Atenţie părinţi! Îngheţata cu arome artificiale favorizează apariţia sindromului ADHD la copii!

Studiul privind calitatea sortimentelor de înghețată cu arome, precum și a celor cu fructe/suc de fructe face parte din Campania Națională de Informare și Educare: ”Să învățăm să înțelegem eticheta!”. Prin această campanie, experții Asociației Pro Consumatori (APC) își propun să-i învețe pe consumatori să înțeleagă eticheta produselor alimentare astfel încât aceștia să facă achiziții în cunoștință de cauză. Totodată, Asociația Pro Consumatori (APC) își dorește să promoveze un stil de viață sănătos și să tragă un semnal de alarmă în privința unor produse alimentare bogate în zahăr și a unor aditivi alimentari care prezintă un risc ridicat asupra sănătății consumatorilor.

Asociația Pro Consumatori (APC) a achiziționat, în vederea realizării unui studiu privind calitatea înghețatei cu arome și a celei cu fructe/suc de fructe, 64 de sortimente de înghețată (39 înghețate cu arome și 25 înghețate cu fructe/suc de fructe), cu arome diferite (lime, căpșune, pepene roșu, cocos, banană, tiramisu, ciocolată, fructe de pădure, vanilie, rom, frișcă, mentă, cola, iaurt, kiwi și pepene galben) și cu conținut de suc de fructe (lămâie, ananas, fructe de pădure, căpșune, vișine, fructe tropicale, pepene roșu, pepene galben, ananas, cocos, cireșe și mango). Au fost analizate sortimente de înghețată fabricate/distribuite de către: Alpin 57 Lux (Sebeș-Alba), Nestle România, Macromex (București), Unilever România, România Hypermarche, Kubo Ice Cream Company (Piatra Neamț), Betty Ice (Suceava), Haagen Dazs (Germania), Maresi FoodBroker (Arad), Kaufland, Carrefour, G7 (Italia) și Corte Diletto Ltd (Bulgaria).

Studiul a fost realizat de către o echipă de experți din cadrul APC, coordonată de conf. univ. dr. Costel Stanciu.

La realizarea studiului s-au avut în vedere următoarele obiective:

1. Îmbunătățirea nivelului de informare al consumatorului de înghețată cu arome sau suc de fructe prin furnizarea de informații rezultate în urma analizei acestor tipuri de produse.
2. Identificarea ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs în vederea prezentării unor puncte de vedere privind calitatea acestora.
3. Identificarea aditivilor alimentari din produsele analizate și prezentarea posibilelor efecte ale acestora asupra sănătății consumatorului de înghețată industrială.
4. Prezentarea unor sugestii de consum.

La nivelul consumatorilor, trebuie să existe o distincție netă între înghețata facuta in casa și înghețata industrială. Prima se face din materii prime proaspete, iar comparativ cu cea industrială prezintă următoarele caracteristici: este produsă de același furnizor, prezintă un conținut mai redus de grăsimi (6…10% față de 8…12% în cazul celei industriale), are mai puțin aer în compoziție (max. 35%, adică mai puțin de jumătate față de cea industrială). Ingredientele specifice înghețatei facute in casa sunt, în ordine: laptele (min. 60%), zaharurile (14-24%) și smântâna (5…20%), eventual lapte praf – pentru echilibrarea conținutului proteic și a structurii, ouă, adaosuri diverse (cacao, semințe ș.a.) cu rol important în asigurarea echilibrului lichid-solid.

Înghețata industrială este produsă cu multe luni înainte de consum și este preparată din lapte praf, concentrate și sucuri de fructe și numeroși aditivi. În timpul răcirii se introduce în compoziție mult aer (până la 100…130% din volumul propriu), conferindu-se astfel compoziției moliciune și lejeritate. Pentru că se distribuie la distanțe mari, este nevoie de lanțuri frigorifice complexe și eficiente.

Pentru a alege în cunoștință de cauză, consumatorul de înghețată industrială trebuie să găsească pe eticheta acestui tip de produs alimentar suficiente informații atât în privința tipului de înghețată, cât și din punct de vedere al valorii nutriționale a produsului respectiv.

