Studiu APC: 88% dintre cârnații de pe piață conțin fum lichid sau aromă de fum, iar 40% din cârnații analizați au în compoziție fosfați! 

Cârnați de casă cu câte 8 substanțe chimice!

Cârnați țărănești cu câte 7 substanțe chimice!

Cârnați de grătar cu câte 4 tipuri de conservanți!

Cârnați cu soluție de dezghețare a drumurilor!

La 88% din cârnații afumați analizați s-a folosit fum lichid sau aromă de fum!

La 84% din cârnații analizați s-a folosit conservantul nitrit de sodiu!

La 55% din cârnații analizați membrana folosită este artificială, adică realizată din alginat de sodiu, celuloză, gumă de guar, lactat de calciu, clorură de calciu, colagen de vită și coloranți.

40% din cârnații analizați au în compoziție fosfați!

40% din cârnații analizați conțin apă din belșug! 37% din cârnații analizați conțin coloranți obținuți din insecte (coșenile)!

La numai 37% din cârnații analizați apare menționat procentul de carne din compoziția acestora pe etichetă!

34% din cârnații analizați conțin extracte de condimente!

La 28% din cârnații analizați, aroma și gustul au fost intensificate cu glutamat monosodic!

27% din cârnații analizați conțin proteină vegetală din soia!

Numai 8% din cârnații analizați nu conțin aditivi alimentari! Asociația Pro Consumatori (fostă Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România – APC România) membră a Organizației Europene a Consumatorilor, a analizat 116 tipuri de cârnați comercializați în marile structuri comerciale și în magazinele unor producători de produse din carne. Acest studiu face parte din Campania Națională de Informare și Educare: ”Să învățăm să înțelegem eticheta!”. Prin această campanie, experții Asociației Pro Consumatori (APC) își propun să-i învețe pe consumatori să înțeleagă eticheta produselor astfel încât să facă achiziții în cunoștință de cauză pentru familiile lor.

Studiul a fost realizat de către o echipă de experți ai APC, coordonați de către conf. univ. dr. Costel Stanciu.

Nu multe sunt alimentele pe care românii le evocă atât de frecvent și cărora le asociază înțelesuri atât de variate cum este cazul cârnaților. Generația mai tânără se arată mai detașată de acest omniprezent  articol alimentar din alimentația generației mature și al celor trecute. Tradițiile culinare de iarnă ale românilor au rezervat un loc special acestui produs pe mesele de sărbătoare, în tradiția uratului de sărbători (…/Iară nouă să ne dați / Vreo cinci meter de cârnați“/…) unde era considerat un dar de frunte pentru traista cetelor de urători, la fel de important era și pe mesele nașilor primit plocon de la finii care îi vizitau la sărbătorile de iarnă după îndătinatele tradiții. Podurile caselor se umpleau în Ajunul Crăciunului cu lanțuri de cârnați pe prăjini la destulă înălțime încât micile vietăți de pe lângă casă să se uite cu jind, niciunul să ajungă. Acolo se afumau câteva zile în șir, cu pauzele socotite, până ajungeau să capete nuanțe și miresme răscolitoare, greu tare de uitat… Nu mai puțin au fost și vor rămâne apreciați cârnații de către călătorii de plăcere sau cu interes, care ajung la vreun han ori cabană istoviți de efort și acolo se dreg cel mai bine cu ce altceva decât cu cârnați („Mama Jana-i cu potolul / Pentru toți studenții frați…/ Ce să meargă la pileală / Decât varză cu cârnați!…- Cântec de cabană“ din vremea munților umblați).

Toate popoarele lumii au vechi tradiții în materie de cârnați (deși europenii pretind că originea cârnaților este… europeană): cârnații sunt venerabilii strămoși, cu familie mare în vechime, ai mezelurilor de mai târziu; piața actuală, năpădită de cosmopolitisme alimentare, continuă să ofere nenumărate feluri de cârnați, spre marea bucurie a celor care îi apreciază și pentru preluarea interesului față de acest produs de către consumatorii tineri. În tradiția românească, se regăsesc deopotrivă: cârnați cruzi, cârnați crud-uscați și foarte multe feluri de cârnați afumați (cruzi ori uscați). În partea de sud-vest sunt vestiți Trandafirii (simbol drag oltenilor; se fac din carne de porc), în partea de vest și Transilvania sunt răspândiți cârnații virsli (din carne de oaie și de capră/vită, picanți), alături de multe feluri de cârnați de porc, vită sau amestec. În sudul și estul țării s-au afirmat, pe lângă cârnații de porc, și o specialitate care și-a asigurat recunoaștere europeană: Cârnați de Pleșcoi – Buzău (trași în mațe de oaie subțiri, uscați, afumați cu fum de lemn de foioase, din carne de oaie și vită, uneori și cu sau numai cu carne de capră, în care se adaugă sare și condimente după tradiția veche, între care usturoiul, ardeiul iute, cimbrul, busuiocul, măcrişul, mărarul, hreanul, seminţele de mac ș.a.), despre care lasă valoroase informații însoțite de legende istoricul Marius Constantinescu. Tot în această zonă sunt bine cunoscute două feluri de cârnați aplatizați: babic (carne de vită și de oaie în părți egale) și ghiudem (din carne de oaie predominant și carne de vită/capră). Top 5 cârnați afumați:

