24 noiembrie 2024 3:43

UN EVENIMENT LITERAR MULT AȘTEPTAT, LA BIBLIOTECA MUNICIPALĂ MANGALIA

de E.C. Ninu

 

    Invitația de a participa la sărbătorirea Zilei Poeziei a răscolit în mine nu numai fiorii trecerilor îndelungate prin bibliotecile mangaliene, de-a lungul celor aproape 70 de ani, dar și o vibrație nestăpânită la chemarea unor muze, sigure pe farmecele lor, într-un grațios dans, ce-l avea în mijloc pe Apollo, zeul recunoscut al luminii și artelor.

    Gazdele, dnele Maria Turcu și Lili Teodorescu, însoțite de dna Maria Brânzoi, ea însăși bibliotecară (pensionară), ne-au primit bucuroase, ca de fiecare dată când pașii noștri se rătăceau pe acolo, pentru completarea zestrei acestui lăcaș al culturii cu numerele unor reviste, de care eram responsabil ani buni („Șansa”, „Arma Pontică”, „Mangalianul”) sau cu prospăt apărutele volume ce purtau pe frontispiciu numele meu, ca autor.

    Într-una din cele două încăperi de la parter, masa centrală, acoperită cu volume de poezii nu numai ale unor celebri poeți naționali și universali, dar și cu exemplare ale creațiilor unor autori mangalieni, mi-a atras atenția, încă de la intrarea în acest lăcaș al culturii din Mangalia.    

    Numărul mare de invitați a făcut ca sala existentă să devină neîncăpătoare, preferându-o, totuși, pentru nota de intimitate, creată ad-hoc. Cu imaginea unei mari biblioteci, așa cum visam, în acele fierbinți zile de foc ale unui Decembrie ’89, posibilă, credeam pe atunci (naivul de mine!), într-una din vilele ministeriale sau în imobilul restaurantlui „Callatis”, mă gândeam, înaintea începerii activității propriu-zise, că, în perspectiva derulării unor  momente similare, ar trebui solicitat un spațiu mult mai mare, în Casa de Cultură, din imediata vecinătate!

    Deschizând șirul intervențiilor, după felicitarea inițiatoarelor acestui moment literar, urmată de salutul cuvenit  participanților și o succintă trecere în revistă a semnificației unei asemenea zile, mi-am permis a aminti câte ceva despre începuturile evoluției liricii române, într-un secol al XVII-lea, plini de mitropoliți și cronicari, cu promițătoarea deschidere și întegrare în fenomenul literar universal al acelui ev decisiv, al XIX-lea. 

    Printre invitați, majoritatea cunoscuți mie, precum foști colegi de breaslă de la  școlile și liceele din oraș sau elevi cuceriți de forța și frumusețea cuvântului, har dumnezeiesc, s-au putut regăsi, după o perioadă atât de restrictivă  a pandemiei, multe dintre autoarele unor cărți, deja lansate sau în așteptare, dar și câțiva reprezentanți ai stihuirii, printre care o gimnazistă și un elev de liceu, înrobiți de farmecul logosului poetic. Trei generații și-au prezentat, fragmentar, ce-i drept, ceva-ceva din grația, măreția și puterea cuvântului. 

    Interesante au fost și luările de cuvânt ce încercau să definească nu numai POEZIA, dar și POETUL, cu argumentul citatelor din creațiile acestora sau ale unor critici consacrați. În acest sens, un microcurs de estetică a poeziei a ținut doamna Ana Ardeleanu, membră strălucită a Uniunii Scriitorilor Români, care a făcut și câteva recomadări tinerilor din sală, debutanți la 14 sau 17 ani, în sensul șlefuirii cuvântului, cu valențele-i cunoscute de  tărie și strălucire Or, arăta d-sa, potențarea emoției în poezie presupune lectură permanentă și variată. 

    Completându-i spusele, mi-am permis a face o apreciere nu tocmai laudativă a manualelor de Limbă și Literatură Română, deficitare prin prezentarea, cu picătura, a arsenalului pe care un  poet trebuie să-l posede. Astfel, se poate resimți lipsa de noțiuni teoretice și cunoștințe (genuri și specii literare, curente artistice, tehnici poetice, exemplificări din operele marilor scriitori etc., etc.), ce urmează a sta la baza practicării jocului poetic al metaforelor, așa cum, pe vremuri, în manualul de incipit al cursurilor liceale, acestea ocupau un spațiu destul de mare în programa școlară. Totodată, am revenit la o mai veche propunere (nefinalizată, din păcate!), aceea de a se deschide, la Mangalia, cu sprijinul Primăriei, pe durata a vreo zece zile  (într-una din vacanțele școlare), o tabără gratuită de creație pentru elevii selectați din județele țării, pe baza pasiunii lor pentru literatură, având ca temă marea și multimilenarul nostru municipiu.  Compunerile acestora ar urma  să fie incluse în câte un volum, anual. Programul lor poate fi foarte variat, cuprinzând întâlniri cu scriitori naționali sau locali, ateliere de lucru, expoziții de carte și, desigur, excursii pentru cunoașterea unor obiective turistice din județ sau Bulgaria.

    Orele de „farmec plin” al lecturării au devenit clipe regretate, pe care ni le-am fi dorit să fie cât mai lungi. Presărate cu melodiile unor versurile ale marilor poeți (Nichita Stănescu), cu o voce caldă și expresivă, acompaniată la chitară de către inegalabila interpretă  Iuliana-Corina Mihalache, valoroasă profesoară și directoare a unor licee din oraș,  trecerea rapidă a timpului a luat, parcă, pe nepregătite audiența numeroasă, aflată într-un moment de intimitate, pe care mulți dintre  artiștii desăvârșiți o pot crea. 

    Au lecturat, din operele lor, scriitorii Ana Ardeleanu, Emil-Corneliu Ninu, Ramona-Mihaela Opriș și Natalia Opriș, fiica d-ei (clasa 8-a, debutantă în „Antologia Clubului SOLTERIS, 2022”), Iuliana-Corina-Mihalache, Aspasia-Gina Pocitan, Elena Țepean,  Vlad Stefoni (clasa a 11-a), Dumbravă Andreea-Cristina (elevă Liceul Teoretic „Callatis”). 

    De asemenea, câțiva apreciați invitați, precum Dumitrula Dan, Peghi Marcu, Anca Maximenco-Vlădescu, Lili Teodorescu, Anca Frigard, au selectat și citit din poeziile unor autori celebri, precum Anne de Noailles, Charles Buadelaire, Nichita Stănescu, George Coșbuc ș.a.        

    Fiindcă evenimentul anunțat a fost anticipat de un altul, la fel de apreciat, Ziua Francofoniei,  dna profesoară Peghi Marcu a citit, în limba marilor La Fontaine, Arthur Rimbaud, Charles Baudelaire, și o poezie ce-mi aparține, „Ma ville”, închinată Mangaliei, căreia, cred, melodia propusă sper să-i fie geamănă perfectă. 

    „Mangalia Online”, prin dl Marcel Almăjan, cu multă pricepere și pasiune de artist, a imortalizat momentul cultural atât de așteptat.

    Felicitări, încă o dată, inițiatorilor acestui inegalabil moment, ce se cere reluat și cu alte ocazii, pe baza calendarului literar! 

    Felicitări, de asemenea și participanților, susținători loiali ai culturii, prin actul creației artistice, indiferent de formele ei de manifestare!