Hotelierii şi autorităţile locale din sudul litoralului trag un semnal de alarmă: ”Ne dispar plajele!”

De ani de zile autorităţile judeţene şi cele naţionale trag semnale de alarmă cu privire la fenomenul de eroziune a plajelor din nordul litoralului românesc. Cel puţin o dată pe sezon au loc întâlniri, simpozioane, vizite de lucru ale mai marilor de la ministerele de resort, care deplâng dispariţia acestor plaje, fie că e vorba despre Mamaia, Eforie sau Constanţa.

În tot acest timp, plajele din sudul litoralului dispar încet, dar sigur, sub acţiunea valurilor, fără ca glasul hotelierilor şi nici cel al localnicilor să se poată face auzit. Proritare, cum ai da-o, rămân, la Bucureşti, plajele din Constanţa şi Mamaia.

Sleite de inundaţii, de furtuni şi de îngheţ, de lamele excavatoarelor ce adună, vara, tone de alge, plajele din sud şi-au diminuat enorm suprafeţele. Hotelierii sunt cei mai îngrijoraţi, pentru că, fără plajă, îşi pierd şi bruma de turişti care aleg sudul litoralului. “În ultimii doi ani, de când avem în concesiune o porţiune de plajă aici, la Mangalia, am constatat că plaja s-a micşorat considerabil. Probabil că, în următorii zece-cincisprezece ani nu vom mai avea plajă deloc. Am văzut că şi la Neptun, plaja de lângă vilele speciale nu mai există. Problema eroziunii plajelor necesită investiţii cu fonduri europene, pe care noi, aici, la nivel local, nu le avem. Altfel, pierdem această mină de aur, care este plaja românească”, ne-a declarat Liliana Becheru, manager de hotel şi concesionar al unei porţiuni din plaja Mangalia.

Un alt operator de plajă, Ionel Luca, afirmă că, în ultimii ani, din plaja Mangalia au dispărut circa 7-8 metri. Însă, mai spune acesta, o parte a nisipului a fost purtată către marginea falezei, astfel încât aici s-a creat o nouă plajă, în golful de pe partea Portului Turistic.

La Venus, turiştii fac plajă pe… pontoane!

Şi localnicii ştiu cum arătau plajele acum 20 de ani şi constată, an de an, dispariţia acestora. Plaja Venus a dispărut de ceva timp sub valuri: un investitor ce şi-a clădit, aici, un hotel de cinci stele, a fost nevoit să îşi amenajeze şi un ponton, pe care turiştii cazaţi la unitatea sa să se poată bronza. Plaja dintre Saturn şi Venus a rămas singura cu o suprafaţă ceva mai generoasă. Însă, şi aici, oamenii locului şi-au dat seama, de ani de zile, că suprafaţa sa s-a redus cu cel puţin o treime faţă de acum 30 de ani. La 2 Mai şi Vama Veche fenomenul de eroziune s-a extins, cel mai vizibil, la nivelul buzei falezei, din care se desprind, periodic, bucăţi mari de teren.

„Pe plaja din Mangalia, mergeai destul de mult până să ajungi la apă. Golful cel mic, acolo unde se duc de obicei familiile cu copii, era undeva în larg. La ora actuală este foarte de aproape de faleză. La fel şi plaja dintre Saturn şi Venus. Aceea era cea mai mare plajă de pe litoral, până la apă făceai cel puţin cinci minute. Acum din câţiva paşi ai şi ajuns în larg“, ne spune Ecaterina Ionescu, o localnică din Mangalia. Drept reper, pe plaja dintre Saturn şi Venus, ne dă şi izvorul cu apă sulfuroasă ce ţâşneşte dintr-un utilaj ruginit: „pe vremea lui Ceauşescu, era undeva la mijlocul plajei, drept pe mijloc. Acum a ajuns în mijlocul mării. Şi mai şi arată urât… “, ne spune localnica.

În sudul extrem, către bulgari, situaţia eroziunii solului din preajma plajelor este şi mai gravă. Între Vama Veche şi 2 Mai falezele sunt în plin proces de prăbuşire. Unele dintre porţiuni au fost închise, iar cine intră în zonă o face pe propria răspundere. De sus, de pe buza falezei, se văd falii întregi de pământ care stau gata să se prăbuşească peste plajele şi aşa împuţinate.

Guvernanţii vin în sudul litoralului doar pentru poze şi declaraţii

Potrivit unui studiu al Asociaţiei Balcanice de Mediu (B.EN.A.), prezentat, într-o conferinţă ţinută la Mangalia în urmă cu câţiva ani, anual, doi metri din plajele de pe litoralul românesc dispar sub valurile Mării Negre. O porţiune de teren care este erodată la suprafaţă într-o proporţie de 25%, în adâncime are un grad de erodare de 80%, se mai arată în studiul B.E.N.A.

Tot Asociaţia mai arăta că, deşi eroziunea este foarte avansată, pe litoral se construieşte, şi la ora actuală, haotic – hoteluri şi vile enorme, amplasate chiar pe nisip, clădite chiar cu riscul ca imobilul să se prăbuşească în capul turiştilor. Pentru proiectele de stopare a eroziunii este nevoie de bani. De bani foarte mulţi, pe care, niciodată, autorităţile locale nu i-au avut, pentru un proiect de atare anvergură.

Reprezentanţii primăriei spun că au în vedere realizarea unor programe de stopare a eroziunii, în colaborare cu Direcţia Apele Române, dar că acestea ar urma să fie aplicate abia peste 2-3 ani. Până atunci, singurul care ar putea face ceva pentru sudul litoralului este Guvernul României: ”Mangalia nu a fost prinsă în proiectul ce se derulează de la Constanţa la Eforie la ora actuală. Dar Mangalia nu a fost multă vreme pe “harta” politicienilor români. Să sperăm că, în perioada următoare, aceştia ne vor include şi pe noi într-un proiect de stopare a eroziunii plajelor, în special cea a Mangaliei. Mai avem o plajă destul de interesantă, cea dintre Saturn şi Venus, pe care am decis să nu se construiască absolut nimic. Este singura zonă neatinsă de construcţii, de la Corbu până la Vama Veche. Problema eroziunii este una gravă, ce ţine de Guvernul României. Politicienii judeţului Constanţa trebuie să se gândească la toate problemele cetăţenilor ce i-au votat şi nu să facă lobby numai pentru anumite zone”, este de părere primarul Mangaliei, Cristian Radu.