Cârnați Chevos, produs fiert afumat (100 grame produs finit s-a obținut prin prelucrarea a 109 grame carne de porc);

Cârnați cu boabe de muștar, produs afumat (96,57% carne porc) Angst;

Cârnați cabanos, produs fiert și dublu afumat (72% carne de porc, 20% carne de vită) CIA Aboliv;

Cârnați de casă, produs fiert și afumat (87,2% carne porc) Angst;

Cârnați cu șuncă, produs fiert și afumat (80% pulpă de porc) Smithfield Prod.

Top 5 cârnați subțiri:

Cârnați sticks cu chilli Morliny, produs iute, fiert, afumat și uscat (100 grame de produs s-a obținut prin prelucrarea a 183 grame carne de porc) Animex Foods Polonia;

Cârnați sticks picanți Pick, produs crud-uscat maturat (100 grame de produs s-a obținut prin prelucrarea a 153 grame carne de porc) Pick Szeged Ungaria;

Cârnați snack clasic Pick, produs crud uscat afumat (100 grame de produs s-a obținut prin prelucrarea a 142 grame carne de porc) Pick Szeged Ungaria;

Cârnați sticks oitza, produs crud-uscat (100 grame de produs s-a obținut prin prelucrarea a 140 grame carne de oaie) Doi Olteni Filiala Tg. Jiu;

Cârnați sticks căpritză, produs crud-uscat (100 grame de produs s-a obținut prin prelucrarea a 140 grame carne de capră) Doi Olteni Filiala Tg. Jiu.

Top 5 cârnați crud-uscați după cantitatea de carne folosită pentru a obține 100 grame produs finit:

Cârnați Baranya (100 grame produs finit s-a obținut prin prelucrarea a 160 grame carne proaspătă de porc) Belje Croația;

Chorizo (100 grame produs finit s-a obținut prin prelucrarea a 155 grame carne de porc) Caroli;

Chorizo de porc condimentat (100 grame produs finit s-a obținut prin prelucrarea a 142 grame carne de porc) Cora;

Cârnăciori bănățeni (100 grame produs finit s-a obținut prin prelucrarea a 130 grame carne de porc) C+C Resița;

Cârnați uscați Premium (57% carne porc, 17% slănină și 5% carne vită) C+C Resița.

Top 5 cârnați fără chimicale:

Cârnați de Pleșcoi proaspeți (carne oaie 85%, carne vită 15%) Gabioti;

Cârnați de porc Maestro (pentru 100 grame de produs finit s-a folosit 110 grame carne de porc) Caroli;

Cârnați ardelenești (carne porc 86,99%) Angst;

Cârnați căprioară Bunătați de Secuime (carne căprioară minim 51%) Authentic Meat;

Cârnați cerb Bunătăți de Secuime (carne cerb minim 51%) Authentic Mea.

„Din păcate, cârnații comercializați în hipermarketuri și în magazinele producătorilor de produse din carne, cu mici excepții, nu mai au nimic din consistenţa, savoarea, gustul şi elementele nutritive ale acestui tip de produs aşa cum era fabricat în urmă cu câteva decenii. Dintr-un preparat cu o structură consistentă care se obţinea numai din cărnuri de porc, oaie, capră și vită de calitatea I, slănină de porc, condimente naturale şi sare, astăzi, cele mai multe tipuri de cârnați, conțin carne separată mecanic, proteină animală, extracte vegetale, hidrolizate proteice vegetale, fibre vegetale, uleiuri vegetale, amidon, soia, apă şi chimicale din belşug. La alegerea unui tip de cârnați trebuie să aveţi în vedere atât cantitatea de carne din respectivul produs, cât şi principalii nutrienţi menţionaţi în declaraţia nutriţională, respectiv cantitatea de proteine, grăsimi/acizi grași saturați și conținutul de sare. Recomand evitarea acelor sortimente de cârnați care au în compoziție aditivi alimentari, precum monoglutamatul de sodiu, caragenanul, carminul și nitritul de sodiu. Totodată, verificaţi termenul de valabilitate şi condiţiile de păstrare din spaţiul de comercializare. Din cauza conţinutului ridicat de sare şi a unor aditivi alimentari cu risc carcinogen, anumite mărci de cârnați nu trebuie să facă parte din alimentaţia copiilor și a adulților cu afecțiuni cardiovasculare”, a declarat conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedinte APC.