(VIDEO) Ministrul Apărării, Radu Miruță, despre situația Damen: „Navele de patrulare din programul SAFE trebuie să fie construite la Mangalia”

„România este într-o dispută la Mangalia, la 2 Mai, cu firma la care dumneavoastră faceți referire.

Eu vă spun foarte asumat că dacă aș avea o putere unică în țara asta, nici n-aș sta pe gânduri despre metode legale prin care să pot să salvez un șantier strategic.

Vă spun, cu informațiile de la Ministerul Economiei, trecute prin mintea mea, că șantierul naval de la Mangalia-2 Mai poate fi salvat doar dacă în perioada imediat următoare va produce astfel de nave.

Pentru ca să poți produce astfel de nave, prima oară trebuie să existe o comandă și cineva care să le plătească.

Și asta este, dacă vreți, aranjamentul pe care l-am identificat, ca Armata Română să contribuie la salvarea șantierului prin niște comenzi pe care Armata Română să le plătească.

Am spus-o și o repet și e ușor de înțeles pentru toată lumea:

Șantierul acela are astăzi o valoare de lichidare de 85 de milioane și are o datorie, în dispute, ce-i drept, încă de 162 de milioane – cred că au mai crescut când fiecare lună crește.

Ceva ce valorează 85 nu va putea fi cumpărat cu 85 cât datoria e de 162.

Mi-am dat seama că doar jucând cu acești doi parametri șantierul ăla va muri.

Atunci am încercat să bag într-o cutie mai mare, într-un pachet mai mare ceva, astfel încât 162 minus 85 să fie compensat de o comandă care să facă interesant între pachetul.

E cel mai mare șantier naval din țările membre ale Uniunii Europene.

Este un șantier la Marea Neagră pe flancul estic al NATO, care are o capacitate fantastică.

S-a ajuns în situația asta, cu 85 mai mic decât 162, pentru că România s-a lăsat să-i fie jumulită pielea de pe ea, aplaudând când alții făceau asta.

E momentul ca lucrurile astea să fie oprite. Da, e un context greu. Dacă îmi spuneați că valorează 162 și datoria era 85, probabil că s-ar fi găsit mult mai repede cineva.

Noi vrem să rămână la statul român, vrem ca acolo să se modernizeze, vrem ca acolo să se producă comenzi pentru armata română.

Este trist ca în aceeași țară să vorbim despre niște comenzi pe sume mari de bani, care să nu poată fi executate de latura cealaltă a acelei țări, și anume industria națională de apărare.

Pentru că an după an a fost doar un instrument și un mecanism prin care de țara asta s-a bătut joc în timp ce vedeam o vânzare, puneam o burtieră acolo că avem nu știu ce investitor și după acești șapte ani aflam că de fapt intră în lichidare, intră în insolvență și după aceea în faliment.

E cam povestea cu Dănila Prepeleac: ai pleca la târg cu o pereche de boi și te-ai întors cu o pungă goală.

Cam ăsta este traseul, în general, al multor companii din industria națională de apărare, pe care eu încerc chiar și în pasul târziu în care mă nimeresc să fiu aici, să-l opresc”, a spus Radu Miruță.

Radu Miruță: „Vreau să utilizăm banii SAFE pentru cele patru nave, care să fie produse la Mangalia”

“Eu nu am preferințe și nu am gust despre coduri fiscale al diverselor companii.

Pe mine mă interesează: 1. să producem în termenul în care SAFE poate utiliza banii, adică până în 2030, aceste patru nave, 2. mă interesează ca asta să se întâmple salvând șantierul de la Mangalia 2 Mai și 3. mă interesează ca asta să se întâmple reușind ca după ce se salvează acest șantier să existe previzibilitate despre cum să se construiască în continuare acolo.

Eu negociez nu după cum îmi place mie că acest minister și Ministerul Economiei nu sunt camerele mele private de acasă negociez în limitele stabilite de ordonanța de urgență care prevede cum se interacționează pe SAFE”.