Analizând cele 25 de sortimente de înghețată cu fructe/suc de fructe din punctul de vedere al corelației dintre denumirea produsului și cantitatea ingredientului care apare în denumirea acestuia s-a constatat ca la înghețata cu fructe/suc de fructe, cantitatea de suc din produsele analizate variază, în medie, între 0,11% și 9,6%.

În ceea ce privește nutrienții conținuți de fiecare tip de înghețată analizată, facem următoarele precizări:

– toate produsele prezintă cel puțin o declarație nutrițională corespunzătoare pentru 100 grame produs finit.

– având în vedere faptul că în cele 64 de sortimente de înghețată există cantități mai mari sau mai mici de 100 de grame, majoritatea consumatorilor nu au deprinderea necesară de a calcula cantitatea de nutrienți asimiliată de organism în urma consumării cantității de înghețată din ambalajul respectiv. Totuși, la un număr redus de sortimente de înghețată, există, în tabelul aferent declarației nutriționale, valorile corespunzătoare pentru fiecare tip de nutrient din cantitatea de produs existentă în ambalaj.

În privința principalilor nutrienți, pe baza declarației nutriționale, s-a constat că înghețatele analizate prezintă valori mari în ceea ce privește:

– carbohidrații care ating la unele produse nivelul de 38 grame din 100 grame produs, în timp ce zahărul adăugat atinge nivelul de 34,68 grame din 100 grame produs, respectiv de trei ori mai mult decât conține 100 ml de băutură răcoritoare pe bază de cola.

– valoarea energetică în cazul sortimentelor de înghețata cu arome se situează între 82 kcal și 268 kcal, în timp ce la sortimentele de înghețată cu suc de fructe, aceasta ia valori între 85 kcal și 284 kcal.

2.      Identificarea ingredientelor folosite la fabricarea acestui produs în vederea prezentării unor puncte de vedere privind calitatea acestora.

Ce conține înghețata? Ingredientele regăsite în compoziția înghețatelor analizate sunt următoarele: apă, lapte praf degresat (0,1% grăsime) reconstituit, lapte condensat degresat, proteine din lapte, iaurt, zer pudră, proteine din zer, unt clarifiat, frișcă, praf din gălbenuș de ou, grăsime vegetală din nucă de cocos, ulei de cocos, ulei de palmier, ulei de rapiță, fibre de Psyllium, fibre de inulină, pesmet din grâu, sare iodată, extract de cafea, zahăr, sirop de glucoză, sirop de zahar invertit, sirop de caramel, dextroză, lactoză, fructoză, lecitină din soia, amidon, gelatină de porc, preparate aromatizante, concentrate vegetale cu rol de colorare, sfeclă roșie, curcumină, arome și pectine.

Legislația în vigoare precizează faptul că pe o etichetă ingredientele se menționează în ordine descrescătoare din punct de vedere al cantității regăsite în alimentul respectiv, adică primul ingredient se regăsește în produsul respectiv în cantitatea cea mai mare, cel de-al doilea ingredient se regăsește într-o cantitate mai mică decât primul,  ș.a.m.d.

Având în vedere acest aspect, s-a realizat o analiză din punct de vedere al primului ingredient și s-au constatat următoarele:

– la sortimentele de înghețată cu arome, 2 din 5 produse au ca prim ingredient laptele praf degresat (0,1% grăsime) reconstituit, iar 5 din 9 produse au ca prim ingredient apa;

– la sortimentele de înghețată cu suc de fructe, 3 din 7 produse au ca prim ingredient apa și tot atâtea laptele praf degresat reconstituit.

În compoziția fiecărui tip de înghețată industrială se regăsesc în medie 24 de ingrediente, comparativ cu înghețata tradițională unde se folosesc în medie 6 ingrediente.

În concluzie, în majoritatea înghețatelor analizate predomină grăsimile exotice hidrogenate de origine vegetală și zaharurile sub diverse forme.

3.      Identificarea aditivilor alimentari din produsele analizate și prezentarea posibilelor efecte ale acestora asupra sănătății consumatorului de înghețată industrială.