania.

Cei doi sfinti sunt ocrotitori ai celor lipsiti de libertate si pentru ca cei ajunsi in penitenciare sunt persoane care au gresit fata de Dumnezeu, precum au gresit si ei: Petru S-a lepadat de Hristos, iar Pavel i-a prigonit pe crestini. Traditia populara spune ca in aceasta zi apar licuricii, care ii ghideaza pe cei ce se ratacesc in paduri sau in munti. Acestia ar fi, de fapt, scantei ale biciului Sfantului Petru.

De Sfintii Apostoli Petru si Pavel se da de pomana pentru cei morti, iar femeile trebuie sa ofere vecinilor si saracilor mancare gatita, dar si vase de lut pline cu apa, astfel incat mortii nu vor flamanzi, si nici nu vor inseta pe taramul celalalt.

Oamenii nu au voie sa munceasca, nici la camp, si nici in gospodarie. In ziua praznuirii celor doi sfinti nu se spala, nu se arunca gunoiul din casa si nu se toarce, iar oamenii trebuie sa mearga la biserica.

In aceasta zi nu se scutura merii, pentru ca ogoarele sa fie protejate de grindina. In popor, se mai spune ca femeile vaduve nu au voie sa manance mere pana in ziua de Sfantul Ilie daca vor sa fie sanatoase.

In Calendarul popular, ziua Sfintilor Petru si Pavel marcheaza miezul verii agrare si perioada secerisului. In vremurile cand oamenii erau foarte credinciosi, Sanpetru de Vara umbla pe Pamant, singur sau insotit de Dumnezeu. In povestirile si snoavele populare, Sanpetru este un om obisnuit: se imbraca in straie taranesti, se ocupa cu agricultura, cresterea animalelor si, mai ales, cu pescuitul.

Fiind credincios, foarte harnic si bun sfetnic, Sanpetru este luat de Dumnezeu in cer, unde ii incredinteaza portile si cheile Raiului.

Acolo, fiind mai mare peste camarile ceresti, imparte hrana animalelor salbatice, in special lupilor, fierbe grindina pentru a o marunti prin topire si a deveni mai putin periculoasa, se mai spune in popor. La marile sarbatori – Craciun, Anul Nou, Boboteaza, Macinici, Sangiorz, Sanziene – Sanpetru poate fi vazut de pamanteni la miezul noptii, cand se deschide pentru o singura clipa cerul, stand la masa imparateasca in dreapta lui Dumnezeu.

Sanpetru este cel mai cunoscut „sfant” al Calendarului popular. Importanta sarbatorii este data de postul care o precede – Postul lui Sanpetru – si care, spre deosebire de Postul Pastelui, Postul Craciunului si Postul Santamariei, are numar variabil de zile.

Local, sarbatoarea era anuntata de anumite repere cosmice si terestre: aparitia licuricilor, amutitul cucului, rasaritul constelatiei Gainusei si altele. Tot de Sanpetru, potrivit traditiei populare, este organizat si Targul Gainii, o sarbatoare veche tinuta in Muntii Apuseni si dedicata zeitei neolitice Gaea, protectoare a femeilor maritate, sinonima cu Targul de Fete.

Vechimea multimilenara a sarbatorii zeitei Gaea, devenita ulterior TarguI de Fete de pe Muntele Gaina, este sustinuta de argumente astronomice (Closca cu Pui, Gainusa sau Clota, care este vazuta, in perioada solstitiului de vara, cand se tine Targul Gainii.

(stirileprotv.ro)